Flacăra Iaşului, ianuarie 1987 (Anul 43, nr. 12510-12534)

1987-01-15 / nr. 12520

I PAGINA A H-A-—■— ----------—-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI „Mă adresez tineretului cu chemarea de a urma, în toate împrejurările, Partidul Comunist Român — forţa politică conducătoare a naţiunii — de a fi întotdeauna buni utecişti, de a se afla în primele rînduri ale luptei pentru transformarea revoluţionară a patriei noastre, de a sărbători 65 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist în România prin fapte de muncă și realizări în toate domeniile de activitate“. ..IPAN .... PCAITCCDrn NICOLAE CEAUSESCU Urs amplu program de muncă şi educație revoluționar-patriotică Marile realizări pe care le-a obţinut poporul nostru în anii rt­ uluţiui şi­ construcţiei so­­malis­e incorporează şi contri­buia tinerei generaţii, crescu­tă şi educată de partid, in spi­ro ai dragostei faţa de muncă, a dăruirii pentru ţară, în­deosebi după istoricul Congres al IX-lea al P.C.R., de cind in­­ fruntea partidului şi­ statului no­­u se află tovarăşul Niv.Dl.AE CEAlIŞESCU, tine­re­­ului U au revenit sarcini deo­sebite în toate domeniile de activitate, pe măsura condiţi­ilor de muncă, de viaţă şi de pregătire create. Organizaţia municipală Iaşi a U.T.C., ale tarei rînduri au sporit, in 1986, cu peste 4000 de­­ membri, se cu realizări proprii sem­­nnicative in înfăptuirea am­­plului program de muncă şi e­­ducaţie revoluţionar-patriotic, trasat tinerilor la Congresul al X. a-lea al partidului şi la Forumul tinerei generaţii, reu­şind in primul an al actualului cincinal să-şi îndeplinească şi să depăşească sarcinile asumate. Iniţiativele şi acţiunile pro­prii, aplicate pe larg în toate întreprinderile şi instituţiile, în­tre care atelierele şi zonele tineretului, utilajele în păstra­re utecistă, schimburile de o­­noare, săptăminile record in Producţie, decadele recuperării materialelor refolosibile şi zo­nele cu producţie pentru­ ex­port, ca şi lucrările efectuate pe şantierele judeţean şi lo­cale de muncă patriotică, au înlesnit realizarea unui plan de peste 450 de milioane de lei, din care peste 11 milioa­ne de lei la lucrările finanţa­te. In această direcţie s-au e­­­videnţiat multe organizaţii ale U.T.C. prin modul în care au reuşit să-i mobilizeze pe tineri, să cultive exigenţa faţă de pro­pria activitate, astfel acţionîn­­du-se la întreprinderile de tri­cotaje „M o l d o v a“, de mă­tase „Victoria“, „Ţesătura“, precum şi la I.U.P.S.R., I.M.A.M.U.S.,­ T.A.G.C. ind., I.M.C., la C.F.S. şi Antrepriza de montaj. Un accent deosebit în activitatea organizaţiilor U.T.C. a fost pus pe creşterea contri­buţiei tinerilor la înfăptuirea programelor de modernizare în întreprinderi, fiind preluate o parte din lucrări din temele de cercetare şi proiectare. In prim-planul activităţii or­ganizatorice şi politice a stat pregătirea profesională a tine­rilor şi perfecţionarea aces­teia, condiţie esenţială pentru asumarea­ unor noi angajamen­te. Aceasta s-a făcut îndeosebi prin cele­­20 de politehnici muncitoreşti pentru tineret,, ca­re au permis preluarea de noi teme din programele comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, ob­ţinerea a trei locuri întîi la concursurile naţionale, a nume­roase locuri de frunte la cele judeţene, inov­aţiile şi invena­ţiile realizate de tineri fiind a­­preciate pentru valoarea lor. Pentru dezvoltarea spiritului de economie, al gospodăririi ju­dicioase a resurselor, mii de tineri au participat la recupe­rarea materialelor refolosibile, introducînd în circuitul pro­ducţiei 1200 de tone de metale, 200 de tone de hîrtie, peste 2 milioane de sticle şi borcane, o contribuţie deosebită aducînd colectivele de tineri din multe întreprinderi, instituţii şi licee. Peste 80 000 de tineri, prezenţi la acţiunile de gospodărire şi Înfrumuseţare a municipiului, au realizat lucrări in valoare de circa 60 de milioane de lei. O atenţie constantă a fost a­­cordată educării revoluţionar­­patriotice a tinerilor, pentru cu­noaşterea şi preţuirea realiză­rilor poporului nostru, a vieţii şi operei secretarului general al partidului. Numeroase mo­numente şi locuri istorice se află în îngrijirea tinerilor, alte acţiuni educative constînd in vizitarea in grup a muzeelor din municipiu şi judeţ. Pentru 1987 cînd vom sărbă­tori 65 de ani de la crearea U­­niunii Tineretului Comunist, an­gajamentele tinerilor ieşeni sunt deosebit de mobilizatoare, răs­­punzînd prin aceasta vibrante­lor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresate ti­nerei generaţii, de a se situa în primele rînduri ale întrece­rii socialiste, de a­ contribui şi mai mult la tot ceea ce înfăp­tuieşte poporul nostru. Ne pro­punem să realizăm prin muncă patriotică lucrări în valoare de 500 de milioane de lei, 40 la sută din acestea urmind să le îndeplinim pînâ la aniversarea organizaţiei noastre revoluţio­nare. Pe lingă acţiunile în producţie, în 1987 se vor deschide trei şantiere locale şi 15 tabere de­ muncă patrio­tică, vom reintroduce , în cir­cuit încă 2000 de tone de me­tal, alte materiale. Tot mai mulţi tineri vor contribui la realizarea programelor de mo­dernizare, la mişcarea de In­venţii şi inovaţii şi la activi­tatea clubului tînărului inven­tator, înfăptuind cu răspunde­re şi hotărire ceea ce ne-am propus, vom reuşi ca 1987 să se constituie într-un an de referinţă al­­ cincinalului in mânea şi viaţa tineretului nos­tru.­­ r. ..... . . roi* tabacaru prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al U.T.C.­ • Acţiuni pioniereşti . La Paşcani şi-a încheiat activitatea tabăra de instruire a pionierilor membri ai Consi­liului judeţean al­ Organizaţiei pionierilor şi ai comisiei ju­deţene de cenzori, precum şi a comandanţilor de unităţi. Timp de o săptămînă, au avut loc activităţi politico-educative pe imitate ,şi pe detaşamente, expoziţii, programe­­ artistice, vizite în unităţile­ economice din localitate, întreceri sporti­ve în cadrul ,/Daciadeit“­t ", ■ - î» detaşam­entiate şi-ţiu­t-... tăţiior de pionieri din judeţ se desfăşoară ac­ţiuni­ politico-edu­cative de­­ cunoaştere a vieţii şi activităţii revoluţionare a to­varăşului- -Nicolae.­.. Ceauşescu, . •cerfe­taruî- general al partidului, •salj •georeficul- „• inimă, •n fla­­rărăi un erou“,- „­Stejarul «lin Scorniceşti", „Tovarăşul Nicola*-. Ceauşescu, părintele iubit al tuturor copiilor“ şi „Omagiu conducătorului iubit“. 13 Intitulate „Iaşul celor trei uniri“, o seamă de alte acţiuni pioniereşti prilejuiesc vizite la Muzeul Unirii, din Iaşi şi la Muzeul „Al. I. Cuza“ din Ru­­ginoasa“, la alte muzee ieşe­ne. . B1 Sub titlul «Eminesciana“, în unităţile de pionieri din ju­deţ­ se desfăşoară »spectacole ar­tistice şi recitaluri din poezia lui Mihai­ Eminescu. . !” Astăzi,­ la Liceul „M. E­­minescu“ din Iaşi, va ave­a loc sesiunea de comunicări a mem­brilor cenaclului de creaţie li­terară. Mi­tutela Chirie», Crăiţa Nîea, studente­ practicante n­ sprijinul modernizării producţiei în activitatea celor 30 de co­misii profesional-ştiinţifice ale organizaţiilor U.T.C. din jude­ţul nostru a fost antrenat, a­­nul trecut, un mare număr de tineri ,muncitori şi specialişti, fiind preluate spre rezolvare teme ce privesc modernizarea produselor şi a tehnologiilor, cercetarea şi proiectarea, eco­nomisirea resurselor. Au fost abordate 307 teme din progra­mele de modernizare ale uni­tăţilor, eficienţa economică an­­tecalculată a acestora fiind de 115 milioane de lei. Cu reali­zări deosebite în soluţionarea la termen a temelor preluate şi aplicarea acestora in pro­ducţie se înscriu comisii­le profesional-stiintifice de la I.U.P.S.R., I.M.A.M.U.S., C.F.S., I. M. „Nicolina", din Iaşi, X.S.A.S. şi I.T.R.D., din Paşcani. Cele mai valoroase, lucrări au fost distinse cu pre­mii la sesiunile naţionale de comunicări tehnico-ştinţifice. Ediţia a VI-a a „Săptămînii ştiinţei şi tehnicii pentru tine­ret” a prilejuit prezentarea, în. .mple opt secţiuni, a 150 de in­venţii şi inovaţii, reunite apoi într-o cuprinzătoare expoziţie, la Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Iaşi. Creaţii ale tinerilor ie­şeni au fost prezentate şi apre­ciate şi la Salonul de invenţii — Iaşi — 1986. Comisiei pro­­fesional-ştiinţifice a tineretului de la I.U.P.S.R. Iaşi i-a revenit prima diplomă de onoare a Comitetului judeţean al U.T.C. între cei mai activi tineri, în creaţia tehnico-ştiinţifică, sunt muncitorii Vasile Gabor, Vir­gil Blahoghi, ing. Viorel Braia, Gavril Holbură, Cornel Ungu­­reanu, Gheorghe Degeratu, Eu­­sebiu Turculeţ, Dan Ciobanu şi Viorel Chiprian. „Cel mai bun crescător d­e animate“ Concursul profesional „Cel mai bun crescător de animale“ a reunit, în etapa judeţeană, numeroşi tineri din unităţile zootehnice ieşene, care, ca şi la alte asemenea întreceri, au demonstrat o pregătire deose­bită, argumentată şi de rezul­tatele bune obţinute în produc­ţie. Intre ei se află din nou operatorul Ion Costea, de la A.E.I.C.I.P. Tomeşti, care, în iarna anului trecut, a­ obţinut primul loc pe ţară în întrece­rea dintre crescătorii de por­cine. Acum este cîştigătorul locului I la etapa judeţeană a concursului şi, drept urmare, va participa la întrecerea pe ţară, ce se va desfăşura, în această lună, la Bucureşti. Des­pre munca sa în unitate, con­cretizată în producţii tot,­ mai mari, ca şi a colegilor săi Vic­­toriţa Leahu, Rodica Maxim şi Vasile Codăescu, ne-a vorbit în cuvinte elogioase medicul veterinar Nicolae Ivanciu, şe­ful fermei nr. 1. Tinerii de aici, întregul colectiv au în­cheiat anul 1986 cu­ o natali­tate a porcinelor de 120 la sută, un spor la creşterea in greutate de 110 la sută şi au depăşit livrările la fondul de stat cu 5,6 la sută. Pentru noul an sarcinile de plan vor fi în­deplinite exemplar, hărnicia lucrătorilor fermei, ai unităţii, vădindu-se încă de pe acum. „Liceenii* — «un film pledoarie pentru­­muncă, adevăr şi in»­­ceritate.­­ Realizatorii pen­enteî s-aru întîlnit, în cadrul spectacolu­lui de gală de la cinematograful „Republica“ din Iaşi, cu tineri* Spectatori, într-un necesar dialog despre artă, despre» înţelegere» acesteia la vîrsta opţiunilor Mai trebuie făcut incă un pas. Pentru întreţinerea comple­telor studenţeşti nr­ .1 şi 2 ale Universităţii „Ali­n. Cuza", s-au făcut­­ cheltuieli considerabile pirnă la­­începerea anului de în­­văţămîit, celor care le folo­sesc, studenţilor, revenindu-le în continuare datoria, răspun­derea de a păstra şi completa toate dotările, în cadrul acţiu­nilor de autogospodărire, al întrecerii iniţiate între cămi­ne, paliere şi camere. Sunt, in mod evident, multe şi frumoase realizări, umbrite însă de une­le aspecte ce ar putea fi lesne îndreptate printr-o activitate mai bine organizată, prin adop­tarea unei atitudini intransi­gente faţă de cei care nu pre­ţuiesc ceea ce au la dispoziţie. La complexul nr. 1 din Copou prima impresie este una dintre cele mai­ bune, faţă de situa­ţia întîlnită cu un an şi ceva în urmă, în cadrul raidului pe care l-am întreprins aici. Mo­bilierul a fost completat atît în camere,"’cit­ şi in­ sălile­­ de’ lec­tură şi în cluburi,­." S-au efec­tuat reparaţii la acoperiş,­­in­stalaţiile comune şi la sistemul de încălzire, incit condiţiile de locuit sunt mult mai bune, pro­pice odihnei după orele de curs şi studiului individual, desfăşurării unor frumoase ac­ţiuni politico-educative. De a­­semenea, propaganda vizuală, afişajul, în general, s-a reali­zat în forme grafice atrăgătoa­re, cu un conţinut adecvat. Ceea ce mai rămîne de făcut este ca fiecare comitet de că­min, cel pe complex şi Consi­liul U.A.S.C. din Universita­te să continue acţiunile gospo­dăreşti, în colaborare cu ser­viciul social-administrativ. Spu­nem, aceasta intrucît mai sínt camere în care folosirea neper­­misiî’â ■ respărHOr a dus la de­gradarea parchetului, în care ordinea şi curăţenia nu sunt la ele acasă, »iar, în loc­­de­ tablouri sau­ flori sunt afişate decupaje de gust îndoielnic. In legătu­ră cu acestea, studentul Teodor Trişcă, şeful comisiei sociale a Consiliului U.A.S.C., tovarăşii Viorica Creţu şi Paul Avra­­mescu, din partea administra­ţiei, ne-au asigurat că vor fi îndreptate in scurt timp. Este ceea ce trebuia făcut de la bun început ! Mai semnalăm din a­­cest complex şi faptul că si­tuaţia ridicării gunoiului me­najer este aceeaşi ca şi pînă acum, în sensul că serviciul de resort al. I.G.C.L. nu res-s pecta graficul­ de ridicare a containerelor, ceea ce anulea­ză eforturile studenţilor de a gospodări spaţiile,dintre, cărui­, ne. Este un­ apel pe care îl re­petăm şi care se cuvine re­cepţionat ca atare. La complexul nr. 2, de lin­gă Universitate, sunt cazate cir­ca 1 400 de studente de la di­ferite facultăţi. Este un com­plex, frumos, modern insă în ce priveşte autogospodărirea sunt multe de făcut. In mod surprinzător, studentele nu au dovedit (cel puţin pînă acum!) acelaşi spirit gospodăresc pre­cum colegii lor din Copou. A­­buzul de reşouri din camere, deşi există oficii bine dotate, a condus la depăşirea cotei de energie electrică alocate, în multe camere este dezordine, deşi fiecare comitet de cămin şi cel pe complex s-au­­ stră­duit să asigure­­ o ambianţa plăcută.» Este­ ceea ce le net mulţumeşte - - şi­, pe studentele Argentina-Alexandru, preşedin­tă de comitet de cămin, şi E­­manuela Şumov­schi, preşedin­ta comitetului pe complex. In­să tot­­ atît de adevărat e că întrecerea „Cea mai frumoasă cameră, cel mai frumos cămin" nu a fost­­finalizată în întregul complex. La acestea , se adaugă şi consecinţele datorate servi­ciului amintit al I.G.C.L. care a... uitat să ridice gunoiul­ me­najer de peste o lună de zile. în ce priveşte cantina acestui complex, remarcăm eforturile personalului de deservire, ale grupelor de studenţi de servi­ciu de a asigura meniuri gus­toase şi variate, o bună ordine şi curăţenie. .­.........................”* r".. “ ~ Pagină realizată de CONSTANTIN ILIE Foto : P. Tod­ică Autogospodărirea în complexele studenţeşti

Next