Flacăra Iaşului, ianuarie 1989 (Anul 45, nr. 13131-13155)

1989-01-15 / nr. 13142

.A IT. A Proletari din toate tarile, uniţî-vâ ! Organ al Comitetului ju­detean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLV — Nr. 13 142 Duminică, 15 ianuarie 1989 4 pagini — 50 bani In spiritul sarcinilor, subliniate de secretarul general al partidului la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Pe şantierul secţiei de benzi laminate la rece Strungarul Fănică Ursu, unul dintre fruntaşii atelie­rului sculărie al întreprin­derii „Tehnoton“, realizează, zi de zi, piese de cea mai bună calitate Foto : C. Plop T^Vrrfkr^ i" i~vn*sm GOSPODĂRIT CU MAXIMA RASPUNDERE Terenuri tot mai roditoare O pr­e­ocupare constantă a oa­menilor muncii de la I.A.S. Strunga o constituie ridicarea potenţialului productiv a­ fie­­că­­rei palme de pământ. în ur­ma analizelor întreprinse, au fost depistate suprafeţe care nu erau cultivate sau care aveau o productivitate scăzută In şe­sul Criveşti, de pe o suprafaţă de 42 de hectare considerată fî­­neaţă, se obţineau anual, în­­ medie, la hectar, 700—800 de kilograme de fîn de slabă ca­litate. Cauza : excesul de umi­ditate. Pentru ridicarea poten­ţialului productiv al acestor terenuri, s-au executat drenaje, lucrări de scarificare şi de des­ţelenire, după care s-au admi­nistrat cîte 100—120 de tone de îngrăşăminte naturale la hec­tar, întreaga suprafaţă fiind în­­sămînţată cu lucernă. Anul tre­cut, de pe terenul respectiv s-au obţinut cîte 77 600 de kilogra­me de lucerna la hectar. Alte 50 de hectare din ferma zooteh­nică Strunga nu produceau ni­mic, terenul fiind năpădit de vegetaţie de baltă, de mără­­cinişuri şi tufărişuri. Şi aceas­tă suprafaţă a fost supusă u­­nui amplu complex de lucrări,­­ fiind redată, astfel, circuitului productiv. S-au executat lucrări de defrişare şi de desecare, de regularizare a unui pîrîu, pe o lungime de 4 kilometri. De pe această suprafaţă irigată, ferma zootehnică amintită îşi asigură întregul necesar de fin, 1200 de tone. Asemenea preo­cupări există şi în celelalte ferme ale întreprinderii. De alt­fel, în această iarnă, vor mai fi redate circuitului productiv încă 32 de hectare. Vasile Diaconiuc Mai bună organizare pentru realizarea primului flux tehnologic! O sarcină de mare însemnă­tate pentru îndeplinirea în bu­ne condiţii a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, subliniată în mod deosebit de secretarul general al partidu­lui, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la recenta şedin­ţă a Comitetului Poli­tic Executiv al C.O. ----------­al P.C.R., se re­feră la necesitatea in­tensificării ritmului de lucru pe toate şan­tierele, printr-o mai bună or­ganizare a activităţii de con­­strucţii-montaj, astfel încît să fie realizate şi puse în funcţiu­ne pînă cel mai tîrziu la 1 mai a.c. toate capacităţile de pro­ducţie restante din anul tre­cut. Această sarcină vizează şi unele colective din judeţul nos­tru care au încheiat anul 1988 fără a realiza în întregime pla­nul de investiţii stabilit, înre­­gistrînd restanţe îndeosebi da­torită nelivrării la timp a u­­tilajelor tehnologice, între ca­pacităţile restante se află şi secţia de benzi laminate la rece de la întreprinderea me­talurgică, investiţie de mare în­semnătate pentru economia ju­deţului şi a ţării, despre care s-a mai scris în coloanele zia­rului nostru, evidenţiind stadiul lucrărilor şi măsurile ---------- ce trebuiau luate în vederea punerii în funcţiune, într-un timp cît mai scurt, a primu-­­­lui flux de laminare. Zilele trecute, am revenit pe acest şantier pentru a constata modul în care sunt coordonate lucrările (mai ales cele de montaj) de către beneficiarul investiţiei, în această perioadă de început de an, în aşa fel încît ritmul de muncă să fie intensificat. Să consemnăm mai întîi că marea majoritate a u­­tilajelor necesare punerii în funcţiune au sosit pe şantier, că amplasarea lor este­­asigu­rată de către lucrători ai An­treprizei de montaj Iași. „Con­sider că ritmul de montaj a crescut în această primă parte a lunii ianuarie şi am trecut deja la acţiunea de centrare şi fi­nalizare a liniilor de laminare“, ne preciza ing. Vasile Danale, directorul antreprizei. Echipele de montari, conduse de maiştrii C. Iancu şi C. Mihalache, lu­crează cu spor la montarea ce­lor două de culoare şi a celor 12 ventilatoare sosite nu da mult pe şantier, care, împreună cu alte utilaje, vor alcătui prima linie de producţie a noii sec­ţii. Eforturi susţinute depun şi formaţiile de lucrători ale An­treprizei de instalaţii şi auto­matizări Iaşi, care au obligaţia să realizeze aici diferite cone­xiuni, să monteze tablourile de comandă, să finalizeze instala­ţia de încălzire a halei indus­triale. „Noi, ne declară tov. IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) 1PESTIȚII ’89 Sporesc suprafaţa arabilă Anul trecut, cooperatorii de la C.A.P. Leţcani au întregit suprafaţa arabilă a unităţii cu 12 hectare care erau ocupate cu mărăcinişuri şi tufărişuri, cu pomi cu­­ valoare economică redusă. După cum ne spunea tov. Mircea Drînceanu, pre­şedintele unităţii, de pe această­­suprafaţă introdusă în circuitul productiv s-a obţinut o recolta bună de porumb. Posibilităţi de creştere a suprafeţei arabile mai sunt în unitate. In aceste zile, o formaţie de 15 coopera­tori acţionează la defrişat ar­­boretele de pe 3 hectare în ferma de la Cucuteni. Lucrarea este coordonată de tehnicianul Petru Budac, şeful fermei. Pî­nă acum, a fost defrişat arbo­­retele de pe mai bine de un hectar. Cooperatorii grăbesc a­­ceastă acţiune, pentru a permi­te plugurilor să intre la arat. Cu sprijinul mecanizatorilor Paralel cu efectuarea celorlal­te lucrări agricole, mecanizato­rii de la S.M.A. Ciurea au în vedere şi creşterea suprafeţei arabile. Asemenea acţiuni au fost desfăşurate în cooperative­le agricole Mogoşeşti, Horleşti şi Voineşti. După cum ne spu­nea ing. B. Solomon, directo­rul staţiunii, valoarea lucrărilor executate pentru punerea în valoare a noi suprafeţe de te­ren a depăşit anul trecut 70 000 de lei. In prezent, se acţionea­ză din plin cu mijloacele me­canice adecvate unor asemenea lucrări. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — Program de muncă şi acţiune revoluţionară al partidului, al întregului popor Dezvoltarea intensivă, necesitate obiectivă pentru progresul multilateral al patriei Strategia progresului multila­teral al patriei este concepută de partidul nostru pe temelia dezvoltării forţelor de produc­ţie, cu efectele sale favorabile asupra nivelului general al dezvoltării economice, a con­diţiilor de muncă şi de viaţă ale populaţiei. Pe această ba­ză, de exemplu, din anul 1945 pînă în prezent, producţia in­dustrială a crescut de 128 de ori şi cea agricolă de 9 ori, s-a acumulat o avuţie naţio­nală de peste 5 000 miliarde lei, venitul naţional a sporit de peste 36 ori etc. Peste 80 la sută din aceste creşteri s-au obţinut după 1965, cînd, pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, s-a acţionat cu vi­goare în sensul îmbunătăţirilor structurale şi al fructificării la nivel mai înalt a resurselor naţionale, impulsionînd, astfel, dezvoltarea multilaterală a ţă­rii noastre. Reproducţia socială în ţara noastră s-a caracterizat în pri­ma etapă a construcţiei socia­liste (cincinalele 1951—1965) pre­ponderent prin laturile sale extensive, cantitative. în cea de-a doua etapă (cincinalele 1966 —1980), s-au impulsionat con­comitent atît laturile cantita­tive, dar şi cele intensiv-calita­­tive ale reproducţiei în general şi cu deosebire în industrie, astfel că pe această cale Româ­nia a devenit o ţară industrial­­agrară în plină dezvoltare. în­ceputurile deceniului 1981—1990 au marcat actuala etapă a dez­voltării economico-sociale a pa­triei noastre — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi creării condiţiilor pentru trecerea treptată spre comunism ; în această etapă, reproducţia socială este orien­tată preponderent spre laturile calitative-intensive, în toate do­meniile de activitate economi­­co-socială. „în deceniul 1981— 1990 s-a trecut la dezvoltarea intensivă a industriei şi a ce­lorlalte sectoare de activitate, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii“ — pre­ciza tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Expunerea din 28 noiembrie 1988. In acesta condiţii este concepută trece­rea ţării noastre la stadiul de dezvoltare medie (în accepţiu­nea contemporană a modului de dezvoltare economică), ur­­mînd ca în deceniul următor (1991—2000) să se realizeze cea de-a doua­­fază a actualei eta­pe şi anume România să devi­nă o ţară socialistă multilate­ral dezvoltată, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, cu un înalt grad de civilizaţie materială şi spiritua­lă. Atingerea ţelurilor progresu­lui multilateral este condiţio­nată prioritar de impulsionarea dezvoltării economice intensive. Conf. univ. dr. PATRU DUMITRU Facultatea de ştiinţe economice Iaşi (continuare în pag. a 3-a) Noi contururi în strada Ştefan cel Mare din Iaşi Foto : L. STRATULAT I Producţie marfă peste prevederi f­mn proinite ?~.­ Colectivul de muncă al între­prinderii de tricotaje şi perde­le „Siretul“ din Paşcani, unita­te distinsă de mai multe ori cu înaltul titlu de „Erou al Mun­cii Socialiste“, înregistrează succese notabile încă din pri­mele zile ale acestui al patru­lea an al actualului cincinal. Un calcul efectuat, după prima decadă a lunii curente, arată că muncitorii şi specialiştii de aici au realizat o producţie marfă suplimentară însumînd peste 3 milioane de lei, spor care se regăseşte în cantităţi însemnate de tricotaje, perde­le, lenjerie, în alte produse de calitate superioară, finializate într-o largă și diversificată ga­mă sortimentală. Au fost, de asemenea, livrate partenerilor din străinătate primele comenzi din contractele încheiate pe a­­nul în curs. Produse cu marca „Siretul“ au fost expediate u­­nor firme importatoare din Ca­nada, Franţa, U.R.S.S., Iorda­nia, din alte ţări ce întreţin re­laţii comerciale cu unitatea păşcăneană, al căror număr se ridică la peste 40. De menţio­nat că prevederile la export ale I.T.P. sunt în acest an mai mari cu 25 la sută comparativ cu anul precedent, ca şi faptul că cea mai mare parte a livră­rilor destinate pieţei externe au fost perfectate pe bază de devize convertibile. Vechi locuri şi zidiri ieşene Igiena muncii în industria textilă O acţiune de mare însemnătate pentru sporirea efectivelor şi a producţiei zootehnice Curier juridic ­ Eminescu i El avea ceva a spune i Şi a spus-o prea frumos i Se cutremurară codrii, I Plopii-au prins l In palma frunzei i Şi-au rămas ţ Fără de soţ... A avut un ideal Pe care i Se urcau in sară teii, i Ptcurind in suflet patimi 1 Pin' la lacrima iertării... ţ Stă cu timpla-n nemurire i Un luceafăr ctitorind ) Limba neamului curată ) Ca un prea frumos colind I ( MARIANA JECU !

Next