Flacăra Iaşului, ianuarie 1989 (Anul 45, nr. 13131-13155)
1989-01-15 / nr. 13142
.A IT. A Proletari din toate tarile, uniţî-vâ ! Organ al Comitetului judetean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLV — Nr. 13 142 Duminică, 15 ianuarie 1989 4 pagini — 50 bani In spiritul sarcinilor, subliniate de secretarul general al partidului la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Pe şantierul secţiei de benzi laminate la rece Strungarul Fănică Ursu, unul dintre fruntaşii atelierului sculărie al întreprinderii „Tehnoton“, realizează, zi de zi, piese de cea mai bună calitate Foto : C. Plop T^Vrrfkr^ i" i~vn*sm GOSPODĂRIT CU MAXIMA RASPUNDERE Terenuri tot mai roditoare O preocupare constantă a oamenilor muncii de la I.A.S. Strunga o constituie ridicarea potenţialului productiv a fiecărei palme de pământ. în urma analizelor întreprinse, au fost depistate suprafeţe care nu erau cultivate sau care aveau o productivitate scăzută In şesul Criveşti, de pe o suprafaţă de 42 de hectare considerată fîneaţă, se obţineau anual, în medie, la hectar, 700—800 de kilograme de fîn de slabă calitate. Cauza : excesul de umiditate. Pentru ridicarea potenţialului productiv al acestor terenuri, s-au executat drenaje, lucrări de scarificare şi de desţelenire, după care s-au administrat cîte 100—120 de tone de îngrăşăminte naturale la hectar, întreaga suprafaţă fiind însămînţată cu lucernă. Anul trecut, de pe terenul respectiv s-au obţinut cîte 77 600 de kilograme de lucerna la hectar. Alte 50 de hectare din ferma zootehnică Strunga nu produceau nimic, terenul fiind năpădit de vegetaţie de baltă, de mărăcinişuri şi tufărişuri. Şi această suprafaţă a fost supusă unui amplu complex de lucrări, fiind redată, astfel, circuitului productiv. S-au executat lucrări de defrişare şi de desecare, de regularizare a unui pîrîu, pe o lungime de 4 kilometri. De pe această suprafaţă irigată, ferma zootehnică amintită îşi asigură întregul necesar de fin, 1200 de tone. Asemenea preocupări există şi în celelalte ferme ale întreprinderii. De altfel, în această iarnă, vor mai fi redate circuitului productiv încă 32 de hectare. Vasile Diaconiuc Mai bună organizare pentru realizarea primului flux tehnologic! O sarcină de mare însemnătate pentru îndeplinirea în bune condiţii a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, subliniată în mod deosebit de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.O. ----------al P.C.R., se referă la necesitatea intensificării ritmului de lucru pe toate şantierele, printr-o mai bună organizare a activităţii de construcţii-montaj, astfel încît să fie realizate şi puse în funcţiune pînă cel mai tîrziu la 1 mai a.c. toate capacităţile de producţie restante din anul trecut. Această sarcină vizează şi unele colective din judeţul nostru care au încheiat anul 1988 fără a realiza în întregime planul de investiţii stabilit, înregistrînd restanţe îndeosebi datorită nelivrării la timp a utilajelor tehnologice, între capacităţile restante se află şi secţia de benzi laminate la rece de la întreprinderea metalurgică, investiţie de mare însemnătate pentru economia judeţului şi a ţării, despre care s-a mai scris în coloanele ziarului nostru, evidenţiind stadiul lucrărilor şi măsurile ---------- ce trebuiau luate în vederea punerii în funcţiune, într-un timp cît mai scurt, a primu-lui flux de laminare. Zilele trecute, am revenit pe acest şantier pentru a constata modul în care sunt coordonate lucrările (mai ales cele de montaj) de către beneficiarul investiţiei, în această perioadă de început de an, în aşa fel încît ritmul de muncă să fie intensificat. Să consemnăm mai întîi că marea majoritate a utilajelor necesare punerii în funcţiune au sosit pe şantier, că amplasarea lor esteasigurată de către lucrători ai Antreprizei de montaj Iași. „Consider că ritmul de montaj a crescut în această primă parte a lunii ianuarie şi am trecut deja la acţiunea de centrare şi finalizare a liniilor de laminare“, ne preciza ing. Vasile Danale, directorul antreprizei. Echipele de montari, conduse de maiştrii C. Iancu şi C. Mihalache, lucrează cu spor la montarea celor două de culoare şi a celor 12 ventilatoare sosite nu da mult pe şantier, care, împreună cu alte utilaje, vor alcătui prima linie de producţie a noii secţii. Eforturi susţinute depun şi formaţiile de lucrători ale Antreprizei de instalaţii şi automatizări Iaşi, care au obligaţia să realizeze aici diferite conexiuni, să monteze tablourile de comandă, să finalizeze instalaţia de încălzire a halei industriale. „Noi, ne declară tov. IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) 1PESTIȚII ’89 Sporesc suprafaţa arabilă Anul trecut, cooperatorii de la C.A.P. Leţcani au întregit suprafaţa arabilă a unităţii cu 12 hectare care erau ocupate cu mărăcinişuri şi tufărişuri, cu pomi cu valoare economică redusă. După cum ne spunea tov. Mircea Drînceanu, preşedintele unităţii, de pe aceastăsuprafaţă introdusă în circuitul productiv s-a obţinut o recolta bună de porumb. Posibilităţi de creştere a suprafeţei arabile mai sunt în unitate. In aceste zile, o formaţie de 15 cooperatori acţionează la defrişat arboretele de pe 3 hectare în ferma de la Cucuteni. Lucrarea este coordonată de tehnicianul Petru Budac, şeful fermei. Pînă acum, a fost defrişat arboretele de pe mai bine de un hectar. Cooperatorii grăbesc această acţiune, pentru a permite plugurilor să intre la arat. Cu sprijinul mecanizatorilor Paralel cu efectuarea celorlalte lucrări agricole, mecanizatorii de la S.M.A. Ciurea au în vedere şi creşterea suprafeţei arabile. Asemenea acţiuni au fost desfăşurate în cooperativele agricole Mogoşeşti, Horleşti şi Voineşti. După cum ne spunea ing. B. Solomon, directorul staţiunii, valoarea lucrărilor executate pentru punerea în valoare a noi suprafeţe de teren a depăşit anul trecut 70 000 de lei. In prezent, se acţionează din plin cu mijloacele mecanice adecvate unor asemenea lucrări. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — Program de muncă şi acţiune revoluţionară al partidului, al întregului popor Dezvoltarea intensivă, necesitate obiectivă pentru progresul multilateral al patriei Strategia progresului multilateral al patriei este concepută de partidul nostru pe temelia dezvoltării forţelor de producţie, cu efectele sale favorabile asupra nivelului general al dezvoltării economice, a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale populaţiei. Pe această bază, de exemplu, din anul 1945 pînă în prezent, producţia industrială a crescut de 128 de ori şi cea agricolă de 9 ori, s-a acumulat o avuţie naţională de peste 5 000 miliarde lei, venitul naţional a sporit de peste 36 ori etc. Peste 80 la sută din aceste creşteri s-au obţinut după 1965, cînd, pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, s-a acţionat cu vigoare în sensul îmbunătăţirilor structurale şi al fructificării la nivel mai înalt a resurselor naţionale, impulsionînd, astfel, dezvoltarea multilaterală a ţării noastre. Reproducţia socială în ţara noastră s-a caracterizat în prima etapă a construcţiei socialiste (cincinalele 1951—1965) preponderent prin laturile sale extensive, cantitative. în cea de-a doua etapă (cincinalele 1966 —1980), s-au impulsionat concomitent atît laturile cantitative, dar şi cele intensiv-calitative ale reproducţiei în general şi cu deosebire în industrie, astfel că pe această cale România a devenit o ţară industrialagrară în plină dezvoltare. începuturile deceniului 1981—1990 au marcat actuala etapă a dezvoltării economico-sociale a patriei noastre — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi creării condiţiilor pentru trecerea treptată spre comunism ; în această etapă, reproducţia socială este orientată preponderent spre laturile calitative-intensive, în toate domeniile de activitate economico-socială. „în deceniul 1981— 1990 s-a trecut la dezvoltarea intensivă a industriei şi a celorlalte sectoare de activitate, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii“ — preciza tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Expunerea din 28 noiembrie 1988. In acesta condiţii este concepută trecerea ţării noastre la stadiul de dezvoltare medie (în accepţiunea contemporană a modului de dezvoltare economică), urmînd ca în deceniul următor (1991—2000) să se realizeze cea de-a douafază a actualei etape şi anume România să devină o ţară socialistă multilateral dezvoltată, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, cu un înalt grad de civilizaţie materială şi spirituală. Atingerea ţelurilor progresului multilateral este condiţionată prioritar de impulsionarea dezvoltării economice intensive. Conf. univ. dr. PATRU DUMITRU Facultatea de ştiinţe economice Iaşi (continuare în pag. a 3-a) Noi contururi în strada Ştefan cel Mare din Iaşi Foto : L. STRATULAT I Producţie marfă peste prevederi fmn proinite ?~. Colectivul de muncă al întreprinderii de tricotaje şi perdele „Siretul“ din Paşcani, unitate distinsă de mai multe ori cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“, înregistrează succese notabile încă din primele zile ale acestui al patrulea an al actualului cincinal. Un calcul efectuat, după prima decadă a lunii curente, arată că muncitorii şi specialiştii de aici au realizat o producţie marfă suplimentară însumînd peste 3 milioane de lei, spor care se regăseşte în cantităţi însemnate de tricotaje, perdele, lenjerie, în alte produse de calitate superioară, finializate într-o largă și diversificată gamă sortimentală. Au fost, de asemenea, livrate partenerilor din străinătate primele comenzi din contractele încheiate pe anul în curs. Produse cu marca „Siretul“ au fost expediate unor firme importatoare din Canada, Franţa, U.R.S.S., Iordania, din alte ţări ce întreţin relaţii comerciale cu unitatea păşcăneană, al căror număr se ridică la peste 40. De menţionat că prevederile la export ale I.T.P. sunt în acest an mai mari cu 25 la sută comparativ cu anul precedent, ca şi faptul că cea mai mare parte a livrărilor destinate pieţei externe au fost perfectate pe bază de devize convertibile. Vechi locuri şi zidiri ieşene Igiena muncii în industria textilă O acţiune de mare însemnătate pentru sporirea efectivelor şi a producţiei zootehnice Curier juridic Eminescu i El avea ceva a spune i Şi a spus-o prea frumos i Se cutremurară codrii, I Plopii-au prins l In palma frunzei i Şi-au rămas ţ Fără de soţ... A avut un ideal Pe care i Se urcau in sară teii, i Ptcurind in suflet patimi 1 Pin' la lacrima iertării... ţ Stă cu timpla-n nemurire i Un luceafăr ctitorind ) Limba neamului curată ) Ca un prea frumos colind I ( MARIANA JECU !