Flacăra Iaşului, octombrie 1989 (Anul 45, nr. 13362-13387)
1989-10-14 / nr. 13373
* X t Tovarăşul Nicolae a efectuat o vizită de ale industriei alimentare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, vineri, o vizită de lucru în unităţi ale industriei alimentare din Capitală. Incadrîndu-se în seria analizelor efectuate în ultimele zile în legătură cu cele mai importante aspecte ale îmbunătăţirii aprovizionării Capitalei, noul dialog de lucru al secretarului general al partidului cu cadrele de conducere din ministerul de resort şi Consiliul popular municipal, cu colectivele unităţilor vizitate, s-a axat pe problemele prioritare ale dezvoltării şi modernizării industriei alimentare, cu deosebire in sectorul producţiei de carne şi preparatelor din carne. Sentimentele de aleasă dragoste şi preţuire, pe care locuitorii Bucureştiului, asemenea întregii naţiuni, le poartă conducătorului partidului şi statului nostru pentru grija deosebită manifestată faţă de sporirea continuă a nivelului de trai al tuturor cetăţenilor patriei, şi-au găsit o elocventă expresie în primirea călduroasă făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderile vizitate. O asemenea ambianţă entuziastă a caracterizat intîmpinarea secretarului general al partidului la Complexul de industrializare a cărnii Bucureşti, unde mii de oameni ai muncii au aplaudat şi ovaţionat cu însufleţire. O formaţie alcătuită din membri ai gărzilor patriotice a prezentat onorul. Tineri şi tinere au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. Cei prezenţi au scandat cu putere numele partidului, al secretarului său general, ca şi urarea, devenită expresie a voinţei întregului nostru popor, ca la Congresul al XIV- lea al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales în funcţia supremă de secretar general al partidului. *recursul vizitării noului abor construit în cadrul complexului, secretarului general al partidului i-au fost înfăţişate principalele caracteristici ale capacităţilor de producţie, mo Ceauşescu lucru în unităţi dur în care este organizat fluxul de prelucrare şi procesul tehnologic, preocupările colectivului de oameni ai muncii pentru asigurarea unui înalt grad de mecanizare a lucrărilor. Pe parcursul vizitei s-a subliniat că toate utilajele sunt fabricate la țara noastră, că transportul cărnii se face în întregime mecanizat, prin linii de conveiere. Secretarul general al partidului a parcurs întregul flux de prelucrare, interesîndu-se îndeaproape de aspectele legate de sporirea productivităţii inuicii, de modul cum sunt asigurate condiţiile de igienă în care se desfăşoară fiecare operaţie, de calitatea produselor ce vor fi realizate aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că se impune reorganizarea actualelor sectoare şi folosirea mai eficentă a spaţiului, instalarea unor noi maşini şi utilaje, pentru a se putea realiza aici şi o serie de preparate din carne. Pornind de la constatarea că în cadrul ridului abator există spaţii ce nu sunt întrebuinţate integral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se amenajeze încă o linie tehnologică pentru tăierea porcilor şi prepararea cărnii. Totodată, s-a cerut să se asigure sporirea capacităţii de tăiere a oilor, sector care să dispună de o linie specială, complet separată de sectoarele în care se prelucrează carnea de porc şi cea de vită. Adresîndu-se oamenilor muncii prezenţi, pe care i-a felicitat pentru moderna întreprindere construită aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a urat să obţină succese tot mai mari, să realizeze, în condiţii de igienă desăvârşită, produse de cea mai bună calitate, sporindu-şi astfel contribuţia la aprovizionarea corespunzătoare a populaţiei. în aceeaşi arie de preocupări s-a înscris şi dialogul conducătorului partidului şi statului nostru cu colectivul întreprinderii de preparate şi conserve din carne, unde în centrul atenţiei s-au situat problemele creşterii volumului şi diversificării producţiei. din Capitală Tovarăşului Nicolae Ceauşescu î-au fost înfăţişate măsurile aplicate în vederea îndeplinirii în condiţii cit mai bune a sarcinilor ce revin acestei unităţi, în conformitate cu prevederile programelor de autoaprovizionare. Apreciind că şi la această întreprindere există suficiente rezerve de sporire a producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să se acţioneze pentru mai buna organizare a procesului tehnologic, atît la recepţionarea cărnii şi la tranşare, cit şi în secţiile de preparare. S-a cerut ca, prin folosirea cu mai mult spirit gospodăresc a spaţiilor existente, să se creeze posibilitatea montării unei linii suplimentare de conveiere, care să asigure sporirea simţitoare a capacităţilor de producţie. In legătură cu diversele preparate din care fabricate de întreprinderea bucureşteană, secretarul general al partidului a indicat să se treacă la specializarea pe grupe de produse a diferitelor unităţi, să se acţioneze pentru lărgirea gamei sortimentale şi, îndeosebi, pentru realizarea unor mezeluri de foarte bună calitate. S-a subliniat, de asemenea, că şi aici, ca de altfel în toate întreprinderile industriei alimentare, trebuie să se lucreze în condiţii de deplină ordine şi curăţenie, la un înalt nivel de igienă, să se acorde cea mai mare atenţie calităţii produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra necesităţii de a se acţiona astfel încât, prin măsurile tehnice şi organizatorice care vor fi luate, să se asigure dublarea, încă din luna noiembrie, a producţiei actuale şi livrarea ritmică a producţiei pentru desfacere. în continuare, s-a vizitat vechiul abator al Bucureştilui, care urmează să fie reprofilat ca unitate producătoare de preparate din carne. Au fost examinate la faţa locului, împreună cu specialiştii, starea clădirilor principale, a utilajelor şi instalaţiilor existente, precum şi principalele probleme ale organizării activităţii în concordanţă cu noul profil. (continuare în pag. a 4-a) Realizări ale energeticienlor ieșeni Colectivul întreprinderii de Reţele Electrice Iaşi se prezintă de „Ziua energeticianului“, sărbătorită mâinc, cu succese de prestigiu. Au fost îndeplinite şi depăşite prevederile, pe 4 ani din actualul cincinal, la producţia marfă cu 24 de milioane de lei, la activitatea de construcţii-montaj cu 3 milioane de lei, la activitatea de proiectare cu 3,9 milioane de lei şi la transporturi cu 2,5 milioane de lei. Şi în perioada parcursă din acest an, realizările sunt bogate, între altele producţia marfă fiind depăşită cu 4 la sută, energia neconvenţională obţinută în microhidrocentrale cu 893 000 kWh, au fost diminuate consumurile la energia distribuită cu 8,9 la sută, activitatea de poiectare a fost devansată cu 19 la sută, cea deconstrucţii-montaj cu 16,7 la sută şi cea din transporturi cu 12,3 la sută. In aceste condiţii, au fost obţinute economii la cheltuielile de producţie, activitatea industrială, de proiectare, transporturi şi construcţii-montaj de 2,9 milioane de lei. Fi urnele ţesătoarelor Elena Atudorei şi Elena Boghian, din staţia pilot a secţiei de covoare, de la întreprinderea „Textila“, sunt bine cunoscute, ele tulmărîndu-se printre cele mai destoinice muncitoare La culesul merelor în livezi, se mai află mari cantităţi de fructe, a căror recoltare trebuie mult intensificată. In ferma pomivifi- LOlă a Cooperativei Agricole de Producţie Bălţaţi, de pe cele 135 de hectare de livadă, au fost recoltate 700 de tone de mere, din care 200 de tone au şi fost livrate. Cei 100 de membri cooperatori care muncesc în fermă reuşesc să-şi depăşească norma zilnică, între cei mai harnici, după cum ne-a spus ing. Constantin Scutelnicu, şeful fermei, aflinduse Paulina Zapodeanu, Maria Cioată şi IMI* Cctmare. in spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al F.C.R. Iţi industria oraşului Hirlău Pianul pe 3 ani şi 10 luni, realizat înainte de termen Colectivele de oameni ai muncii din industria oraşului Hirlău raportează realizarea, încă din ziua de 5 octombrie, a planului la producţia marfă industrială pe 3 ani şi 10 luni din acest cincinal, ceea ce va permite depăşirea acestui indicator, pînă la sfîrşitul lunii, cu o valoare de 50 milioane de Iei. In această perioadă, industria oraşului Hirlău a livrat suplimentar economiei naţionale 103 tone de brînzeturi, 10 000 de hectolitri de oţet, peste 2 000 mc. de cherestea, 760 de tone de legume şi fructe conservate, importante can® tităţi de produse zaharoase, confecţii şi mobilier din lemn. Printre unităţile aflate în fruntea întrecerii socialiste se situează Fabrica de Oţet, Centrul de Legume şi Fructe, Cooperativa Meşteşugărească „Unirea“, Sectorul de Exploatare al T.F.E.T. şi Fabrica de Brînzeturi. Raportul muncitoresc cuprinde, totodată, şi realizarea planului, prevăzut pe 3 ani şi 10 luni, în industria mică, precum şi a întregului volum de prestări de servicii către populaţie prevăzut. Mecanizarea lucrărilor, decisivă pentru respectarea ritmului de lucru stabilit Volumul mare de locuinţe ce trebuie executate pînă la sfîrşitul lunii martie 1990, conform indicaţiilor secretarului general al partidului cu prilejul vizitei de lucru la judeţul Iaşi, impune , pentru a putea fi realizat — nu numai concentrarea eforturilor pe şantiere, ci şi un aport cu totul deosebit, bine organizat, al mecanizării lucrărilor. Greul revine, desigur, unităţii specializate a T.A.G.C.M., Staţiei de Utilaje şi Transporturi, integrată în întreg lanţul execuţiei : de la producerea agregatelor, la aducerea panourilor pe şantiere, de la efectuarea săpăturilor, la montaje etc. (aşa-zisa mică mecanizare, reprezentînd mijloacele de volum redus necesare pe şantiere, aparţine brigăzilor, şi despre modul cum este utilizată vom vorbi cu alt prilej). Aşadar, cum s-a pregătit şi cum face faţă colectivul S.U.T. sarcinilor actuale? Analiza efectuată aici in urmă cu două zile a condus la concluzia că, în general, treburile merg bine. O reflectă şi depăşirile substanţiale, la toţi indicatorii de plan ai unităţii, o reflectă şi coeficienţii de utilizare a parcului, pe grupe de utilaje etc. Şi totuşi, probleme mai sunt, aşa cure a reliefat şi recenta conferinţă a organizaţiei de partid care, cum ne asigura tov. D. Popa, noul secretar al comitetului de partid, a şi stabilit noi măsuri privind, în special, mai buna organizare a muncii, întărirea ordinii și disciplinei. De ce este nevoie de asemenea măsuri ? Datorită unei dotări cu utilaje prost fundamentate in ultimii ani, S.U.T. beneficiază de o capacitate de sapă suficientă, dar risipită în utilaje de mici dimensiuni: de aici, ritm redus de lucru, pierdere de capacitate de transport, risipă de timp şi nemulţumiri justificate ale constructorilor şi unităţilor de transport. Situaţia priveşte excavatoarele, buldozerele, încărcătoarele frontale ş.a. Pînă la dotarea cu alte utilaje, de dimensiunile cerute de volumul și ritmul actual ale lucrărilor ce se cere este, desigur, mai bună organizare. Există, totodată, o serie de utilaje slab folosite din cauza proastei conlucrări cu oamenii de pe san- CONST. PAI.AMITA (continuare în pag. a 3-a) Toate torţele, concentrate acum la recoltarea şi livrarea producţiei de porumb In întreaga activitate din agricultură se impune cu necesitate sporirea vitezelor zilnice de lucru, în vederea stringerii în întregime şi cit mai repede a recoltei, a efectuării semănatului pe ultimele suprafeţe, a celorlalte lucrări de sezon, înțelegind importanţa unui asemenea mod de a acţiona, răspunzînd chemărilor redresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul, general al partidului, la Cooperativa Agricolă de Producţie Iloieşteni s-a intensificat tot mai mult ritmul de lucru. „De la o zi la alta, ne spunea ing. Constantin Rotaru, preşedintele unităţii, ne organizăm cit mai bine, pentru a face faţă volumului mare de lucrări, in primul rînd la recoltatul sfeclei de zahăr, al porumbului, la eliberatul terenului şi pentru încheierea semănatului e.A.P. HELEŞTENI griului. La porumb, de pildă, am recoltat producţia de pe aproape jumătate din cele 576 deectare aflate in cultură, am eliberat importante suprafeţe de resturile vegetale, folosind atelajele. Sfecla de zahăr se recoltează pe ultimele hectare, la ferma nr. 1 Hărmaneasa. „Pentru că recoltatul porumbului este mult întîrziat, spre aceasta lucrare au fost orientate, în ultimele zile, mai multe forţe ale cooperatorilor, cărora le-au venit în ajutor şi muncitori de la întreprinderea Metalurgică. „Reuşim să culegem manual, zilnic, cite 1500—2 000 kg de porumb de fiecare, ne-am spus cooperaton rea Maria Gherasim, care se afla la lucru cu întreaga echipă, în ferma Obotroceni. Grăbind stripsul producţiei, obţinînd că recoltă bună ne vor reveni şi nouă venituri mai mari“. Cu mult spor, în această fermă, am reţinut de la şeful acesteia, cooperatorul Mimi Voicu, lucrează şi Vasile Zaharia, Vasile Pavăl, Elena Pavăl, săteni care pe întreg parcursul anului ies la munca. Producţia de ştiuleţi şi resturile vegetale sunt scoase la margine imediat, într-o altă fermă, cea condusă de ing. Constantin Toma, după finalizarea recoltării sfeclei de zahăr, se acţiona energic la recoltatul a 60 de hectare cultivate cu porumb, suprafeţele respective fiind imediat eliberate de resturi vegetale, pentru a se putea intra la arat. De altfel, mecanizatorii Mihai Bulhac, Vasile Saisuc, Gheorghe Gheniţă şi Ion Coana acţionau prompt la pregătitul terenului şi ,la semănat, CONSTANTIN Il.IR (continuare în pag. a 3-a) .