Flacăra Iaşului, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 12200-12224)

1986-01-15 / nr. 12210

IPAGINA A 11-A-----------------­ Plenara extraordinară a Comitetului municipal de partid Iaşi Ieşi a avut loc­ plenara extraor­dinară a Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., care a analizat modul cum au acţionat organele şi organizaţiile de partid, or­ganele de conducere colectivă din unităţile economice pentru realizarea sarcinilor de dezvol­tare economico-socială a muni­cipiului în anul 1985, măsurile ce se impun pentru înfăptuirea prevederilor pe anul 1985. Raportul prezentat de tova­răşul Eugen Nechifor, prim-se­­cretar al Comitetului mu­nicipal de partid, şi partici­panţii la dezbateri, reliefînd bilanţul realizărilor pe anul 1985 şi pe întreg cincinalul de curînd încheiat, au scos în e­­videnţă ca întreaga activitate politică şi organizatorică desfă­şurată de Comitetul municipal de partid, de organele şi orga­nizaţiile de partid din teritoriu a fost orientată în direcţia tra­ducerii in viaţă a hotărîrilor de partid şi de stat, a orientări­lor şi indicaţiilor tovarăşului NICOL­AE CEAUŞESCU, a sar­cinilor subliniate de secretarul general al partidului cu prilejul vizitelor de lucru în judeţul şi municipiul Iaşi. S-a apreciat că prin acţranile întreprinse la ni­velul Comitetului municipal de partid şi în fiecare unitate eco­nomică pentru mobilizarea co­muniştilor, a tuturor oamenilor muncii din industrie, construc­ţii, transporturi, circulaţia mărfurilor, din celelalte sectoa­re de activitate în vederea în­făptuirii sarcinilor de plan a­­ferente ultimului an al cincina­lului 1981—1985, s-au realizat peste prevederi 2 282 tone de oţel aliat, 27 192 tone de ţevi din oţel pentru construcţii de utilaje, 4 625 tone de profile for­mate la rece, maşini şi utilaje pentru agricultură în valoare de 21 de milioane de lei, medi­camente de aproape 80 de mi­lioane de lei, confecţii textile­­de peste 71 de milioane de lei ş.a. Faţă de 1981, producţia mar­fă industrială a fost în 1985 cu aproape 25 la sută mai mare, iar productivitatea muncii a în­registrat un ritm mediu anual de creştere de circa 11 la sută. Ca urmare a volumului mare de investiţii alocate an de an, în cincinalul 1981—1985 au fost puse în funcţiune fonduri fixe în valoare de peste 20 de mi­liarde de lei şi au fost constru­ite 24 500 de apartamente. Re­alizări importante s-au obţinut în domeniul circulaţiei mărfuri­lor, în sfera prestărilor de servicii către populaţie şi In alte sectoare de activitate. Apreciind succesele obţinute în anul 1985 şi în întreg cinci­nalul 1981—1985, plenara a ana­lizat, în spirit critic şi autocri­tic, neajunsurile manifestate In activitatea unor organe şi orga­nizaţii de partid, conduceri de unităţi. S-a evidenţiat faptul că nu s-au realizat integral unele sortimente la producţia fizică, diferite capacităţi de producţie n-au fost puse în funcţiune la termenele prevăzute, exemplifi­­cîndu-se în mod deosebit cu C.E.T. II Holboca. Subliniindu­­se că nu în toate unităţile au fost îndepliniţi indicatorii fi­nanciari şi de eficienţă, s-a a­­preciat că aceasta nu se dato­rează numai unor cauze obiec­tive, ci şi insuficientei preocu­pări din partea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, a organe­lor de conducere colectivă pen­tru folosirea integrală a bazei tehnico-materiale existente, or­ganizarea mai bună a produc­ţiei şi a muncii, promovarea progresului tehnic, pentru asi­gurarea, peste tot, a unui cli­mat de ordine şi disciplină. Avînd în vedere că prevede­rile de plan pentru 1986 cuprind obiective şi sarcini deosebit de mobilizatoare, superioare anu­lui 1985, plenara a cerut orga­nelor şi organizaţiilor de partid, organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, conducerilor de unităţi să-şi intensifice eforturile în di­recţia asigurării la necesarul fundamentat a materiilor prime şi materialelor, să stabilească măsuri concrete pentru reali­zarea indicatorului de creştere a productivităţii muncii, înca­drarea în consumurile materi­ale şi de energie stabilite, ridi­carea nivelului calitativ şi teh­nic al produselor, sporind astfel eficienţa întregii activi­tăţi e­conom­ice şi sociale. Tovarăşa Alexandrina Ardelean, secretar al Comitetu­lui judeţean de partid, lu­înd cuvîntul în încheierea dezbaterilor, a subliniat răspun­derea ce revine organelor şi or­ganizaţiilor de partid în ridica­rea nivelului calitativ al activi­tății de conducere în vederea În­deplinirii integrale a planului pe 1986 și pe întreg cincinalul 1986—1990. Pe marginea problemelor ana­lizate, plenara a adoptat o hotărîre. Sesiunea Consiliului al municipiului Ieri, după-amiază, a avut loc sesiunea a V-a, ordinară, a Con­siliului popular al municipiului Iaşi. La sesiune au participat, ca invitaţi, activişti de partid şi de stat, deputaţi în M.A.N.­ şi judeţeni de pe raza munici­piului, reprezentanţi ai organi­zaţiilor de masă şi obşteşti, con­­ducători de întreprinderi şi in­stituţii. La lucrările sesiunii a luat parte tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele comitetului execu­tiv al Consiliului popular al ju­deţului Iaşi. Sesiunea a luat in dezbatere proiectele de hotărîri privind planul de dezvoltare economico­­socială în profil teritorial a municipiului pe 1986, planul de dezvoltare a agriculturii şi in­dustriei alimentare In municipiu, bugetul local şi planurile de cultură în gospodăriile popu­laţiei şi de creştere a animale­lor şi păsărilor, în vederea asi­gurării fondului de autoaprovi­­zionare şi a predării de produ­se la fondul de stat, pe aceeaşi perioadă. Documentele prezentate­­şi par­ticipanţii la dezbateri au evi­denţiat realizările importante obţinute de oamenii muncii ie­­şeni­ în anul trecut şi în întreg cincinalul recent încheiat, în în­făptuirea sarcinilor complexe care au revenit municipiului din planul de dezvoltare economico­­socială în profil teritorial şi din documentele adoptate de condu­­cerea superioară de partid şi de stat. Pe fondul rezultatelor pozitive obţinute şi în lumina exigenţe­lor formulate de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sesiu­nea a analizat, totodată, în mod critic, neajunsurile care s-au manifestat, stabilind căile şi mo­dalităţile concrete de acţiune ca­re stau la îndemîna Consiliului popular municipal, a deputaţi­ popular Iaşi­ lor, a tuturor oamenilor muncii din teritoriu pentru înfăptuirea cu succes a importantelor sar­cini ce revin municipiului din planul de dezvoltare în profil teritorial al judeţului, pentru realizarea programelor locale de autogospodărire, autoaprovizio­­nare şi înfrumuseţare, pentru creşterea producţiilor agricole în unităţi şi în gospodăriile populaţiei, pentru asigurarea creşterii intensive a producţiei şi sporirii eficienţei în toate do­meniile de activitate. ■în încheierea dezbaterilor, to­­varasul Leonard Constantin a evidenţiat importanţa hotărîri­lor adoptate, principalele direcţii de acţiune în noul an, exprimîn­­du-şi convingerea că organul municipal al puterii şi adminis­traţiei de stat, oamenii muncii ieşeni vor acţiona cu răspunde­re pentru înfăptuirea acestora, contribuind astfel la progresul general al judeţului şi al ţării. După discutarea­­ pe articole, sesiunea a adoptat proiectele de hotărîri supuse dezbaterii. In centrul atenţiei—realizarea de produse la nivel mondial­ (urmare din pag. I) cu bile, şi autogene etc. S-au in­trodus programe directoare, cu ajutorul cărora se urmăresc produsele în toate fazele de fabricaţie ; s-a întărit controlul tehnic de calitate la fiecare o­­peraţie şi interoperaţional. Cu toate acestea însă, avînd în vedere dotarea combinatu­lui, numărul important de in­gineri şi tehnicieni (deci, forţa de creaţie), există posibilităţi mult mai mari de concepere şi execuţie a unor produse de înuit nivel tehnic şi calitativ. Sunt însă ingineri care nu se­ implică energie, cu toată respon» «atalltait’« In activitatea de crep­­tfeţ nu rezolvă cu proimiptitu­dine problemele tehnice care se ivesc în producţie. Nu sunt or­ganizate sau nu se desfăşoară normal cursurile de ridicare a calificării tuturor categoriilor de lucrători. Comitetul de Partid, consiliul oamenilor mun­cii nu urmăresc îndeaproape transpunerea în viaţă a măsu­rilor stabilite în planurile apro­bate. Din aceste cauze, se în­registrează pierderi tehnologice peste prevederi, alte deficienţe. Se impune o mai bună orga­nizare a muncii, un control mai riguros, care să ducă la unirea tuturor forţelor existente pen­tru ridicarea nivelului tehnic­­ şi calitativ al producţiei la cel­e al­ solicitărilor economiei naţio-­­ hale­, ale exportului. ---------------FLACĂRA IAȘULUI Linişte !... Se învaţă! Evenimente cu o repetabilitate ce nu-i absolvă de emoţii pe cei ce le trăiesc, examenele sunt de fiecare dată pregătite cu atenţia ce trad­uce înţelegerea de către studenţi a rostului însuşirii te­meinice a cunoştinţelor de spe­cialitate, teoretice şi practice, necesare integrării lor cît mai depline în activitatea productivă. Fiecare sesiune de examene de­vine astfel un prilej de veri­ficare a cunoştinţelor acumulate pe parcursul unuia sau mai mul­tor semestre. După o vacanţă binevenită, folosită şi ea, par­ţial, în pregătirea apropiatelor examene, urmează o perioadă de intensificare a studiului în care cel individual, de astă dată, repre­­zintă cheia succesului. Opinia nu e deloc sin­gulară, ci se dovedeşte a fi preluată de gene­raţii de studenţi , pe baza experienţei pro­prii. .. Drept care şi ■ ■ cei ce pregătesc acum prima sesiune din ’86 se bizuie în primul rînd pe studiul indi­vidual. La Institutul politehnic „Gh. Asachi“, sesiunea debutează pes­te zece zile. Pregătirile, firesc, sunt în toi. După cum ne in­formează asist. univ. Alexandru Stânilă, președintele Consiliului U.A.S.C. din institut, asigurarea condiţiilor celor mai prielnice de studiu se constituie acum în­­tr-o preocupare de căpetenie a tuturor. Bibliotecile şi-au pre­lungit programul, s-au întocmit grafice cuprinzînd sălile de curs libere care în această perioadă devin săli de lectură, s-au ame­najat săli de studiu în cămine, folosindu-se toate spaţiile potri­vite. Cadre didactice de la fa­cultăţile institutului sunt antre­nate în programul unor ore de consultaţii pe care studenţii le frecventează acum, în prose­­siune, aprofundînd înţelegerea unor teme, a unor capitole din curs. înţelegînd, la rîndu.ne, că mai ales acum, timpul e pentru vii­torii. .. examinaţi foarte preţios, ne propunem doar dialoguri-ful­­ger ; răspunsurile la întrebările noastre vin imediat şi subliniază esenţialul. Le reproducem şi do­rim ca aceleaşi atribute să se aibă şi răspunsurile la exame­ne. .. Daniela Arsene şi Luciana Ia­­cob, colege de an (II energeti­că), urmează să susţină în a­­ceastă sesiune două examene şi-şi propun, firesc, note mari. „Anul I ne-a familiarizat cu mo­dalitatea de învăţare, aşa încît acum şi pretenţiile noastre sunt sporite“ (Daniela Arsene). La în­trebarea : „Care consideraţi a fi secretul reuşitei ?“ răspunsur­ile sunt unanime : frecvenţa la cursuri, lucrări practice de labo­rator, studiul nu doar în sesiu­ne, ci acumularea ritmică a cu­­noştinţelor. La discipline ce im­pun exerciţiu zilnic, nici un­­am­gaz, pentru a nu pierde antren­­amentul. Cristian Popovici, Ma­rius Bulai şi Victor Turbata, studenţi în anul III la Faculta­tea de mecanică (maşini termi­ce), urmează să susţină — după cum ne spuneau — în această sesiune trei examene. Pregătiri­­le, o recunosc şi ei, nu se fac în asalt. „Sesiunea propriu-zisă, zilele de pregătire dintre exa­mene sunt necesare, dar nu su­ficiente. Acum se repetă, se con­solidează, nu se trece prima oa­ră prin materie“ (Cris­­­­tian Popovici). Şi cîteva opinii, în ace­laşi ton, fireşte, ale mediciniştilor. Diana Ionescu, din anul al 111-lea, consideră că, ajunsă la mijlocul eta­­pei de pregătire pen­tru viitoarea profesi­une, nimic nu poate interveni să o abată de pe drumul pe care şi l-a ales. Profesiunea pentru care se pregăteşte i se pare din ce în ce mai frumoasă şi doreş­te să demonstreze şi în această sesiune că alegerea e rodul unei mai vechi pasiuni. Cît despre soţii Felicia şi Gabriel Crumpei, din anul­ al Vl-lea, pe care nu-i mai despart decît cîteva luni de nobilul titlu de medic, ei pre­­gătesc lucrarea de diplomă. A­­propierea de împlinirea unui vis e tot mai angajantă. Aşadar, linişte!... Se învaţă ! Sesiunea de examene bate la uşă, rezultatele trebuie să fie pe măsura­­strădaniei şi a încrede­rii cu care profesorii îi înconjoa­ră pe viitorii specialişti. IOANA BOGDAN Vasile Lucian Arhire Pregătiri pentru sesiunea de examene • • Acţiuni pioniereşti­ ­ Unitatea de pionieri de la Cen­trul şcolar nr. 2 din Iaşi a or­ganizat acţiuni interesante, a­­tractive. Printre acestea s-au a­­flat vizite la muzee şi case me­moriale, excursii, vizionări de spectacole, şezători, concursuri pe diferite teme etc. De aseme­­nea, pionierele detaşamentelor claselor a Vll-a A şi a Vil-a B au prezentat un montaj literar­­muzical dedicat patriei şi parti­dului.­­ Florin Tătăruşanu (sub redacţia „Opinia pionierească“) La săniuș, în comuna Bedin Foto : S. I.AU IU­AN I • • | JOCURI Faceţi legătura ORIZONTAL: 1. Se face no­duri — Pusă în legătură ; 2. In­finitiv tematic — Nu se prinde uşor... (rem.) ; 3. Recunoştinţă franceză — Legaţi la gură ; 4. Legături trainice — Prins... la rece ; 5. Legare — Legare fina­lă ! ; 6. In glumă ! — Prinse-n bocceluţă ! — Gălbinare ; 7. Le­gată cu f­aţă — La legatorie ! ; 8. Legate-n lanţuri — A lega ceva mai sus ; 9. Abreviaţie militară — Legaţi prin valenţe ; 10. Are 0 sumedenie de legături__—• Nu-s legaţi bine (fig.) ; 11. Legat la rece... — De... legat ! VER­TICAL : 1. Prinse-n zale ! — Prinse de loitră — Cos­tivul !­­ 2. Faceţi legătura ! — Prins în­­tr-un lanţ... ceva mai jos ; 3. Legătură... — Noduri conven­ţionale; 4. Legaţi... de mi­­ni şi de picioare; 5. Se unesc prin adverbul legativ — Carte ! ; 6. Legătură... sentimentală — Simbolul valorii ; 7. Prinsă la capete ! — Rîu pe care era aşe­zată Sparta — Aţe rupte ! ; 8. Cu părul alb — îşi leagă baiereie de la pungă (pl.) ; 9. îşi leagă paraua cu zece noduri — De. .. legatlj 10. Cu limba legată... — Nu admite pe nimeni ; 11. în nemişcare — Mijlocitor al unor legături. 1« . . I Dicţionar : ema, rrt. lis. GEORGE SANDU1.EAN DEZLEGAREA JOCULUI A­­PĂRUT IN NR. 12 208 ORIZONTAL : 1. Frigider — B ; 2. Rece — Et — El; 3. Az — Răceală ; 4. Picador — An ; 5. teer — Razna ; 6. Eta — 3 — Toi ! 7. Rețetă — R.—E.; 8. Anacronism ; 9. T — Oa — A­­i lai; 10. Retușată — S. Nsi

Next