Flacăra Iaşului, ianuarie 1988 (Anul 44, nr. 12820-12844)
1988-01-15 / nr. 12830
PAGINA A II-A-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI - Invăţămintul superior agricol ieşean, mai aproape de cerinţele producţiei Institutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad"*, unitate reprezentativă a învăţâmîntului nostru superior, beneficiind de o puternică bază materială şi de personal de învăţămînt şi cercetare cu înaltă calificare, îndrumat şi sprijinit în permanenţă de Consiliul Naţional al Ştiinţei şi învăţâmîntului, sub directa conducere a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, este angajat într-un amplu program de pregătire a specialiştilor necesari agriculturii, de cercetare ştiinţifică şi de aplicare a rezultatelor acesteia, prioritar, în judeţele din Moldova în vederea realizării obiectivelor noii revoluţii agrare. în realizarea acestui obiectiv, dispunem de o bază materială puternică, de amfiteatre, laboratoare, aparatură modernă de cercetare ştiinţifică, cîmpuri experimentale, staţii-pilot, ateliere de microproducţie. Ca urmare, apreciem că am obţinut unele rezultate pozitive în formarea unor specialişti competenţi, dăruiţi muncii lor. Cercetarea ştiinţifică, îndeosebi cea pe bază de contracte, reflectă acelaşi potenţial ridicat. Realizăm anual o valoare de cercetare de aproximativ 42 000 de lei pe fiecare cadru didactic, tematica abordată răspunzînd nevoilor agriculturii la nivel naţional, zonal şi local. Eforturile institutului, împreună cu instituţiile şi staţiunile de cercetare ştiinţifică agricolă şi unităţile productive, cu organele agricole judeţene, urmăresc valorificarea potenţialului productiv al pămîntuluişi ameliorarea acestuia, elaborarea de ii tehnologii vizînd creşterea producţiei în condiţii de eficienţă economică sporită, ameliorarea unor soiuri de plante şi rase de animale, crearea de noi furaje şi medicamente de uz veterinar, optimizarea structurii producţiei pe consilii unice agroindustriale şi în cadrul unităţilor componente etc. Analizîndu-ne activitatea desfăşurată, în lumina sarcinilor reieşite din Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului, a ieşit în evidenţă şi o serie de deficienţe în ceea ce priveşte pregătirea pentru muncă şi viaţă a viitorilor specialişti. Deşi 80 la sută din numărul studenţilor obţin rezultate bune şi foarte bune in pregătirea teoretică şi aplicativă, procentul de mediocritate este încă ridicat. Din această cauză, un număr însemnat de absolvenţi nu dă randamentul necesar în producţie. Iată de ce ne-am propus ca, pe lingă alte măsuri, să insistăm pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a înseşi cadrelor didactice, în vederea îmbunătăţirii procesului de transmitere către studenţi a unui volum sporit de cunoştinţe teoretice şi practice, conform cerinţelor actuale. Avem în vedere, în primul rînd, elaborarea de noi cursuri şi caiete de lucrări practice. Totodată, vom urmări creşterea ponderii cercetării fundamentale în totalul cercetării agricole, pentru, a crea noi linii, hibrizi şi soiuri de plante, noi rase de animale, elaborarea unor tehnologii cu un consum energetic redus, aşa cum a indicat secretarul general al partidului. De asemenea, vom spori contribuţia cadrelor didactice şi a studenţilor în aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în zona de influenţă a institutului nostru, în vederea creşterii producţiilor agricole, a eficienţei economice a acesteia la nivelul cerinţelor actuale. Pe baza realizărilor obţinute şi a experienţei acumulate, a potenţialului uman şi material de care dispunem, vom acţiona mai ferm, în lumina orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a P.C.R., pentru formarea de specialişti cu o înaltă pregătire politică şiprofesională, care să dovedească în orice împrejurare dăruire şi abnegaţie pentru traducerea exemplară în fapt a sarcinilor ce ne revin pe linia înfăptuirii obiectivelor noii revoluţii agrare. Conf. dr. IONEL ADRIAN rectorul Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad" Iaşi Şi dacă... (urmare din pag. 1) numele lui a devenit sinonim cu geniul. Cu poezia. Cu dorul. Cu nemurirea. Cînd se împrăştie norii, nu numai luna iese la iveală, ci şi Luceafărul; şi chiar dacă aceştia acoperă bolta înstelată, îl simţim mereu veghindu-ne şi tutelîndu-ne. De Eminescu nu „ne aducem aminte“, pentru că el nu este şi nu poate fi o amintire, el nu poate fi uitat măcar o clipă. El trăieşte pururi înlăuntrul nostru, este prezent în fiecare bătaie a inimii. Este prezent lingă timpla noastră, izvodind dedesubt adevăruri şi frumuseţi. Este prezent în fiecare vers, mingîiere ori sărutare. Eminescu este Poezia. Şi Iubirea. Eminescu sintem Noi. Astăzi — de ziua naşterii sale — să ne lăsăm, mai mult ca in celelalte zile, cotropiţi de fierbintea ninsoare a versurilor, visurilor şi dorurilor sale, să-i închinăm versuri şi visuri, să ne fie dor de el. Astăzi, din partea fiecăruia, o floare pentru Eminescu. Nemuritoarea floare a recunoştinţei şi iubirii. Şedinţa Cenaclului Junimea Şedinţa de astăzi a Cenaclului literar Junimea (Casa Pogor, ora 17) este dedicată lui Mihai Eminescu. Membrii cenaclului vor citi din creaţiile lor, iar actorii Cornelia Gheorghiu şi Dionisie Vitcu vor susţine un recital de versuri ale marelui nostru poet. Şedința va fi condusă de criticul Constantin Pricop. Medalion literar la I.M.A.M.U.S. Iaşi, a avut loc, în organizarea comitetului U.T.C., un medalion literar intitulat „Porni Luceafărul", dedicat poetului nostru naţional. Au recitat versuri eminesciene, precum şi creaţii proprii dedicate lui Eminescu, tinerii Cătălin Damian, Daniela Gane și Antonela Mititelu. Concursuri profesionale S-au desfăşurat, de curînd, fazele judeţene ale concursurilor profesionale ale tinerilor din agricultură şi zootehnie. Concursurile au cuprins probe teoretice şi practice din domeniul agriculturii (cereale, plante tehnice, pomicultură, viticultură, legumicultura), al creşterii animalelor şi mecanizării agriculturii. Cîştigători ai diplomei şi premiului pentru „Cel mai bun...“ sunt, în ordine, pe primul loc, la categoria de vîrstă de peste 30 de ani, Gh. Morăraşu (C.A.P. Belceşti — agricultor), Natalia Enţuc (C.A.P. Scobinţi — pomicultoare), Gh. Tătaru (C.A.P. Cotnari — viticultor), Dumitru Boboc (C.A.P. Deleni — legumicultor), Ştefan Gh. Cîrlan (A.E.I. Deleni — crescător de taurine), Gh. Huţanu (I.A.S. Cotnari — crescător de ovine), Constantin Scurtu (C.A.P. Bivolari — crescător de porcine), Natalia Topîrlan (A.E.I. Hîrlău — crescătoare de păsări) şi Gh. Ciobanu (S.M.Alugani — mecanizator). Cîştigătorii primelor locuri vor participa la etapele naţionale ale concursurilor respective. Sesiunea Consiliului popular al judeţului Iaşi (urmare din pag. Iu deţului Iaşi îi revin sarcini mari, deosebit de complexe. Producţia marfă industrială urmează să sporească cu 17,6 la sută faţă de cea realizată în 1987, aceasta îndeosebi pe seama înfăptuirii programelor de organizare ştiinţifică şi de modernizare a producţiei, a ridicării productivităţii muncii. Planul de investiţii, cu 24 la sută mai mare decât realizările anului precedent, asigură condiţiile financiare pentru punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, modernizarea în continuare a agriculturii, construirea a 4 600 de apartamente, însemnate creşteri, de 8 la sută, sunt prevăzute în domeniul producţiei agricole, al industriei mici şi prestărilor de servicii, în celelalte sectoare de activitate economico-socială. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, au subliniat lucrările sesiunii, va trebui valorificată întreaga capacitate organizatorică şi de creaţie a colectivelor de oameni ai muncii, a tuturor cetăţenilor. Aceasta impunerăspunderi mari consiliilor populare în exercitarea atribuţiilor care le revin pentru înfăptuirea programelor speciale din industrie, pentru sporirea mai accentuată a productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, a stocurilor supranormative, pentru realizarea programelor, de dezvoltare a agriculturii şi creşterii, pe această cale, a eficienţei întregii activităţi economice şi sociale. Lucrările sesiunii au evidenţiat, în acelaşi timp, căile şi modalităţile concrete prin care trebuie să acţioneze deputaţii, birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare pentru mobilizarea oamenilor muncii, a tuturor cetăţenilor la realizarea complexelor sarcini ce le revin în acest an, pentru dezvoltarea intensivă şi la un înalt nivel al industriei, înfăptuirea transformărilor revoluţionare din agricultură şi a programelor locale de autogospodărire şi autoaprovizionare. După discutarea pe articole, sesiunea a adoptat proiectele de hotărîre supuse dezbaterii. De asemenea, a aprobat temele de studiu şi control ale comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean pentru primul semestru al anului 1988. Adunarea cetăţeneasca a reprezentanţilor locuitorilor (urmare din pag. I) care şi-au depăşit veniturile proprii planificate cu 39 milioane de lei, într-un accentuat spirit critic şi autocritic, au fost reliefate neîmplinirile care s-au manifestat în activitatea Consiliului popular judeţean, a direcţiilor sale de specialitate şi a consiliilor populare din subordine. Criticile au vizat, în principal, nerealizarea unor indicatori de plan de către unele unităţi industriale şi agricole, nefinalizarea unor obiective din planul de investiţii, neindeplinirea obligaţiilor contractuale faţă de fondul de stat, neajunsurile care se mai menţin in activitatea de gospodărie comunală şi locativă, în transportul urban de călători şi în calitatea unor servicii, ca şi în privinţa gospodăririi şi înfrumuseţării localităţilor. Planul de dezvoltare economico-socială a judeţului şi bugetul pe anul 1988 — s-a arătat — au în vedere promova-, rea mai accentuată a laturilor calitative ale întregii activităţi economice şi sociale, punerea mai deplină în valoare a bazei tehnico-materiale şi a resurselor de forţă de muncă, stimularea spiritului de iniţiativă şi gospodăresc al colectivelor de oameni ai muncii, generalizarea experienţei pozitive. Participanţii la dezbateri au făcut propuneri pentru perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale consiliilor populare, pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele vieţii economico-sociale şi, în spiritul mobilizatoarelor îndemnuri, şi, chemări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu al istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII- lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, s-au angajat să acţioneze cu răspundere sporită pentru mai buna utilizare a capacităţilor de producţie, a resurselor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, pentru a putea înfăptui, astfel, complexele sarcini care revin judeţului în acest an j udeţului Iaşi „Junimea11 — frumoasă continuare a Acum 12 ani, la şedinţa de constituire a cenaclului „Junimea" (organizat de Muzeul de literatură al Moldovei şi revista „Convorbiri literare", cu şedinţe bilunare vinerea, la Casa Pogor), se dădea citire unui generos şi ambiţios program, din care spicuim : „îşi propune (cenaclul, n.n.), să refacă în condiţiile actuale şi cu forţele existente tradiţia fostei „Junimi", aducînd prin aceasta un omagiu marilor înaintaşi...“. Pentru a afla în ce măsură s-a materializat acest program, a fost necesar să desprindem cîteva date din jurnalul ţinut cu o admirabilă consecvenţă, de la început, de operatorul chimist Nicolae Purcaru. S-au ţinut pînă acum 185 de şedinţe, au citit din creaţia lor peste 600 autori, au participat la discuţii, circa 1 200, iar la şedinţe , peste 9 000 de oameni. La acţiunile cenaclului (care, în afara şedinţelor, au programat dezbateri, expoziţii, audiţii, vizionări, lansări de cărţi, întîlniri cu peste 300 de scriitori şi actori din Iaşi şi din alte oraşe, toate acestea la sediu şi în alte locuri) s-a aplicat in permanenţă acel principiu cunoscut — „intră cine vrea, rămîne cine poate". Și nu a plecat nimeni sau a făcut-o doar la figurat, pe drumul afirmării. Poate mai importantă decit datele de mai sus este o listă care nu poate lipsi din acest articol, listă ce cuprinde membrii cenaclului formaţi aici şi care sînt, în acest moment, autorii celou Cenaclul cenaclurilor ţin o carte : Ion Boroda, Mihai Leoveanu, Mirela Mândrie, Emilian Marcu, Mariana Codruţ, Teodor Patapiru, Nicolae Panaite, Ion Gh. Pricop, Lucian Vasiliu, Victor Rusu, Viorica Ana Cozan, Nichita Danilov, Liviu Ioan Stoiciu, Dumitru Augustin Coman, Gabriela Scurtu, Gh. Bogorodea, Dan Bodnar, Adi Cristi, Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stanca, Nicolae Ariton, George Bădărau, Tudor Cristian Roşea, Aurel Durmiraşcu, Daniel Corbu, Dorian Obreja, Dorin Popa, Doina Mihaela Sava, George Ceauşu, Dan Giosu, Radu Andriescu, Bianca Marcovici, Carmelia Leonte, Ion Enache, Ion Cozmei. Cărţile acestora pot umple un spaţiu considerabil într-o bibliotecă, realizare cu care, în mod cert, nici un alt cenaclu nu se poate mîndri mai mult decit atît, mulţi dintre cei amintiţi sînt consideraţi ca făcînd parte dintre cei mai buni reprezentanţi ai poezei şi prozei tinere. Adăugăm alte nume : Irina Andone, Maria Lucreţia Sturza, Manuela Stavarache, Constantin Savin, Romeo Păvăloaia, Cecilia Simona Roiu, Cristina Maria Ţilică, Gabriela Gându, Giusepina Herţanu, Cătălina Nuţă, Carmen Stimeriu, Daniela Duca, Indira Spătaru, Gabriel Haideş, Mihaela Nichitov, Eusebie Munteanu, Aida Ştefan, Marinela Grigore Rusu, Dan Florin Popescu, Andra Savin, Dana Lazăr. Sunt cei mai buni dintre membrii de acum ai cenaclului (mai bine de jumătate debutaţi şi în ziarul nostru, la rubrica „Porni Luceafărul"), prezenţi în revistele literare, laureaţi ai unor concursuri şi, nu peste multă vreme, suntem siguri, prezenţi şi editoriali tradiţiei Condus timp de 10 ani de către criticul Daniel Dimitriu, iar acum de criticul Constantin Pricop, avîndu-i ca animatori dăruiţi în permanenţă unui scop nobil pe oamenii Muzeului de literatură (Constantin Parascan, Dumitru Vacariu, Lucian Vasiliu, Liviu Rusu), cenaclul „Junimea" continuă cu bune rezultate tradiţia înaintaşilor. Realizările obţinute aici se datorează unei nesfîrşite iubiri faţă de limba şi literatura română, dorinţei de a contribui la îmbogăţirea unui tezaur care ne este mereu aproape de suflet, unei munci susţinute (pe lingă cenaclul „mare", există două secţii pentru elevi, profilate pe poezie şi proză, dar uşile Muzeului de literatură sunt mereu deschise celor dornici să-şi verifice aptitudinile, să primească îndrumări de natură să ducă la deplina lor afirmare). Din veşnicie, Eminescu, Creangă, Maiorescu şi ceilalţi ctitori pot privi cu mulţumire: creşterea limbii româneşti şi a patriei cinstite sunt in mîini bune. DORIAN OBREJA JOCURI Eroi din opere ORIZONTAL : 1. Eroină din „Dragostea pentru cele trei portocale" de Prokofiev ; 2. Eroul principal din „Povestea ţapului" de Max Eisikovits — Tînăr- ţigan lăutar din opereta „Dragoste de ţigan" de F. Lehar ; 3. Anton Reieha — Abreviere pentru acidul dezoxiriboneleic ; 4. Erou din „Bal mascat" de Verdi — Aram Haciaturian ; 5. Vivaldi Antonio — Eroină din „Ruslan și Ludmila" de Glinka ; 6.Eroină din „Elixirul , dragostei" de Donizzeti — Dmitri Șostakovici; 7. Eroină din „Cavaleria Rusticana" de Mascagni — Telegrafist din „Nunta" de Cehov ; 8. Aici — Erou din „Albert Herring" de Britten — Nicu Hrib ; 9. Aceea ,— Rămas bun ! ; 10. Erou din „Stejarul din Borzeşti" de Th. Bratu. VERTICAL : 1. Erou din „Visul unei nopţi de vară" de Britten ; 2. Eroină din „Apus de soare" de M. Barberis — Orlî Cari ; 3. Emil Petre — Eroină din „Falstaff"de Verdi ; 4. Eroină din „Alexandru Lăpuşneanu" de Zirra — 13 eroi ! 5 5. Alexandru Leon — Deosebiţi de buni... — Pseudonim al lui I. L. Caragiale ; 6. A aprofunda ; 7. Eroină din „Troienii" de H. Berlioz — Hatman al cazacilor de la Praguri prieten cu Nicoară din „Nicoară Potcoavă" de M. Sădoveanu ; 8. Erou din „Năpasta" de S. Drăgoi — Dunaevski Isaak ; 9. Nicu Jalea — Erou din „Neamul Şoimăreştilor" de T. Jarda ; 19. Erou din „Agamemnon" de Cuclin. Dicţionar s Adn. lat. Car. LIVIU JERGHIUŢA cercul rebusist „Orizont“