Flacăra Iaşului, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 12484-12509)
1986-12-02 / nr. 12484
în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, anul 1986 — încheiat cu rezultate cît mai bune Noi măsuri pentru reducerea cheltuielilor de producţie ! Nivelul cheltuielilor de producţie şi, în mod deosebit, nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei producţie marfă, prin influenţa directă asupra volumului producţiei nete şi al beneficiilor, este un indicator de primă importanţă in activitatea economică şi tocmai de aceea trebuie să i se acorde multă atenţie. Bilanţul de pină acum în industria judeţului Iaşi evidenţiază faptul că in multe unităţî s-a acţionat consecvent în direcţia aplicării măsurilor stabilite, obţinîndu-se rezultate notabile. Printre acestea pot fi menţionate întreprinderea de antibiotice, întreprinderea de maşini-agregat şi maşini-runelte speciale, întreprinderea „Tehnoton“, întreprinderea mecanică de material rulant, întreprinderea de tricotaje şi perdele, ambele din Paşcani, şi altele. Acelaşi bilanţ arată însă faptul că alte întreprinderi din judeţ au depăşit nivelul planificat al costurilor de producţie. Din această categorie de unităţi fac parte Combinatul de utilaj greu, întreprinderea de piese auto, întreprinderea integrată de ţesături de in Paşcani, Fabrica de încălţăminte Tg. Frumos, care, din această cauză, se înscriu şi cu minusuri la producţia netă şi beneficii, şi nu-şi vor putea constitui fondurile proprii, la nivelul prevederilor, din bugetele de venituri şi cheltuieli. Din datele existente in legătură cu principalele cauze care au condus la depăşirea costurilor de producţie la unele întreprinderi, rezultă că recepţia necorespunzătoare a unor materii prime şi materiale, înlocuirea unor materiale, cu altele mai scumpe, gospodărirea neraţională a acestora şi lipsa unui control riguros asupra folosirii materialelor în procesul de producţie reprezintă 42,9 la sută din depăşirile de cheltuieli. De asemenea, la depăşirea costurilor de producţie au contribuit nerealizarea integrală a producţiei marfă, cu influenţă asupra cheltuielilor indirecte cu caracter, convenţional ,■ constant, neutilizarea integrală a capacităţilor de producţie, calitatea necorespunzătoare a unor produse, neutilizarea raţionailă a sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor şi uzura prema- Dr. T. ONOFREI directorul Inspecţiei teritoriale financiare de stat Iaşi (continuare în pag. a 3-a) I.T.R.D. Paşcani O nouă contribuţie la reducerea importului La întreprinderea de traditeteste şi regulatoare directe dinPaşcani a fost omologat şi introdus în fabricaţie de serie-pirometrul electronic cu Balometru destinat măsurării temperaturilor înalte de pină la 3 000 grade Celsius, pentru industria metalurgică. Noul produs, care include numai componente indigene, funcţionează la parametri de înaltă precizie, prin captarea pe radiaţii infraroşii, cuantificînd temperatura diverselor corpuri şi medii fierbinţi pe bază de indicare digitală cu afişaj cu cristale lichide, situîndu-se astfel la nivelul perfonanţelor în materie pe plan mondial. Pirometrul electronic cu bolometru se caracterizează, de asemenea, prin robusteţe, manevrabilitate uşoară şi fiabilitate în exploatare, constituindu-se intr-un produs care contribuie la reducerea importurilor. • • • • Eforturi susţinute pentru pregătirea temeinică a viitoarei recolte Transportul îngrăşămintelor naturale continuă De la declanşarea lucrărilor pregătitoare pentru semănat şi pină în prezent, agricultorii din Consiliul unic agroindustrial Valea Seacă au transportat în cîmp peste 52 000 de tone de îngrăşăminte naturale, din care 23 000 de tone au fost încorporate sub arătură (restul fiind depozitat în platforme la marginea tarlalelor). Ieri se lucra cu o formaţie mecanizată la A.E.I. Lespezi, unde sînt de transportat pe terenurile destinate bazei furajere circa 8 000 de tone de astfel de îngrăşăminte. La C.A.P. Hărmăneşti se lucrează din plin cu atelajele. Virgil Sajin, inginerul şef al consiliului unic, ne-a informat că în celelalte unităţi, acţiunea respectivă a fost încheiată. Mecanizatorii, care au terminat ogoarele de toamnă, participă în aceste zile şi la pregătirea arăturii pentru însămînţările de primăvară (din urgenţa minţii), la afînarea adîncă a solului, la aratul loturilor în folosinţă. Legumicultură ca la carte Legumicultorii din ferma condusă de inginera Elena Pîrlog, de la C.A.P. Roşeanu intensifică acţiunile de pregătire a viitoarei recolte. Accentul principal este pus acum pe fertilizarea solului, lucrare la care sunt mobilizate zilnic toate cele 30 de atelaje. Pină acum au fost administrate îngrăşăminte naturale pe mai bine de un sfert din cele 85 de hectare destinate legumelor, iar acţiunea continuă. Paralel se transportă mrâniţăşi biocombustibil pentru amenajarea răsadniţelor. Inginerul Horaţiu Chioreanu, preşedintele C.A.P., evidenţia faptul că la ferma respectivă, o dată cu primele lecţii de la învăţămîntul agricol de masă, s-au început şi demonstraţiile practice. Acum trebuie arate şi loturile în folosinţă Cooperatorii din unităţile Consiliului unic agroindustrial, Tg. Frumos deţin în folosinţă personală peste 2 600 de hectare care trebuie pregătite pentru o producţie bogată în 1987, încă de pe acum, în acest scop, toate loturile, precum şi ogrăzile trebuie fertilizată şi arate. Acţiunea respectivă se desfăşoară cu rezultate mai bune în cooperativele agricole, din Bălţaţi, Bălş, Tg. Frumos, Heleşteul, Ruginoasa. La Bălţaţi au fost arate peste 300 de hectare din 419. Se lucrează mai mult cu atelajele, dar şi cu mijloacele mecanizate. Este necesar ca lucrarea respectivă să fie impulsionată peste tot, şi îndeosebi la Băiceni şi Brăeşti, astfel ca sosirea iernii să-i găsească pe toţi gospodarii cu loturile şi ogrăzile pregătite pentru însămînţările de primăvară. Transformări calitative în dinamica structurii de clasă în etapa actuală Generalizarea noului tip de proprietate, social-obştească în întreaga economie a marcat un sait calitativ la nivelul structurii de clasă a societăţii socialiste, al relaţiilor dintre clasele şi categoriile sociale din ţara noastră. După cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, clasa muncitoare, în calitate de purtătoare a noului tip de progres social, devine principala forţă social-politică a societăţii socialiste, clasă conducătoare, care, in alianţă cu toţi oamenii muncii, asigură mersul ferm înainte al României socialiste. Clasa muncitoare cunoaşte în anii socialismului o dinamică calitativă şi cantitativă specifică, în strînsă legătură cu procesele sociale fundamentale ale noii orînduiri. Astfel, procesul industrializării socialiste, politica de repartizare armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării au determinat creşterea sistematică a rîndurilor clasei muncitoare, formarea unor puternice nuclee muncitoreşti în toate ramurile activităţii economice, în toate zonele ţării. Dacă în 1948 ponderea muncitorimii în ansamblul populaţiei ocupate era de 14 la sută, în prezent, aceasta se situează la circa.60 la sută. De asemenea, ponderea sa in structura personalului muncitor înregistrează o creştere semnificativă de la 57 la sută în 1948 la peste 80 la sută în prezent. Concomitent, crearea unor ramuri de producţie de înaltă tehnicitate a dus la ridicarea nivelului calificării tehnice şi profesionale, precum şi al conştiinţei muncitoreşti. „Toate acestea, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au dus la creşterea continuă a rolului clasei muncitoare în societate, la îndeplinirea cu cinste a misiunii sale de clasă conducătoare a întregii naţiuni, în opera de făurire a socialismului". Ţărănimea — care secole de-a rîndul a fost principala forţă numerică în lupta pentru independenţă şi neatîrnare, a devenit în anii socialismului, ca efect al cooperativizării agriculturii, o clasă nouă, omogenă, care participă în mod activ la sporirea avuţiei noastre naţionale. Dezvoltarea agriculturii pe baze noi, socialiste, utilizarea pe scară largă a tehnicilor moderne, a mecanizării. Lector univ. DOINA DOBRESCU Institutul politehnic Iași (continuare în pag. a 2 a) Nu este neglijată nici îngrijirea păşunilor La G.A.P. Rediu, peste 100 de cooperatori participă zilnic la efectuarea lucrărilor de sezon pe pajiştile naturale. Dumitru A■lexandroaie, preşedintele unităţii, ne-a transmis vestea că forţele respective execută curăţatul de spini, defrişatul arboretelor, distrugerea muşuroaielor, grăpatul cu grapele trase de animale. Au beneficiat deja de asemenea lucrări circa 200 de hectare de păşuni şi fineţe din 420 de hectare aflate în folosinţa C.A.P. Lucrările respective sunt continuate din plin pentru a putea fi terminate cît mai repede. COMBINATUL DE UTILAJ GREU. Gheorghe Gust, subinginer, şeful secţiei forjă grea nr. 1, a fost la început muncitor, apoi maistru. A lucrat mulţi ani la Hunedoara, iar la Iaşi a venit o dată cu începerea construirii combinatului, dorind să-şi pună întreaga lui experienţă la pregătirea noilor cadre de forjuri, la buna organizare a producţiei şi a muncii, în scurt timp, în secţia forjă,grea nr. I s-au înregistrat importante, performante tehnici.Vasile Hadarag, frezor în secţia mecanică grea, este socotit un bun specialist, căruia i se pot încredinţa lucrări dintre cele mai complexe. Preocupat de îndeplinirea planului, el găseşte timpul pentru realizarea unor inovaţii. Astfel şi-a adus o bună contribuţie la crearea dispozitivului de frezat cilindri cu crustă dură. De asemenea, este unul dintre ciştigătorii locurilor fruntaşe înconcursurile pe meserii. Margareta Beţa, muncitoare în turnătoria de fontă. Colectivul o diază foarte mult pentru calităţile sale disciplinată, munceşte cu dragoste şi sinne, învaţă mereu, reuşind să rezolve foarte bine problemele derealizează piese de înaltă tehnicit. Printre ultimele noutăţi la care a contribuit din plin este şi cilindrul de laminare cu diametrul de 150 mm. Constantin Colac, frezor în secţia utilaj metalurgic, se poate mîndri cu întreaga lui activitate de frezor şi inventator. A înregistrat pină acum 16 invenţii, a primit două premii la Salonul de invenţii— Iaşi ’86, în calitate de şef de echipă, este exemplu în muncă şi ajută pe tovarăşii săi să-şi perfecţioneze pregătirea profesională. El însuşi învaţă acum a doua meserie, cea de lăcătuş mecanic. LEONID STRATULAT