Flacăra Iaşului, octombrie 1989 (Anul 45, nr. 13362-13387)

1989-10-14 / nr. 13373

* X t Tovarăşul Nicolae a efectuat o vizită de ale industriei alimentare­ ­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, vineri, o vizită de lucru în unităţi ale industriei alimentare din Capitală. Incadrîndu-se în seria anali­zelor efectuate în ultimele zile în legătură cu cele mai impor­tante aspecte ale îmbunătăţirii aprovizionării Capitalei, noul dialog de lucru al secretarului general al partidului cu cadre­le de conducere din ministerul de resort şi Consiliul popular municipal, cu colectivele unită­ţilor vizitate, s-a axat pe pro­blemele prioritare ale dezvoltă­rii şi modernizării industriei a­­limentare, cu deosebire in sec­torul producţiei de carne şi preparatelor din carne. Sentimentele de aleasă dra­goste şi preţuire, pe care lo­cuitorii Bucu­reştiului, asemenea întregii naţiuni, le poartă con­ducătorului partidului şi sta­tului nostru pentru grija deo­sebită manifestată faţă de spo­rirea continuă a nivelului de trai al tuturor cetăţenilor pa­triei, şi-au găsit o elocventă expresie în primirea călduroa­să făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderile vizitate. O asemenea ambianţă entu­ziastă a caracterizat intîmpina­­rea secretarului general al partidului la Complexul de in­dustrializare a cărnii Bucureşti, unde mii de oameni ai mun­cii au aplaudat şi ovaţionat cu însufleţire. O formaţie alcătuită din membri ai gărzilor patriotice a prezentat onorul. Tineri şi ti­nere au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. Cei prezenţi au scandat cu putere numele partidului, al secretarului său general, ca şi urarea, devenită expresie a voinţei întregului nostru po­por, ca la Congresul al XIV- lea al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales în funcţia supremă de secretar general al partidului. *re­cursul vizitării noului a­­b­or construit în cadrul com­plexului, secretarului general al partidului i-au fost înfăţişate principalele caracteristici ale capacităţilor de producţie, mo­ Ceauşescu lucru în unităţi dur în care este organizat flu­xul de prelucrare şi procesul tehnologic, preocupările colecti­vului de oameni ai muncii pen­tru asigurarea unui înalt grad de mecanizare a lucrărilor. Pe parcursul vizitei s-a subliniat că toate utilajele sunt fabricate la țara noastră, că transportul cărnii se face în întregime me­canizat, prin linii de co­nve­­iere. Secretarul general al parti­dului a parcurs întregul flux de prelucrare, interesîndu-se îndeaproape de aspectele legate de sporirea productivităţii inuicii, de modul cum sunt a­­sigurate condiţiile de igienă în care se desfăşoară fiecare ope­raţie, de calitatea produselor ce vor fi realizate aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că se impune reor­ganizarea actualelor sectoare şi folosirea mai eficentă a spa­ţiului, instalarea unor noi ma­şini şi utilaje, pentru a se pu­tea realiza aici şi o serie de preparate din carne. Pornind de la constatarea că în cadrul ridului abator există spaţii ce nu sunt întrebuinţate integral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se a­­menajeze încă o linie tehnolo­gică pentru tăierea porcilor şi prepararea cărnii. Totodată, s-a­ cerut să se asigure sporirea ca­pacităţii de tăiere a oilor, sec­tor care să dispună de o linie specială, complet separată de sectoarele în care se prelucrea­ză carnea de porc şi cea de vită. Adresîndu-se oamenilor mun­cii prezenţi, pe care i-a feli­citat pentru moderna întreprin­dere construită aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a urat să obţină succese tot mai mari, să realizeze, în condiţii de igie­nă desăvârşită, produse de cea mai bună calitate, sporindu-şi astfel contribuţia la aprovizio­narea corespunzătoare a popu­laţiei. în aceeaşi arie de preocupări s-a înscris şi dialogul conducă­torului partidului şi statului nostru cu colectivul întreprin­derii de preparate şi conserve din carne, unde în centrul a­­tenţiei s-au situat problemele creşterii volumului şi diversi­ficării producţiei. din Capitală Tovarăşului Nicolae Ceauşescu î-au fost înfăţişate măsurile a­­plicate în vederea îndeplinirii în condiţii cit mai bune a sar­cinilor ce revin acestei unităţi, în conformitate cu­ prevederile programelor de autoaprovizio­­nare. Apreciind că şi la această în­treprindere există suficiente re­zerve de sporire a producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să se acţione­ze pentru mai buna organizare a procesului tehnologic, atît la recepţionarea cărnii şi la tranşare, cit şi în secţiile de preparare. S-a cerut ca, prin folosirea cu mai mult spirit gospodăresc a spaţiilor existen­te, să se creeze posibilitatea montării unei linii suplimenta­re de conveiere, care să asigu­re sporirea simţitoare a capa­cităţilor de producţie. In legătură cu diversele pre­parate din care fabricate de întreprinderea bucureşteană, se­cretarul general al partidului a indicat să se treacă la specia­lizarea pe grupe de produse a diferitelor unităţi, să se acţio­neze pentru lărgirea gamei sor­timentale şi, îndeosebi, pentru realizarea unor mezeluri de foarte bună calitate. S-a subli­niat, de asemenea, că şi aici, ca de altfel în toate întreprin­derile industriei alimentare, trebuie să se lucreze în condi­ţii de deplină ordine şi curăţe­nie, la un înalt nivel de igie­nă, să se acorde cea mai mare atenţie calităţii produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra necesităţii de a se acţiona astfel încât, prin măsurile tehnice şi organizato­rice care vor fi luate, să se a­­sigure dublarea, încă din luna noiembrie, a producţiei actuale şi livrarea ritmică a producţiei pentru desfacere. în continuare, s-a vizitat ve­chiul abator al Bucureşti­­­lui, care urmează să fie reprofilat ca unitate producătoare de pre­parate din carne. Au fost exa­minate la faţa locului, împreu­nă cu specialiştii, starea clădi­rilor principale, a utilajelor şi instalaţiilor existente, precum şi principalele probleme ale or­ganizării activităţii în concor­danţă cu noul profil. (continuare în pag. a 4-a) Realizări ale energeticienlor ieșeni Colectivul întreprinderii de Reţele Electrice Iaşi se prezin­tă de „Ziua energeticianului“, sărbătorită mâinc, cu succese de prestigiu. Au fost îndeplini­te şi depăşite prevederile, pe 4 ani din actualul cincinal, la producţia marfă cu 24 de mi­lioane de lei, la activitatea de construcţii-montaj cu 3 milioa­ne de lei, la activitatea de pro­iectare cu 3,9 milioane de lei şi la transporturi cu 2,5 mili­oane de lei. Şi în perioada parcursă din acest an, realiză­rile sunt bogate, între altele producţia marfă fiind­ depăşită cu 4 la sută, energia neconven­­ţională obţinută în microhidro­­centrale cu 893 000 kWh, au fost diminuate consumurile la energia distribuită cu 8,9 la su­tă, activitatea de poiectare a fost devansată cu 19 la sută, cea de­­construcţii-m­ontaj cu 16,7 la sută şi cea din trans­porturi cu 12,3 la sută. In a­­ceste condiţii, au fost obţinu­te economii la cheltuielile de producţie, activitatea industri­ală, de proiectare, transporturi şi construcţii-montaj de 2,9 mi­lioane de lei. Fi urnele ţesătoarelor Ele­na Atudorei şi Elena Bo­­ghian, din staţia pilot a secţiei de covoare, de la în­treprinderea „Textila“, sunt bine cunoscute, ele tulmă­­rîndu-se printre cele mai destoinice muncitoare La culesul merelor în livezi, se mai află mari cantităţi de fructe, a căror re­coltare trebuie mult intensificată. In ferma pomivifi- LOlă a Cooperativei Agricole de Produc­ţie Bălţaţi, de pe ce­le 135­ de hectare de livadă, au fost re­coltate 700 de tone de mere, din care 200 de tone au şi fost livrate. Cei 100 de membri coopera­tori care muncesc în fermă reuşesc să-şi depăşească norma zilnică, între cei mai harnici, după cum ne-a spus ing. Con­stantin Scu­telnicu, şeful fermei, aflindu­­se Paulina Zapodea­­nu, Maria Cioată şi IMI* Cctmare. in spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al F.C.R. Iţi industria oraşului Hirlău Pianul pe 3 ani şi 10 luni, realizat înainte de termen Colectivele de oameni ai muncii din industria oraşului Hirlău raportează realizarea, încă din ziua de 5 octombrie, a planului la producţia mar­fă industrială pe 3 ani şi 10 luni din acest cincinal, ceea ce va permite depăşirea acestui indicator, pînă la sfîrşitul lu­nii, cu o valoare de 50 milioa­ne de Iei. In această perioadă, industria oraşului Hirlău a li­vrat suplimentar economiei na­ţionale 103 tone de brînzeturi, 10 000 de hectolitri de oţet, peste 2 000 mc. de cherestea, 760 de tone de legume şi fruc­te conservate, importante can® tităţi de produse zaharoase, confecţii şi mobilier din lemn. Printre unităţile aflate în fr­un­tea întrecerii socialiste se situ­ează Fabrica de Oţet, Centrul de Legume şi Fructe, Coope­rativa Meşteşugărească „Uni­rea“, Sectorul de Exploatare al T.F.E.T. şi Fabrica de Brînze­­turi. Raportul muncitoresc cu­prinde, totodată, şi realizarea planului, prevăzut pe 3 ani şi 10 luni, în industria mică, pre­cum şi a întregului volum de prestări de servicii către popu­laţie prevăzut. Mecanizarea lucrărilor, decisivă pentru respectarea ritmului de lucru stabilit Volumul mare de locuinţe ce trebuie executate pînă la sfîr­­şitul lunii martie 1990, conform indicaţiilor secretarului gene­ral al partidului cu prilejul vi­zitei de lucru la judeţul Iaşi, impune , pentru a putea fi realizat — nu numai concen­trarea eforturilor pe şantiere, ci şi un aport cu totul deose­bit,­ bine organizat, al mecani­zării lucrărilor. Greul revine, desigur, unităţii specializate a T.A.G.C.M., Staţiei de Utilaje şi Transporturi, integrată în întreg lanţul execuţiei : de la producerea agregatelor, la a­­ducerea panourilor pe şantiere, de la efectuarea săpăturilor, la montaje etc. (aşa-zisa mică mecanizare, reprezentînd mij­loacele de volum redus necesa­re pe şantiere, aparţine bri­găzilor, şi despre modul cum este utilizată vom vorbi cu alt prilej). Aşadar, cum s-a pregătit şi cum face faţă colectivul S.U.T. sarcinilor actuale? Analiza e­­fectuată aici in urmă cu două zile a condus la concluzia că, în general, treburile merg bi­ne. O reflectă şi depăşirile substanţiale, la toţi indicatorii de plan ai unităţii, o reflectă şi coeficienţii de utilizare a parcului, pe grupe de utilaje etc. Şi totuşi, probleme mai sunt, aşa cure a reliefat şi re­centa conferinţă a organizaţiei de partid care, cum ne asigu­ra tov. D. Popa, noul secretar al comitetului de partid, a şi stabilit noi măsuri privind, în special, mai buna organizare a muncii, întărirea ordinii și dis­ciplinei. De ce este nevoie de asemenea măsuri ? Datorită unei dotări cu uti­laje prost fundamentate in ul­timii ani, S.U.T. beneficiază de o capacitate de sapă suficientă, dar risipită în utilaje de mici dimensiuni: de aici, ritm redus de lucru, pierdere de capacita­te de transport, risipă de timp şi nemulţumiri justificate ale constructorilor şi unităţilor de transport. Situaţia priveşte ex­cavatoarele, buldozerele, încăr­cătoarele frontale ş.a. Pînă la dotarea cu alte utilaje, de di­mensiunile cerute de volumul și ritmul actual ale lucrări­lor ce se cere este, desigur, mai bună organizare. Există, totodată, o serie de utilaje slab folosite din cauza proastei con­lucrări cu oamenii de pe san- CONST. PAI.AMITA (continuare în pag. a 3-a) Toate torţele, concentrate acum la recoltarea şi livrarea producţiei de porumb In întreaga activitate din a­gricultură se impune cu nece­sitate sporirea vitezelor zilni­ce de lucru, în vederea strin­­gerii în întregime şi cit mai repede a recoltei, a efectuării semănatului pe ultimele supra­feţe, a celorlalte lucrări de se­zon, înțelegind importanţa u­­nui asemenea mod de a acţio­na, răspunzînd chemărilor re­dresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul, gene­ral al partidului, la Coopera­tiva Agricolă de Producţie Ilo­­ieşteni s-a intensificat tot mai mult ritmul de lucru. „De la o zi la alta, ne spunea ing. Constantin Rotaru, preşedinte­le unităţii, ne organizăm cit mai bine, pentru a face faţă volumului mare de lucrări, in primul rînd la recoltatul sfe­clei de zahăr, al porumbului, la eliberatul terenului şi pen­tru încheierea semănatului e.A.P. HELEŞTENI griului. La porumb, de pildă, am recoltat producţia de pe a­­proape jumătate din cele 576 de­­­ectare aflate in cultură, am eliberat importante suprafeţe de resturile vegetale, folosind a­­telajele. Sfecla de zahăr se re­coltează pe ultimele hectare, la ferma nr. 1 Hărmaneasa. „Pen­tru că recoltatul porumbului este mult întîrziat, spre aceas­ta lucrare au fost orientate, în ultimele zile, mai multe for­ţe ale cooperatorilor, cărora le-au venit în ajutor şi munci­tori de la întreprinderea Me­talurgică. „Reuşim să culegem manual, zilnic, cite 1500—2 000 kg de porumb de fiecare, ne-a­m spus coopera­ton rea Maria Ghe­rasim, care se afla la lucru cu întreaga echipă, în ferma Obot­roceni. Grăbind stripsul pro­ducţiei, obţinînd că recoltă bu­nă ne vor reveni şi nouă ve­nituri mai mari“. Cu mult spor, în această fermă, am reţinut de la şeful acesteia, cooperatorul Mi­mi Voicu, lucrează şi Vasi­le Zaharia, Vasile Pavăl, Elena Pavăl, săteni care pe întreg parcursul anului ies la munca. Producţia de ştiuleţi şi restu­rile vegetale sunt scoase la margine imediat, într-o altă fermă, cea con­dusă de ing. Constantin Toma, după finalizarea recoltării sfe­clei de zahăr, se acţiona ener­gic la recoltatul a 60 de hec­tare cultivate cu porumb, su­prafeţele respective fiind ime­diat eliberate de resturi ve­getale, pentru a se putea in­tra la arat. De altfel, mecani­zatorii Mihai Bulhac, Vas­ile Saisuc, Gheorghe Gheniţă şi Ion Coana acţionau prompt la pregătitul terenului şi ,la semă­nat, CONSTANTIN Il.IR (continuare în pag. a 3-a) .

Next