Flacăra Iaşului, ianuarie 1988 (Anul 44, nr. 12820-12844)

1988-01-15 / nr. 12830

PAGINA A II-A-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI - Invăţămintul superior agricol ieşean, mai aproape de cerinţele producţiei Institutul agronomic „Ion Io­­nescu de la Brad"*, unitate re­prezentativă a învăţâmîntului nostru superior, beneficiind de o puternică bază materială şi de personal de învăţămînt şi cercetare cu înaltă calificare, îndrumat şi sprijinit în per­manenţă de Consiliul Naţional al Ştiinţei şi învăţâmîntului, sub directa conducere a tova­răşei academician doctor ingi­ner Elena Ceauşescu, este an­gajat într-un amplu program de pregătire a specialiştilor ne­cesari agriculturii, de cercetare ştiinţifică şi de aplicare a re­zultatelor acesteia, prioritar, în judeţele din Moldova în vede­rea realizării obiectivelor noii revoluţii agrare. în realizarea acestui obiectiv, dispunem de o bază materială puternică, de amfiteatre, labo­ratoare, aparatură modernă de cercetare ştiinţifică, cîmpuri experimentale, staţii-pilot, ate­liere de microproducţie. Ca ur­mare, apreciem că am obţinut unele rezultate pozitive în for­marea unor specialişti compe­tenţi, dăruiţi muncii lor. Cer­cetarea ştiinţifică, îndeosebi cea pe bază de contracte, reflectă acelaşi potenţial ridicat. Reali­zăm anual o valoare de cerce­tare de aproximativ 42 000 de lei pe fiecare cadru didactic, tematica abordată răspunzînd nevoilor agriculturii la nivel naţional, zonal şi local. Efor­turile institutului, împreună cu instituţiile şi staţiunile de cer­cetare ştiinţifică agricolă şi u­nităţile productive, cu organele agricole judeţene, urmăresc va­lorificarea potenţialului pro­ductiv al pămîntului­­şi amelio­rarea acestuia, elaborarea de ii tehnologii vizînd creşterea producţiei în condiţii de efici­enţă economică sporită, ame­liorarea unor soiuri de plante şi rase de animale, crearea de noi furaje şi medicamente de uz veterinar,­ optimizarea struc­turii producţiei pe consilii u­­nice agroindustriale şi în ca­drul unităţilor componente etc. Analizîndu-ne activitatea des­făşurată, în lumina sarcinilor reieşite din Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a parti­dului, a ieşit în evidenţă şi o serie­ de deficienţe în ceea ce priveşte pregătirea pentru mun­că şi viaţă a viitorilor specia­lişti. Deşi 80 la sută din nu­mărul studenţilor obţin rezul­tate bune şi foarte bune in pregătirea teoretică şi aplicati­vă, procentul de mediocritate este încă ridicat. Din această cauză, un număr însemnat de absolvenţi nu dă randamentul necesar în producţie. Iată de ce ne-am propus ca, pe lingă alte măsuri, să insistăm pentru perfecţionarea pregătirii profe­sionale a înseşi cadrelor di­dactice, în vederea îmbunătăţi­rii procesului de transmitere către studenţi a unui volum sporit de cunoştinţe teoretice şi practice, conform cerinţelor actuale. Avem în vedere, în primul rînd, elaborarea de noi cursuri şi caiete de lucrări practice. Totodată, vom urmări creşterea ponderii cercetării fundamentale în totalul cerce­tării agricole, pentru, a crea noi linii, hibrizi şi soiuri de plante, noi rase de animale, e­­laborarea unor tehnologii cu un consum energetic redus, aşa cum a indicat secretarul ge­neral al partidului. De aseme­nea, vom spori contribuţia ca­drelor didactice şi a studenţi­lor în aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în zona de influenţă a institutului nostru, în vederea creşterii producţii­lor agricole, a eficienţei eco­nomice a acesteia la nivelul cerinţelor actuale. Pe baza realizărilor obţinute şi a experienţei acumulate, a potenţialului uman şi material de care dispunem, vom acţiona mai ferm, în lumina orientări­lor şi indicaţiilor date de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a hotărîrilor Conferinţei Naţio­nale a P.C.R., pentru formarea de specialişti cu o înaltă pre­gătire politică şi­­profesională, care să dovedească în orice împrejurare dăruire şi abnega­ţie pentru traducerea exem­plară în fapt a sarcinilor ce ne revin pe linia înfăptuirii obiectivelor noii revoluţii a­­grare. Conf. dr. IONEL ADRIAN rectorul Institutului agrono­mic „Ion Ionescu de la Brad" Iaşi Şi dacă... (u­rmare din pag. 1) numele lui a devenit sinonim cu geniul. Cu poezia. Cu do­rul. Cu nemurirea. Cînd se împrăştie norii, nu numai luna iese la iveală, ci şi Luceafărul; şi chiar dacă aceştia acoperă bolta înstela­tă, îl simţim mereu veghin­­du-ne şi tutelîndu-ne. De E­­minescu nu „ne aducem a­­minte“, pentru că el nu este şi nu poate fi o amintire, el nu poate fi uitat măcar o clipă. El trăieşte pururi în­­lăuntrul nostru, este prezent în fiecare bătaie a inimii. Este prezent lingă timpla noastră, izvodind dedesubt a­­devăruri şi frumuseţi. Este prezent în fiecare vers, min­­gîiere ori sărutare. Eminescu este Poezia. Şi Iubirea. Eminescu sintem­ Noi. Astăzi — de ziua naşterii sale — să ne lăsăm, mai mult ca in celelalte zile, co­tropiţi de fierbintea ninsoare a versurilor, visurilor şi doru­rilor sale, să-i închinăm­ ver­suri şi visuri, să ne fie dor de el. Astăzi, din partea fie­căruia, o floare pentru Emi­nescu. Nemuritoarea floare a recunoştinţei şi iubirii. Şedinţa Cenaclului Junimea Şedinţa de astăzi a Cenaclu­lui literar Junimea (Casa Po­gor, ora 17) este dedicată lui Mihai Eminescu. Membrii ce­naclului vor citi din creaţiile lor, iar actorii Cornelia Gheor­ghiu şi Dionisie Vitcu vor sus­ţine un recital de versuri ale marelui nostru poet. Şedința va fi condusă de cri­ticul Constantin Pricop. Medalion literar la I.M.A.M.U.S. Iaşi, a avut loc, în organizarea comitetului U.T.C., un medalion literar in­titulat „Porni Luceafărul", de­dicat poetului nostru naţional. Au recitat versuri eminesciene, precum şi creaţii proprii de­dicate lui Eminescu, tinerii Că­tălin Damian, Daniela Gane și Antonela Mititelu. Concursuri profesionale S-au desfăşurat, de curînd, fazele judeţene ale concursuri­lor profesionale ale tinerilor din agricultură şi zootehnie. Con­cursurile au cuprins probe te­oretice şi practice din dome­niul agriculturii (cereale, plan­te tehnice, pomicultură, viti­cultură, legumicultura), al creş­terii animalelor şi mecanizării agriculturii. Cîşti­gători ai di­plomei şi premiului pentru „Cel mai bun...“ sunt, în ordi­ne, pe primul loc, la categoria de vîrstă de peste 30 de ani, Gh. Morăra­şu (C.A.P. Bel­­ceşti — agricultor), Natalia En­ţuc (C.A.P. Scobinţi — po­­micultoare), Gh. Tătaru (C.A.P. Cotnari — viticultor), Dumitru Boboc (C.A.P. Deleni — legu­micultor), Ştefan Gh. Cîrlan (A.E.I. Deleni — crescător de taurine), Gh. Huţanu (I.A.S. Cotnari — crescător de ovine), Constantin Scurtu (C.A.P. Bi­volari — crescător de porcine), Natalia Topîrlan (A.E.I. Hîr­­lău — crescătoare de păsări) şi Gh. Ciobanu (S.M.A­­lugani — mecanizator). Cîştigătorii pri­melor locuri vor participa la etapele naţionale ale concursu­rilor respective. Sesiunea Consiliului popular al judeţului Iaşi (urmare din pag. Iu­ deţului Iaşi îi revin sarcini mari, deosebit de complexe. Producţia marfă industrială urmează să sporească cu 17,6 la sută faţă de cea realizată în 1987, aceasta îndeosebi pe sea­ma înfăptuirii programelor de organizare ştiinţifică şi de mo­dernizare a producţiei, a ridi­cării productivităţii muncii. Planul de investiţii, cu 24 la sută mai mare decât realizările anului precedent, asigură con­diţiile financiare pentru pune­rea în funcţiune a unor noi ca­pacităţi de producţie, moderni­zarea în continuare a agricul­turii, construirea a 4 600 de apartamente, însemnate creş­teri, de 8 la sută, sunt prevă­zute în domeniul producţiei a­­gricole, al industriei mici şi prestărilor de servicii, în ce­lelalte sectoare de activitate e­­conomico-socială. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, au subliniat lucrările sesiunii, va trebui valorificată întreaga capacitate organizato­rică şi de creaţie a colectivelor de oameni ai muncii, a tuturor cetăţenilor. Aceasta impune­­răspunderi mari consiliilor populare în exercitarea atribu­ţiilor care le revin pentru în­făptuirea programelor speciale din industrie, pentru sporirea mai accentuată a productivită­ţii muncii, reducerea cheltuie­lilor materiale şi de producţie, a stocurilor supranormative, pentru realizarea programelor, de dezvoltare a agriculturii şi creşterii, pe această cale, a eficienţei întregii activităţi eco­nomice şi sociale. Lucrările se­siunii au evidenţiat, în acelaşi timp, căile şi modalităţile con­crete prin care trebuie să ac­ţioneze deputaţii, birourile şi comitetele executive ale consi­liilor populare pentru mobili­zarea oamenilor muncii, a tu­turor cetăţenilor la realizarea complexelor sarcini ce le re­vin în acest an, pentru dezvol­tarea­­ intensivă şi la un înalt nivel al industriei, înfăptuirea transformărilor revoluţionare din agricultură şi a programe­lor­­ locale de autogospodărire şi autoaprovizionare. După discutarea pe articole, sesiunea a adoptat proiectele de hotărîre supuse dezbaterii. De asemenea, a aprobat temele de studiu şi control ale comi­siilor permanente ale Consiliu­lui popular­­ judeţean pentru primul semestru al anului 1988. Adunarea cetăţeneasca a reprezentanţilor locuitorilor (urmare din pag. I) care şi-au depăşit veniturile proprii planificate cu 39 mi­lioane de lei, într-un accentuat spirit cri­tic şi autocritic, au fost relie­fate neîmplinirile care s-au manifestat în activitatea Con­siliului popular judeţean, a di­recţiilor sale de specialitate şi a consiliilor populare din sub­ordine. Criticile au vizat, în principal, ne­realiza­rea unor in­dicatori de plan de către unele unităţi industriale şi agricole, nefinalizarea unor obiective din planul de investiţii, nein­­deplin­irea obligaţiilor contrac­tuale faţă de fondul de stat, ne­ajunsurile care se mai menţin in activitatea de gospodărie comu­nală şi locativă, în transportul urban de călători şi în calita­tea unor servicii, ca şi în pri­vinţa gospodăririi şi înfrumuse­ţării localităţilor. Planul de dezvoltare econo­­mico-socială a judeţului şi bu­getul pe anul 1988 — s-a ară­tat — au în vedere promova-, rea mai accentuată a laturilor calitative ale întregii activităţi economice şi sociale, punerea mai deplină în valoare a ba­zei tehnico-materiale şi a re­surselor de forţă de muncă, stimularea spiritului de iniţia­tivă şi gospodăresc al colecti­velor de oameni ai muncii, ge­neralizarea experienţei pozitive. Participanţii la dezbateri au făcut propuneri pentru perfec­ţionarea stilului şi metodelor de muncă ale consiliilor populare, pentru îmbunătăţi­rea activităţii în toate sec­toa­rele vieţii economico-sociale şi, în spiritul mobilizatoare­lor îndemnuri, şi, chemări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu al istoricelor ho­­tărîri ale Congresului al XIII- lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, s-au angajat să acţioneze cu răspundere sporită pentru mai buna utilizare a capacităţilor de producţie, a resurselor de materii prime, materiale, combustibili şi ener­­­gie, pentru a putea înfăptui, astfel, complexele sarcini care revin judeţului în acest an j­ udeţului Iaşi „Junimea11 — frumoasă continuare a Acum 12 ani, la şedinţa de constituire a cenaclului „Ju­nimea" (organizat de Muzeul de literatură al Moldovei şi revista „Convorbiri literare", cu şedinţe bilunare vinerea, la Casa Pogor), se dădea citire unui generos şi ambiţios pro­gram, din care spicuim : „îşi propune (cenaclul, n.n.), să re­facă în condiţiile actuale şi cu forţele existente tradiţia fos­tei „Junimi", aducînd prin a­­ceasta un omagiu marilor îna­intaşi...“. Pentru a afla în ce măsură s-a materializat acest program, a fost necesar să des­prindem cîteva date din jur­nalul ţinut cu o admirabilă consecvenţă, de la început, de operatorul chim­ist Nicolae Pur­­caru. S-au ţinut pînă acum 185 de şedinţe, au citit din creaţia lor peste 600 autori, au parti­cipat la discuţii, circa 1 200, iar la şedinţe , peste 9 000 de oa­meni. La acţiunile cenaclului (care, în afara şedinţelor, au programat dezbateri, expoziţii, audiţii, vizionări, lansări de cărţi, întîlniri cu peste 300 de scriitori şi actori din Iaşi şi din alte oraşe, toate acestea la sediu şi în alte locuri) s-a a­­plicat in permanenţă acel prin­cipiu cunoscut — „intră cine vrea, rămîne cine poate". Și nu a plecat nimeni sau a fă­cut-o doar la figurat, pe dru­mul afirmării. Poate mai im­portantă decit datele de mai sus este o listă care nu poate lipsi din acest articol, listă ce cuprinde membrii cenaclului formaţi aici şi care sînt, în acest moment, autori­i cel­ou­ Cenaclul cenaclurilor ţin o carte : Ion Boroda, Mi­hai Leoveanu, Mirela Mândrie, Emilian Marcu, Mariana Co­druţ, Teodor Patapiru, Nicolae Panaite, Ion Gh. Pricop, Lucian Vasiliu, Victor Rusu, Viorica Ana Cozan, Nichita Danilov, Liviu Ioan Stoiciu, Dumitru Augustin Coman, Gabriela Scurtu, Gh. Bogorodea, Dan Bodnar, Adi Cristi, Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stan­ca, Nicolae Ariton, George Bă­­dărau, Tudor Cristian Roşea, Aurel Durmi­raşcu, Daniel Cor­­bu, Dorian Obreja, Dorin Popa, Doina Mihaela Sava, George Ceauşu, Dan Giosu, Radu An­­driescu, Bianca Marcovici, Car­­melia Leonte, Ion Enache, Ion Cozmei. Cărţile acestora pot umple un spaţiu considerabil într-o bibliotecă, realizare cu care, în mod cert, nici un alt cenaclu nu se poate mîndri­­ mai mult decit atît, mulţi din­tre cei amintiţi sînt conside­raţi ca făcînd parte dintre cei mai buni reprezentanţi ai poe­­zei şi prozei tinere. Adăugăm alte nume : Irina Andone, Ma­ria Lucreţia Sturza, Manuela Stavarache, Constantin Savin, Romeo Păvăloaia, Cecilia Si­mona Roiu, Cristina Maria Ţi­­lică, Gabriela Gându, Giusepi­­na Herţanu, Cătălina Nuţă, Carmen Stimeriu, Daniela Duca, Indira Spătaru, Gabriel Hai­­deş, Mihaela Nichitov, Eusebie Munteanu, Aida Ştefan, Mari­­nela Grigore Rusu, Dan Florin Popescu, Andra Savin, Dana Lazăr. Sunt cei mai buni din­tre membrii de acum ai cena­clului (mai bine de jumătate debutaţi şi în ziarul nostru, la rubrica „Porni Luceafărul"), prezenţi în revistele literare, laureaţi ai unor concursuri şi, nu peste multă vreme, suntem­ siguri, prezenţi şi editoriali tradiţiei Condus timp de 10 ani de că­tre criticul Daniel Dimitriu, iar acum de criticul Constantin Pricop, avîndu-i ca animatori dăruiţi în permanenţă unui scop nobil pe oamenii Muzeu­lui de literatură (Constantin Parascan, Dumitru Vacariu, Lu­cian Vasiliu, Liviu Rusu), ce­naclul „Junimea" continuă cu bune rezultate tradiţia înaintaşi­lor. Realizările obţinute aici se datorează unei nesfîrşite iu­biri faţă de limba şi literatu­ra română, dorinţei de a con­tribui la îmbogăţirea unui te­zaur care ne este mereu aproa­pe de suflet, unei munci sus­ţinute (pe lingă cenaclul „ma­re", există două secţii pentru elevi, profilate pe poezie şi proză, dar uşile Muzeului de li­teratură sunt mereu deschise celor dornici să-şi verifice ap­titudinile, să primească îndru­mări de natură să ducă la de­plina lor afirmare). Din veşni­cie, Eminescu,­ Creangă, Maio­­rescu şi ceilalţi ctitori pot pri­vi cu mulţumire: creşterea limbii româneşti şi a patriei cinstite sunt in mîini bune. DORIAN OBREJA JOCURI Eroi din opere ORIZONTAL : 1. Eroină din­ „Dragostea pentru cele trei portocale" de Prokofiev ; 2. E­­roul principal din „Povestea ţapului" de Max Eisikovits — Tînăr- ţigan lăutar din opereta „Dragoste de ţigan" de F. Le­­har ; 3. Anton Reieha — Abre­viere pentru acidul dezoxiri­­bon­eleic ; 4. Erou din „Bal mascat" de Verdi — Aram Ha­­ciaturian ; 5. Vivaldi Antonio — Eroină din „Ruslan și Lud­mila" de Glinka ; 6.­­Eroină din „Elixirul , dragostei" de Doniz­­zeti — Dmitri Șostakovici; 7. Eroină din „Cavaleria Rustica­na" de Mascagni — Telegra­fist din „Nunta" de Cehov ; 8. Aici — Erou din „Albert Her­­ring" de Britten — Nicu Hrib ; 9. Aceea ,— Rămas bun ! ; 10. Erou din „Stejarul din Bor­­zeşti" de Th. Bratu. VER­TICAL : 1. Erou din „Visul unei nopţi de vară" de Brit­ten ; 2. Eroină din „Apus de soare" de M. Barberis — Orlî Cari ; 3. Emil Petre — Eroină din „Falstaff"­­de Verdi ; 4. Eroină din „Alexandru Lăpuş­­neanu" de Zirra — 13 eroi ! 5 5. Alexandru Leon — Deose­biţi de buni... — Pseudonim al lui I. L. Caragiale ; 6. A apro­funda ; 7. Eroină din „Troienii" de H. Berlioz — Hatman al cazacilor de la Praguri prie­ten cu Nicoară din „Nicoară Potcoavă" de M. Sădoveanu ; 8. Erou din „Năpasta" de S. Dră­­goi — Dunaevski Isaak ; 9. Ni­cu Jalea — Erou din „Neamul Şoimăreştilor" de T. Jarda ; 19. Erou din „Agamemnon" de Cuclin. Dicţionar s Adn. lat. Car. LIVIU JERGHIUŢA cercul rebusist „Orizont“

Next