Flacăra Iaşului, aprilie 2002 (Anul 3, nr. 447-472)

2002-04-06 / nr. 452

. . INTERN FMI face legea în România • societăţile cu datorii mari către distribuitorii de gaze naturale şi cei de energie electrică vor fi debranşate în urna tratativelor dintre Exe­cutiv şi FMI s-au stabilit o serie de măsuri impuse ţării noastre pent ridicarea societăţii româneşti la stan­dardele europene. Astfel, s-a hotărât ca primele zece societăţi din topul datornicilor către distribuitorii de gaze naturale şi dis­tribuitorul de energie electrică să fie debranşate, începând de la 20 aprilie, dacă nu achită în numerar toate fac­turile neachitate pentru perioada ianu­arie-februarie 2002, potrivit scrisorii suplimentare de intenţie convenite de Executiv cu Fondul Monetar Interna­ţional (FMI). Un alt criteriu pentru evitarea debranşării societăţilor respective îl constituie stabilirea unui plan de eşalonare a datoriilor acumulate ante­rior perioadei menţionate, plan care prevede denominarea în euro a dato­riei şi achitarea acesteia în sume egale, începând de la 1 iunie 2002, în termen de maxim doi ani. De asemenea, începând de la 1 mai, vor fi debranşate imediat toate societăţile private şi cele cu capital majoritar de stat, aflate în proces de privatizare care nu achită integral fac­turile curente şi sumele rezultate din planul de eşalonare amintit anterior. Societăţile în cauză vor fi rebran­­şate numai în cazul în care au achitat integral sumele datorate şi taxele de reconectare la sistemul de distribuţie. Preţurile la energie şi gaze trebuie­­ajustate11 la fiecare trei luni O altă prevedere a scrisorii supli­mentare de intenţie se referă la contin­uarea procesului de ajustare la fiecare Reprezentanţii FMI au negociat cu guvernul Năstase majorarea tarifelor la energie electrică şi termica trei luni a preţurilor la energie elec­trică şi gaze naturale. Majorarea tarifelor la electricitate cu 14 la sută va intra în vigoare de la 10 aprilie. Tariful la gaze naturale a rămas neschimbat de la 1 aprilie, dar va creşte conform scrisorii inţiale de intenţie, pe lângă ajustările trimestri­ale, de la 82,5 dolari/1.000 metri cubi până la echivalentul a 90 de dolari/ 1.000 de metri cubi, de la 1 ianuarie 2003. Pentru privatizarea sectorului e­­nergetic, Executivul s-a angajat să se­lecteze consultanţii pentru societăţile de distribuţie a gazelor până la sfâr­şitul lunii iunie şi să aprobe strategia de vânzare a acestora până în luna septembrie, astfel încât licitaţia să fie lansată până la 31 octombrie 2002. .Investitorii sunt mai importanţi decât angajaţii Tot în urma semnării scrisorii suplimentare de intenţie convenită de Executiv cu Fondul Monetar Inter­naţional, Autoritatea pentru Privati­zare nu va mai impune privatizarea societăţilor care vor fi scoase la vân­zare, ca obiective obligatorii valoarea investiţiilor şi păstrarea locurilor de muncă. Totodată, ponderea preţului oferit de un investitor pentru cumpărarea unei societăţi va creşte până la 50 la sută în punctajul pe care Autoritatea îl are în vedere pentru stabilirea câştigă­torului. Pentru privatizarea Băncii Co­merciale Române (BCR), Guvernul s­­a angajat să lanseze anunţul de licitaţie la data de 15 iunie. O ofertă fermă este aşteptată până la­ data de 31 octombrie 2002, iar finalizarea tranzacţiei este prevăzută pentru sfârşitul lunii decem­brie a acestui an. Potrivit scrisorii, Autoritatea s-a mai angajat să vândă cinci societăţi cu peste 1.000 de salariaţi până la sfârşitul lunii iunie 2002 şi alte cinci societăţi cu aceleaşi caracteristici de personal până la sfârşitul lunii septem­brie. A Greco-catolicii şi ortodocşii rămân­­­­ pe baricade • ministrul culturii propune construirea a 50 de biserici din lemn pentru creştinii de rit catolic Negocierile dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică pe marginea retrocedării lăcaşurilor de cult greco-catolice rămân în continuare dificile, este concluzia celei de-a 7-a întruniri a Comisiei mixte de dialog. La discuţii au participat episcopii din Transilvania ai celor două culte, asistaţi de ministrul culturii şi cul­telor,'Răzvan Theodorescu. * Sg . P VJf *.?*'” ÎL-' JffJ-Ur fl Ierarhii greco-catolici şi-au reafirmat dorinţa ca disputa asupra retrocedării bisericilor să fie rezolvată rapid, printr-o înţelegere la vârf, în vreme ce elevl ortodox optează pentru decizii la nivel local, rezultate în urma consultării enoriaşilor fiecărei parohii în parte. Ca o soluţie la cerinţele împărţite ale­ celor două culte,­­ Răzvan Teodorescu a propus construirea a 50 de bis­erici din lemn pentru greco-catolici. Din cele peste 2.000 de lăcaşuri aflate în dispută, Biserica Greco-Catolică a preluat sau i-au fost retro­cedate de la Biserica Ortodoxă, începând cu 1990,150 de lăcaşuri de cult, dar cele mai multe cazuri s-au rezolvat în justiţie, nu prin dialog. In ultimele luni, mai multe biserici ce au aparţinut greco-catolicilor au fost dărâmate, în locul lor fiind construite biserici orto­doxe, în anul 1948, când regimul comunist a interzis Biserica Greco-Catolică, numărul credincioşilor greco-catolici era estimat la 1,5 milioane, însă doar aproximativ 220.000 de cetăţeni s-au declarat greco­­catolici după 1990. Datele preliminare ale recen­sământului din 18-27 martie vor fi cunoscute începând cu luna iunie. * Cu toate pânzele spre NATO Consiliul Suprem de Apărare a Ţarii a dat unda verde planului de aderare la Alianţa Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a desfăşurat, ieri, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Ion Iliescu, la reuniune participând şi premier­ Adrian Năstase. Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat concluziile rezultate după evaluarea stadiului pregătirii României pentm integrarea în NATO şi măsurile pentm accelerarea pro­movării candidaturii la Alianţa Nord- Atlantică. CSAT a analizat planul de acţiuni privind aderarea României la NATO, docu­ment aprobat în şedinţa de guvern de joi şi care va face obiectul unei declaraţii politice, pe care premiem­ Năstase o va prezenta săp­tămâna viitoare în Parlament. Planul cuprinde măsurile pe care Guvernul le va lua până la summit-ul tie­­ri Praga. Aceste măsuri se referă la reforma armatei, combaterea compţiei, eliminarea birocraţiei, reforma economică, problema copiilor instituţionalizaţi. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT s-au mai aflat: activitatea desfăşurată de instituţiile sis­temului naţional de apărare în anul 2001 şi principalele direcţii de acţiune ale acestora pentm anul 2002; planul-cadru privind conti­nuarea procesului de restructurare şi moderni­zare a armatei în anul 2002; proiectul Stra­tegiei naţionale de prevenire şi combatere a te­rorismului; concepţia privind constituirea, do­tarea şi pregătirea forţelor speciale din armată; restructurarea industriei de apărare în perioada 2002 - 2003; administrarea rezervelor de mo­bilizare. CSAT va lua în discuţie şi alte pro­bleme de interes pentm securitatea naţională. România e pe placul NATO Ministrul român de externe, Mircea Geoană, a prezentat subsecretarului de stat o perul afaceri ’politice la Departamentul de Stat al SUA, Marc Grossmann, planul pentm consolidarea candidaturii României la NATO, document aprobat în şedinţa de guvern de joi. La întrevedere a participat şi adjunctul secretaru­lui de stat al SUA, Richard Armitage. Mi­nistrul de externe a declarat că subsecretarul de stat a precizat că planul aprobat de Guvern denotă “responsabilitatea şi hotărârea Ro­mâniei pentm soluţionarea problemelor care trebuie rezolvate până la Praga”. “Planul re­prezintă ceea ce NATO aşteaptă de la Ro­mânia şi este important faptul că el nu reprez­intă o ţintă mişcătoare”, a adăugat ministrul român de externe, referindu-se la aprecierile subsecretarului de stat. Oficialul american a menţionat că este important faptul că documentul aprobat în şedinţa Guvernului de joi va fi discutat şi în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar ace­laşi document va fi subiectul declaraţiei poli­tice pe care premieul Adrian Năstase o va prezenta în Parlament. Grossmann a susţinut aprecierea Statelor Unite referitoare la contribuţia României la campania împotriva terorismului şi s-a referit la importanţa parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite. Marc Grossmann este cel care, în urmă cu cinci ani, a participat la Bucureşti la lansarea oficială a Parteneriatu­lui Strategic România - SUA. Facilităţi­i pentru şomeri Guvernul a reglementat, printr-o hotărâre aprobată joi, accesul la măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă şi la formarea acesteia conform noii legi a şomajului. Principala măsură pentru ocuparea forţei de muncă vizează creşterea şanselor de angajare a şomerilor şi sus­ţinerea agenţilor economici pentru a înfi­inţa noi locuri de muncă. Serviciile de informare şi consiliere privind cariera pot fi acordate şomerilor ori de câte ori este necesar, în mod indi­­vidal sau în grup, şi privesc informaţii referitoare la piaţa muncii şi la modul de identificare și ocupare a unui loc de muncă. i SÂIYIbĂTĂ, 6 APRILIE 2002 Adopţiile, pe lista de priorităţi a Guvernului , va fi înfiinţata o instituţie de aceasta Guvernul va înfiinţa o instituţie care să se ocupe exclusiv de adopţii, având în vedere, în acelaşi timp, găsirea unor “supape” pentm o parte dintre cererile depuse deja, a anunţat, ieri, la videoconferinţa cu prefecţii, premieml Adrian Năstase. El a mai precizat că va prezenta strategia Guvernului pentm adopţii şi chestiunea copiilor instituţionalizaţi într-o întrevedere pe care o va avea, la 16 aprilie, la Bruxelles, cu comisarul european pentm extindere, Gunther Verheugen, şi cu raportorul Parlamentului European pentm România, Emma Nicholson. Premieml a arătat că, după aceste discuţii, Guvernul va putea prezenta un calendar exact de măsuri privind adopţiile internaţionale şi protecţia copilului, care sa se ocupe exclusiv problemă Năstase a spus că pachetul de măsuri include adoptarea a opt legi, luarea unor decizii pentm funcţionarea mai bună a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, stabilirea duratei maxime a contrac­tului instituit în privinţa adopţiilor internaţiona­le. La acest punct, premieml a menţionat şi e­­ventualitatea găsirii unor “supape” pentm rezol­varea cererilor de adopţii depuse deja. Şeful Executivului a discutat această pro­blemă şi cu baronesa Emma Nicholson, care a făcut, recent, o vizită în ţara noastră. In discuţie a fost introdus şi un raport privind copiii insti­tuţionalizaţi, realizat de tmpul independent de analiza a adopţiilor internaţionale, format din doi experţi români şi unul britanic, document apreciat de Năstase drept “remarcabil”. BCR ajută IMM-urile instituţia va acorda credite în valoare de 1.000 de miliarde de lei începând cu această lună. Banca Comercială Română (BCR) a pus la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi şomerilor fonduri de creditare în valoare de 1.000 de miliarde de lei provenite din Fondul de şomaj şi destinate creării de noi locuri de muncă, informează un comunicat al băncii. Valoarea creditului acordat de­pinde de numărul de locuri de mun­că nou create şi de aportul propriu al solicitantului, iar rata dobânzii va fi jumătate din nivelul dobânzii de re­ferinţă practicată de Banca Naţio­nală. Dobânda stabilită de BNR pen­tm luna aprilie este de 34,1 la sută. împrumuturile pot fi acordate pentm o perioadă de cel mult trei ani, pentm proiectele de investiţii, şi de un an pentm finanţarea stocurilor de materii prime şi materiale. Linia de credit este disponibilă până la sfârşitul acestui an şi este destinată IMM-urilor, unităţilor din cooper­aţie, şomerilor, asociaţiilor familiale, precum şi persoanelor fizice care activează în sfera producţiei, servici­ilor şi turismului. Documentaţia necesară obţineri creditelor se depune la Agenţiile Ju­deţene de Ocupare a Forţei de Mun­că. Garanţiile oferite de solicitanţi trebuie să acopere valoarea creditu­lui şi a dobânzilor aferente. Administrarea fondurilor a fost câştigată de BCR în urma licitaţiei organizate de Ministerul Muncii. Banca a gestionat astfel de fonduri și anul trecut, când a acordat credite în valoare de 950 de miliarde de lei. Flacara IașuLuî O pasăre a venit de hac avioanelor­­ MiG 21 Lancer Statul Major al Forţelor Aeriene a dat publicităţii ieri cauzele acciden­telor aviatice produse la Călăraşi şi Câmpia Turzii, în luna martie, cu avione de vânătoare de tip MiG 21 Lancer. Comisia de anchetă a infor­mat că avionul căzut la Călăraşi s-a prăbuşit din cauza impactului cu o pasăre, acţiune în urna căreia pilotul a pierdut controlul aparatului. Accidentul avionului pilotat de locotenentul Micloş Cătălin care s-a prăbuşit în urmă cu două săptămâni, lângă Turda, s-a datorat unei defec­ţiuni la motor. Defecţiunea a apărut la 16 minute de la decolare. Oscilaţiile mari în funcţionarea motonului au impus darea ordinului de catapultare a pilo­­tului.în cazul catastrofei avionului de la baza Feteşti, comisia de anchetă a stabilit că accidentul a survenit ca urmare a umei comenzi linişte a pilo­tului, după ce carlinga aparatului a fost lovită de o pasăre. Statul Major al Forţelor Aviatice a anunţat un set de măsuri severe caare vor fi luate pentru diminuarea numărului accidentelor aviatice. Societate mixtă româno-rusă în domeniul gazelor Romgaz şi GazExport din Federaţia Rusă vor înfiinţa o soci­etate mixtă care va începe să funcţioneze din luna septembrie. Protocolul de colaborare a fost sem- '**■ nat ieri la­­Ministerul Industriei şi Resurselor. Noua societate va asigura importul de gaze naturale din Fe­deraţia Rusă. Documentul prevede şi posibili­tatea colaborării în domeniul tranzi­tului de gaze pe teritoriul ţării noastre precum şi dezvoltarea capacităţilor de înmagazinare a gazelor naturale. Romgaz şi GazExport vor participa cu capital egal la înfiinţarea noii soci­etăţii. Ministrul industriilor, Dan Ioan Popescu a declarat: “într-o primă eta­pă vom asigura creşterea cantităţilor de gaze naturale necesare ţării noas­tre pentm acest an, atât ca înmagazi­­naj, cât şi pentm consum. Ne-am pro­pus să analizăm împreună necesarul pentm iarna 2002-2003 şi în acel moment vom discuta şi preţul de achiziţie al gazului”. Prin intrarea pe piaţă a noii soci­etăţii vor fi eliminate din circuitul de aprovizionare ori gaze naturale fir­mele de intermediere. Elevii consumă droguri încă din gimnaziu Un studiu care s-a desfăşurat în şcolile şi liceele din judeţul Hune­doara a condus la o concluzie dra­matică: elevii încep să consume dro­guri încă din clasele de gimnaziu! Inspectorii şcolari hunedoreni consideră că o evaluare corectă a fenomenului va permite luarea unor măsuri eficiente în prevenirea şi combaterea consumului de droguri în rândul elevilor. Elevilor din mai multe şcoli din ciclul gimnazial şi liceal le-au fost distribuite chestionare cuprinzând întrebări legate de consumul de droguri. Sub protecţia anonimatului un număr relativ mare dintre aceştia a recunoscut că s-au drogat, în Valea Jiului, din 62 de elevi din clasa a VII-a chestionaţi, mai mult de jumă­tate au recunoscut că ar dori să ia droguri, din curiozitate. Studiul privind consumul de droguri în rândul elevilor se desfă­şoară în cinci zone ale judeţului: De­va, Hunedoara, Brad, Orăştie şi Valea Jiului.

Next