Flacăra Iaşului, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 12200-12224)
1986-01-15 / nr. 12210
IPAGINA A 11-A----------------- Plenara extraordinară a Comitetului municipal de partid Iaşi Ieşi a avut loc plenara extraordinară a Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., care a analizat modul cum au acţionat organele şi organizaţiile de partid, organele de conducere colectivă din unităţile economice pentru realizarea sarcinilor de dezvoltare economico-socială a municipiului în anul 1985, măsurile ce se impun pentru înfăptuirea prevederilor pe anul 1985. Raportul prezentat de tovarăşul Eugen Nechifor, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, şi participanţii la dezbateri, reliefînd bilanţul realizărilor pe anul 1985 şi pe întreg cincinalul de curînd încheiat, au scos în evidenţă ca întreaga activitate politică şi organizatorică desfăşurată de Comitetul municipal de partid, de organele şi organizaţiile de partid din teritoriu a fost orientată în direcţia traducerii in viaţă a hotărîrilor de partid şi de stat, a orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului cu prilejul vizitelor de lucru în judeţul şi municipiul Iaşi. S-a apreciat că prin acţranile întreprinse la nivelul Comitetului municipal de partid şi în fiecare unitate economică pentru mobilizarea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor, din celelalte sectoare de activitate în vederea înfăptuirii sarcinilor de plan aferente ultimului an al cincinalului 1981—1985, s-au realizat peste prevederi 2 282 tone de oţel aliat, 27 192 tone de ţevi din oţel pentru construcţii de utilaje, 4 625 tone de profile formate la rece, maşini şi utilaje pentru agricultură în valoare de 21 de milioane de lei, medicamente de aproape 80 de milioane de lei, confecţii textilede peste 71 de milioane de lei ş.a. Faţă de 1981, producţia marfă industrială a fost în 1985 cu aproape 25 la sută mai mare, iar productivitatea muncii a înregistrat un ritm mediu anual de creştere de circa 11 la sută. Ca urmare a volumului mare de investiţii alocate an de an, în cincinalul 1981—1985 au fost puse în funcţiune fonduri fixe în valoare de peste 20 de miliarde de lei şi au fost construite 24 500 de apartamente. Realizări importante s-au obţinut în domeniul circulaţiei mărfurilor, în sfera prestărilor de servicii către populaţie şi In alte sectoare de activitate. Apreciind succesele obţinute în anul 1985 şi în întreg cincinalul 1981—1985, plenara a analizat, în spirit critic şi autocritic, neajunsurile manifestate In activitatea unor organe şi organizaţii de partid, conduceri de unităţi. S-a evidenţiat faptul că nu s-au realizat integral unele sortimente la producţia fizică, diferite capacităţi de producţie n-au fost puse în funcţiune la termenele prevăzute, exemplificîndu-se în mod deosebit cu C.E.T. II Holboca. Subliniinduse că nu în toate unităţile au fost îndepliniţi indicatorii financiari şi de eficienţă, s-a apreciat că aceasta nu se datorează numai unor cauze obiective, ci şi insuficientei preocupări din partea organelor şi organizaţiilor de partid, a organelor de conducere colectivă pentru folosirea integrală a bazei tehnico-materiale existente, organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, promovarea progresului tehnic, pentru asigurarea, peste tot, a unui climat de ordine şi disciplină. Avînd în vedere că prevederile de plan pentru 1986 cuprind obiective şi sarcini deosebit de mobilizatoare, superioare anului 1985, plenara a cerut organelor şi organizaţiilor de partid, organizaţiilor de masă şi obşteşti, conducerilor de unităţi să-şi intensifice eforturile în direcţia asigurării la necesarul fundamentat a materiilor prime şi materialelor, să stabilească măsuri concrete pentru realizarea indicatorului de creştere a productivităţii muncii, încadrarea în consumurile materiale şi de energie stabilite, ridicarea nivelului calitativ şi tehnic al produselor, sporind astfel eficienţa întregii activităţi economice şi sociale. Tovarăşa Alexandrina Ardelean, secretar al Comitetului judeţean de partid, luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor, a subliniat răspunderea ce revine organelor şi organizaţiilor de partid în ridicarea nivelului calitativ al activității de conducere în vederea Îndeplinirii integrale a planului pe 1986 și pe întreg cincinalul 1986—1990. Pe marginea problemelor analizate, plenara a adoptat o hotărîre. Sesiunea Consiliului al municipiului Ieri, după-amiază, a avut loc sesiunea a V-a, ordinară, a Consiliului popular al municipiului Iaşi. La sesiune au participat, ca invitaţi, activişti de partid şi de stat, deputaţi în M.A.N. şi judeţeni de pe raza municipiului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, conducători de întreprinderi şi instituţii. La lucrările sesiunii a luat parte tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi. Sesiunea a luat in dezbatere proiectele de hotărîri privind planul de dezvoltare economicosocială în profil teritorial a municipiului pe 1986, planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare In municipiu, bugetul local şi planurile de cultură în gospodăriile populaţiei şi de creştere a animalelor şi păsărilor, în vederea asigurării fondului de autoaprovizionare şi a predării de produse la fondul de stat, pe aceeaşi perioadă. Documentele prezentateşi participanţii la dezbateri au evidenţiat realizările importante obţinute de oamenii muncii ieşeni în anul trecut şi în întreg cincinalul recent încheiat, în înfăptuirea sarcinilor complexe care au revenit municipiului din planul de dezvoltare economicosocială în profil teritorial şi din documentele adoptate de conducerea superioară de partid şi de stat. Pe fondul rezultatelor pozitive obţinute şi în lumina exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sesiunea a analizat, totodată, în mod critic, neajunsurile care s-au manifestat, stabilind căile şi modalităţile concrete de acţiune care stau la îndemîna Consiliului popular municipal, a deputaţi popular Iaşi lor, a tuturor oamenilor muncii din teritoriu pentru înfăptuirea cu succes a importantelor sarcini ce revin municipiului din planul de dezvoltare în profil teritorial al judeţului, pentru realizarea programelor locale de autogospodărire, autoaprovizionare şi înfrumuseţare, pentru creşterea producţiilor agricole în unităţi şi în gospodăriile populaţiei, pentru asigurarea creşterii intensive a producţiei şi sporirii eficienţei în toate domeniile de activitate. ■în încheierea dezbaterilor, tovarasul Leonard Constantin a evidenţiat importanţa hotărîrilor adoptate, principalele direcţii de acţiune în noul an, exprimîndu-şi convingerea că organul municipal al puterii şi administraţiei de stat, oamenii muncii ieşeni vor acţiona cu răspundere pentru înfăptuirea acestora, contribuind astfel la progresul general al judeţului şi al ţării. După discutarea pe articole, sesiunea a adoptat proiectele de hotărîri supuse dezbaterii. In centrul atenţiei—realizarea de produse la nivel mondial (urmare din pag. I) cu bile, şi autogene etc. S-au introdus programe directoare, cu ajutorul cărora se urmăresc produsele în toate fazele de fabricaţie ; s-a întărit controlul tehnic de calitate la fiecare operaţie şi interoperaţional. Cu toate acestea însă, avînd în vedere dotarea combinatului, numărul important de ingineri şi tehnicieni (deci, forţa de creaţie), există posibilităţi mult mai mari de concepere şi execuţie a unor produse de înuit nivel tehnic şi calitativ. Sunt însă ingineri care nu se implică energie, cu toată respon» «atalltait’« In activitatea de creptfeţ nu rezolvă cu proimiptitudine problemele tehnice care se ivesc în producţie. Nu sunt organizate sau nu se desfăşoară normal cursurile de ridicare a calificării tuturor categoriilor de lucrători. Comitetul de Partid, consiliul oamenilor muncii nu urmăresc îndeaproape transpunerea în viaţă a măsurilor stabilite în planurile aprobate. Din aceste cauze, se înregistrează pierderi tehnologice peste prevederi, alte deficienţe. Se impune o mai bună organizare a muncii, un control mai riguros, care să ducă la unirea tuturor forţelor existente pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei la cele al solicitărilor economiei naţio- hale, ale exportului. ---------------FLACĂRA IAȘULUI Linişte !... Se învaţă! Evenimente cu o repetabilitate ce nu-i absolvă de emoţii pe cei ce le trăiesc, examenele sunt de fiecare dată pregătite cu atenţia ce traduce înţelegerea de către studenţi a rostului însuşirii temeinice a cunoştinţelor de specialitate, teoretice şi practice, necesare integrării lor cît mai depline în activitatea productivă. Fiecare sesiune de examene devine astfel un prilej de verificare a cunoştinţelor acumulate pe parcursul unuia sau mai multor semestre. După o vacanţă binevenită, folosită şi ea, parţial, în pregătirea apropiatelor examene, urmează o perioadă de intensificare a studiului în care cel individual, de astă dată, reprezintă cheia succesului. Opinia nu e deloc singulară, ci se dovedeşte a fi preluată de generaţii de studenţi , pe baza experienţei proprii. .. Drept care şi ■ ■ cei ce pregătesc acum prima sesiune din ’86 se bizuie în primul rînd pe studiul individual. La Institutul politehnic „Gh. Asachi“, sesiunea debutează peste zece zile. Pregătirile, firesc, sunt în toi. După cum ne informează asist. univ. Alexandru Stânilă, președintele Consiliului U.A.S.C. din institut, asigurarea condiţiilor celor mai prielnice de studiu se constituie acum într-o preocupare de căpetenie a tuturor. Bibliotecile şi-au prelungit programul, s-au întocmit grafice cuprinzînd sălile de curs libere care în această perioadă devin săli de lectură, s-au amenajat săli de studiu în cămine, folosindu-se toate spaţiile potrivite. Cadre didactice de la facultăţile institutului sunt antrenate în programul unor ore de consultaţii pe care studenţii le frecventează acum, în prosesiune, aprofundînd înţelegerea unor teme, a unor capitole din curs. înţelegînd, la rîndu.ne, că mai ales acum, timpul e pentru viitorii. .. examinaţi foarte preţios, ne propunem doar dialoguri-fulger ; răspunsurile la întrebările noastre vin imediat şi subliniază esenţialul. Le reproducem şi dorim ca aceleaşi atribute să se aibă şi răspunsurile la examene. .. Daniela Arsene şi Luciana Iacob, colege de an (II energetică), urmează să susţină în această sesiune două examene şi-şi propun, firesc, note mari. „Anul I ne-a familiarizat cu modalitatea de învăţare, aşa încît acum şi pretenţiile noastre sunt sporite“ (Daniela Arsene). La întrebarea : „Care consideraţi a fi secretul reuşitei ?“ răspunsurile sunt unanime : frecvenţa la cursuri, lucrări practice de laborator, studiul nu doar în sesiune, ci acumularea ritmică a cunoştinţelor. La discipline ce impun exerciţiu zilnic, nici unamgaz, pentru a nu pierde antrenamentul. Cristian Popovici, Marius Bulai şi Victor Turbata, studenţi în anul III la Facultatea de mecanică (maşini termice), urmează să susţină — după cum ne spuneau — în această sesiune trei examene. Pregătirile, o recunosc şi ei, nu se fac în asalt. „Sesiunea propriu-zisă, zilele de pregătire dintre examene sunt necesare, dar nu suficiente. Acum se repetă, se consolidează, nu se trece prima oară prin materie“ (Cristian Popovici). Şi cîteva opinii, în acelaşi ton, fireşte, ale mediciniştilor. Diana Ionescu, din anul al 111-lea, consideră că, ajunsă la mijlocul etapei de pregătire pentru viitoarea profesiune, nimic nu poate interveni să o abată de pe drumul pe care şi l-a ales. Profesiunea pentru care se pregăteşte i se pare din ce în ce mai frumoasă şi doreşte să demonstreze şi în această sesiune că alegerea e rodul unei mai vechi pasiuni. Cît despre soţii Felicia şi Gabriel Crumpei, din anul al Vl-lea, pe care nu-i mai despart decît cîteva luni de nobilul titlu de medic, ei pregătesc lucrarea de diplomă. Apropierea de împlinirea unui vis e tot mai angajantă. Aşadar, linişte!... Se învaţă ! Sesiunea de examene bate la uşă, rezultatele trebuie să fie pe măsurastrădaniei şi a încrederii cu care profesorii îi înconjoară pe viitorii specialişti. IOANA BOGDAN Vasile Lucian Arhire Pregătiri pentru sesiunea de examene • • Acţiuni pioniereşti Unitatea de pionieri de la Centrul şcolar nr. 2 din Iaşi a organizat acţiuni interesante, atractive. Printre acestea s-au aflat vizite la muzee şi case memoriale, excursii, vizionări de spectacole, şezători, concursuri pe diferite teme etc. De asemenea, pionierele detaşamentelor claselor a Vll-a A şi a Vil-a B au prezentat un montaj literarmuzical dedicat patriei şi partidului. Florin Tătăruşanu (sub redacţia „Opinia pionierească“) La săniuș, în comuna Bedin Foto : S. I.AU IUAN I • • | JOCURI Faceţi legătura ORIZONTAL: 1. Se face noduri — Pusă în legătură ; 2. Infinitiv tematic — Nu se prinde uşor... (rem.) ; 3. Recunoştinţă franceză — Legaţi la gură ; 4. Legături trainice — Prins... la rece ; 5. Legare — Legare finală ! ; 6. In glumă ! — Prinse-n bocceluţă ! — Gălbinare ; 7. Legată cu faţă — La legatorie ! ; 8. Legate-n lanţuri — A lega ceva mai sus ; 9. Abreviaţie militară — Legaţi prin valenţe ; 10. Are 0 sumedenie de legături__—• Nu-s legaţi bine (fig.) ; 11. Legat la rece... — De... legat ! VERTICAL : 1. Prinse-n zale ! — Prinse de loitră — Costivul ! 2. Faceţi legătura ! — Prins într-un lanţ... ceva mai jos ; 3. Legătură... — Noduri convenţionale; 4. Legaţi... de mini şi de picioare; 5. Se unesc prin adverbul legativ — Carte ! ; 6. Legătură... sentimentală — Simbolul valorii ; 7. Prinsă la capete ! — Rîu pe care era aşezată Sparta — Aţe rupte ! ; 8. Cu părul alb — îşi leagă baiereie de la pungă (pl.) ; 9. îşi leagă paraua cu zece noduri — De. .. legatlj 10. Cu limba legată... — Nu admite pe nimeni ; 11. în nemişcare — Mijlocitor al unor legături. 1« . . I Dicţionar : ema, rrt. lis. GEORGE SANDU1.EAN DEZLEGAREA JOCULUI APĂRUT IN NR. 12 208 ORIZONTAL : 1. Frigider — B ; 2. Rece — Et — El; 3. Az — Răceală ; 4. Picador — An ; 5. teer — Razna ; 6. Eta — 3 — Toi ! 7. Rețetă — R.—E.; 8. Anacronism ; 9. T — Oa — Ai lai; 10. Retușată — S. Nsi