Flacăra Iaşului, ianuarie 2003 (Anul 4, nr. 681-702)

2003-01-15 / nr. 688

2 Flacǎra Iașului. Miercuri, 1­5 ianuarie 2005 O viaţă trăită cu 18.000 de lei pe zi • conform datelor statistice, achitarea tuturor facturilor lunare către furnizori şi cumpărarea minimului de produse necesare unui individ fac să reducă traiul de zi cu zi al unui ieşean la 18.000 de lei • aceasta ar trebui să fie suma pe care o persoană cu venitul minim pe economie, de 2,5 milioane de lei, este nevoită să o aloce zilnic pentru a supravieţui, în condiţiile în care se încadrează în toate facturile sociale ale principalilor furnizori şi nici nu îşi doreşte să dea cel puţin un telefon pe lună sau să îşi cumpere o pereche de pantofi • deşi listele OCDE prescriu o alimentaţie minimă de produse, în condiţiile actuale majoritatea ieșenilor ar mai avea nevoie de cel puţin 2 milioane de lei pentru a nu consuma zilnic doar o pâine şi două ouă Majorarea salariului minim pe economie de la 1.750.000 de lei la 2.500.000 de lei pare să fie o soluţie a statului pentru a oferi cetăţenilor un trai decent şi totodată o modalitate de a mări veniturile în conformitate cu rata inflaţiei. Cu toate acestea, datele statistice pentru judeţul Iaşi arată de fapt că plusul de 750 de mii de lei reprezintă doar o sursă sigură pentru ca acesta să poată cumpăra o pâine, două ouă și eventual un măr în fiecare zi. Aceasta ar fi masa pe care un adult benefi­ciar al salariului minim pe economie ar trebui să o consume și care nu reprezintă nici măcar 10 la sută din necesarul de alimente prevăzute în normele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dez­voltare Economică (OCDE). "Rău platnicii" îşi cer doar dreptul la viaţă Fiecare om are dreptul la viaţă. Aceasta este una din principalele dogme religioase şi morale, pe care fiecare dintre noi are obligaţia să o respecte. Cu toate acestea, se pare că mai mulţi sau mai puţini dintre noi se văd puşi în faţa unor probleme care nu numai că le rezumă foarte mult din acest drept, dar mai sunt prezentaţi în faţa semenilor drept “rău platnici”. Mai exact persoane cu datorii mari către principalii furni­zori şi care reprezintă principalul pericol pentru creșterea nivelului de trai al celor din jur. Cum ar fi ca o persoană cu 2.500.000 de lei pe lună să nu mai fie considerat un datornic? Luând ca exemplu cheltuielile unui ieșean pentru o lună de iarnă, din socotelile cele mai stricte, reiese că unui adult ar trebui să-i ajungă aproximativ 500 de mii de lei lunar pentru hrană. Numai căldura pentru o singură lună, la o garsonieră de la periferia oraşului se apropie de un milion de lei, adică dublul sumei destinate mâncării plătitorului. La aceasta se mai adaugă cel puţin 60 de mii de lei, 4 metri cubi de apă potabilă, 300 de mii de lei, 5 metri cubi de apă caldă şi cel puţin 100.000 de lei pentru facturile la gaz, gunoi, canal şi fond de moment. Tot pe acelaşi exemplu, adică o singură per­soană cu venitul,minim şi care locuieşte într-o garsonieră, cheltuielilor bază li se mai adaugă 80.000 de lei, echivalentul abonamentului social la lumină, 55.000 de lei, același tip de abona­ment la telefon şi 45 de mii de lei, în cazul în care persoana dispune de un televizor. Până aici, persoana ar fi nevoită să scoată din buzunar 1.640.000 de lei, însă, tot conform standardelor minime de supravieţuire, acesta are nevoie şi de câteva produse de igienă personală, care ajung la un minim de 100 de mii de lei lunar. Asigu­rarea cel puţin a două călătorii pe zi pe mijloa­cele de transport însumează 200.000 pentru 20 de zile lucrătoare. “Rău platnicii sunt, de fapt, persoanele aflate în imposibilitate de plată, în nici un caz indivizi care refuză să îşi plătească datoriile către stat. Toate aceste probleme economice şi sociale grave prin care trece o mare parte a po­pulaţiei nu duce decât la un randament scăzut al educaţiei sau la apariţia unor boli psihice. In aceste condiţii, nu trebuie să ne mai mire nu­mărul mare al persoanelor care ajung în pragul disperării şi chiar al sinuciderii” a declarat Ion Pascal, preşedintele CNSLR Frăţia, filiala judeţului Iaşi. 18.000 de lei, traiul pentru o zi Din toate calculele de mai sus reiese că o persoană care locuieşte singură are nevoie de minim 1.940.000 de lei numai pentru acoperirea facturilor către stat şi a celor mai elementare necesităţi ale sale. De amintit este faptul că, în calcul nu au fost prevăzute situaţiile în care persoana ar îndrăzni să depăşească numărul de kw prevăzuţi în abonamentul social sau să aibă pretenţia la un alt fel de abonament telefonic şi nici la o pastă de dinţi sau un săpun de o calitate superioară. Tot scoase din calcul au fost produsele nealimenta­re, precum maşinile de spălat, încălţămintea sau mobila, necesare de asemenea unui individ. “în condiţiile în care oamenii trăiesc cu o bucată de pâine astăzi şi cu alta mâine, atunci nu mai putem avea pretenţia să avem o societate sănătoasă. în general, oamenii au ajuns să se bucure că pot trăi de la o zi la alta şi, când văd că se poate supravieţui în aceste condiţii, sunt bucuroşi. Atunci, dispare o perspectivă a viito­rului pentru majoritatea dintre noi, care sunt fericiţi că au mai scăpat de o zi, nu că trebuie să vină o alta”, a mai precizat Ion Pascal. Scăzând toate cheltuielile lunare, un ieșean ar fi nevoit să trăiască cu aproximativ 550 de mii de lei, adică să-şi întocmească zilnic un meniu de 18.000 de lei. în aceste condiţii este greu de crezut că produsele alimentare, prevăzute în lis­tele întocmite pe baza datelor statistice şi apro­bate şi de ministerul sănătăţii, ar putea fi achi­ziţionate. Conform tabelului prezentat de OCDE, în condiţiile prezentate mai sus, individul este obli­gat să renunţe la majoritatea produselor de con­sum, printre care cele 4 kg de carne, 6 litri de lapte, 15 ouă, cel puţin 9 pâini, 3 litri de iaurt, 1 litru de ulei, sau 5 kg. de mere, prevăzute pentru o lună. Ramona MINE­A­ȚĂ Achitând toate cheltuielile lunare, un ieșean rămâne cu 550.000 de lei Inflaţia a transformat salariul mediu într-unul aflat la limita decenţei în luna decembrie 2002, rata inflaţiei în judeţul Iaşi, determinată pe baza creşterii preţurilor de consum al populaţiei, a crescut cu 1,5 la sută faţă de luna precedentă. Anul trecut, costul produselor alimentare a suportat o majorare de 15,8 la sută, cea mai­­mare creştere fiind înregistrată, conform statis­ticilor, la cartofi, cu peste 80 la sută, fructe proaspete, mai mult de 21 la sută, ulei­­co­mestibil, 22 la sută, miere de albine, 42 la sută. în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a ieșenilor, la sfârşitul anului 2002, aceasta a fost de 62 la sută, adică cu 30 de procente mai mică decât în urmă cu 12 ani. Dacă în 1990, salariul mediu al populaţiei se afla în jurul sumei de 3 mii de lei, conform creşterilor preţuitor, care depăşesc media de 2.000 de ori, in acest moment venitul lunar mediu ar trebui să ajungă la cel puţin 6 mi­lioane de lei. Cu toate acestea, salariul mediu stabilit la sfârşitul anului trecut în judeţul Iaşi a depăşit cu câteva zeci de mii suma de 4 milioane de lei. * Un beţiv­­ a indus în eroare medicii de la Urgenţe Medicii stagiari de la Spitalul Clinic de Urgenţe au fost duşi de nas de un alcoolic, în urraăjDW­ două zile la Unitatea de Primire a Urgenţelor a spitalului un taximetrist a adus un bărbat, în vârstă de câr de ani, care ţipa că din cauza uneihim­uşcături de şarpe simte cuneste a stinge viaţa. Pentru a-şi întări afirmaţiile bărbatul a în­ceput să se dezbrace de haine pen­tru a indică locul unde a fost pro­dusă muşcătu­ra. “Stagrafii aproape că au fost duşi de nas de simptomele acu­zate de pacient. Cu toate că ştiau că pe timpul iernii şerpii hiber­nează ei au fost induşi în eroare de bolnavul care prezenta exact starea în care se află o persoană după ce a fost muşcată de un şar­pe veninos. Dar atunci când ciu­datul pacient a început să strige că fularul său e plin de şerpi veni­noşi, medicii şi-au dat seama că au de a face cu o persoană cu ha­lucinaţii. Astfel de cazuri apar de obicei la cei dependenţi de alco­ol”, ne-a spus dr. Tudor Ciuhoda­­ru, purtătorul de cuvânt al Spita­lului Clinic de Urgenţe. După ce pacientului i-a fost administrată medicaţia necesară stabilizării stării, acesta a recunos­cut, în cele din urmă, că este un vechi pacient al Spitalului de Neu­­ropsihiatrie Socola unde a fost in­ternat din cauza stărilor de sevraj datorate consumului de alcool. “Din cauza halucinaţiilor l-am trimis din nou la Socola, unde va unna un tratament pentru reabilita­rea psihică”, ne-a spus dr. Ciuho­­daru. (D.M.) Coloşii economiei ieşene primesc în continuare facilităţi • printr-o hotărâre de Guvern elaborată la sfârşitul anului trecut doua societăţi ieşene cu capital majoritar de stat vor fi salvate de la faliment • Tepro şi Fortus nu vor mai fi obligate sa-şi achite restanţele acumulate în anul 2002 • acesta este cel de-al patrulea act normativ emis de putere pe parcursul an­ului trecut, care reglementează acordarea de facilitaţi pentru agenţii economici Executivul a aprobat la­ sfârşitul anului tre­cut o hotărâre de Guvern prin care 23 societăţi aflate în portofoliul APAPS, vor beneficia de radierea datoriilor cumulate pe parcursul lui 2002. Astfel, două întreprinderi ieșene, Tepro SA şi Fortus SA, nu-şi vor mai plăti restanţele către bugetul de stat, şi în plus vor putea achita eşalonat taxele şi impozitele restante pe anul în curs. Dacă până acum legea 137/2002 prevedea radierea parţială sau totală a datoriilor până la sfârşitul anului 2001, prin noul act normativ coloşii economiei îşi vor putea continua activi­tatea iară grija arieratelor. Pentru ca statul să închidă ochii în faţa datoriilor de sute de miliarde de lei, societăţile nominalizate trebuie totuşi să solicite acceptul Ministerului de Finanţe. Legislaţia este destul de blândă cu debitorii care nu şi-au mai plătit de ani buni dările către bugetul de stat şi cel local. Motivaţia este clar de intuit: statul lasă un răgaz restanţierilor pen­tru ca, în timp, aceştia să-şi achite obligaţiile, în prezent, există trei acte normative care reglementează acest aspect. Legea 137/2002, care a fost elaborată strict pentru societăţile cu capital majoritar de stat, nu face decât să amâne prăbuşirea mastodonţilor ce merg în pierdere. Radierea datoriilor a fost aprobată în speranţa că societăţile vor deveni mai atractive pentru investitori şi astfel va fi garantată privatizarea acestora. De altfel, ştergerea restanţelor este realizată numai în momentul în care este sem­nat contractul de vânzare al pachetului de ac­ţiuni administrat de APAPS. Nici unităţile agri­cole cu capital majoritar de stat nu au fost uitate. Fostele IAS-uri beneficiază de aceleaşi prevederi prin intermediul legii 254/2002. Pe lângă cele două legi amintite mai există şi ordonanţa 40 care a intrat în vigoare tot anul trecut. Actul legislativ dă posiblitatea şi agen­ţilor economici privaţi să-şi reeşaloneze datori­ile pe o perioadă de cinci ani. Singurii între­prinzători care nu se pot bucura de nici un fel de înlesniri din partea fiscului sunt agenţii eco­nomici care organizează jocuri de noroc. Alina BUSUIOC Peste 10 miliarde pentru pachetele majoritare de acţiuni ale APAPS ! După 10 ani de privatizare, statul a mai rămas majo­ritar la şase societăţi comerciale din Iaşi. în acest mo­ment, valoarea totală a acţiunilor aflate în administrarea Autorităţii pentru Privatizarea şi Administrarea Par­­ticipaţiilor Statului Iaşi (APAPS) se ridică la aproxima­tiv 10 miliarde de lei, sumă care urmează a intra la buge­tul central imediat după privatizarea societăţilor. Cea mai mare avere a APAPS Iaşi în acest moment este Aviaţia utilitară, unde instituţia pentru privatizare deţine 100 la sută din pachetul majoritar de acţiuni, adică aproximativ 4,2 miliarde de lei. Acelaşi procent mai este regăsit şi la societăţile Metalo-Chimice 199 Liela şi Zooservice, valoarea totală a acţiunilor apropi­­indu-se de un miliard de lei. Tot pe listele APAPS mai sunt trecute întreprinderile Gastrostar, Sinta şi Sometchim, dintre care doar privati­zarea ultimei societăţi urmând să aducă la APAPS peste 1,3 miliarde de lei. De menţionat este că, în cursul acestei luni, nici una dintre societăţile de mai sus, unde APAPS Iaşi deţine pachetul majoritar de acţiuni, nu are programată o dată de licitaţie pentru scoaterea la privatizare. în ianuarie, instituţia pentru privatizare, sucursala nord-est, îşi pro­pune să găsească patroni doar pentru Iassyfarm şi Tomiris. (R.M.) Ba­yjaisi , s­ifţii “EMINESCIANĂ” Producător Oana Lazăr M­iercuri, 18.40-19.00 * http://www.radioiasi.ro LUJjUJUciJ emitem ► ► 6.00-22.00 emitem La zi, cu informațiile din zonă, din tara si din lume Stinc * 6.00-8.00-9.00-11.00-12.00-14.00-15.00-17.00-19.00 * StitU > j - dar si la - 6.30, 8.30, 9.30,12.30 «- dar şi la -Sjmt * 6.10.7.45.13.30-17.10-21.25 * Spent sîmbată: orele: 11.00-13.00 si 19.05-20.00, duminica Radiojumate * 7.00-13.00-16.00-18M * Radiofimace SaeHimMteie yiec * 21,00-21.30 * SvenwieHtde yíei TVR IASI, Lascar Catargi 33, Iasi, 6600, TEL.:0232-210450 http://www.tvriasi.ro /v uutia al jfjteawLa,, m nadia ai tutwm RADIO IAȘI - ROMÂNIA 1053 khz. - 285 m.l.u. focal Redacţia Director general: Alina RĂDEANU Director executiv: Alexandru LEONTE Redactor şef: Gruia URSU­ Redactor şef-adjunct Leonard RELEA Director difuzare: Nicolae MOŞNEAGU Secretariat de redacţie SGR: Constantin M­ACOVEI Paginare: Marius UNGUREANU Cristian CIUBOTARIU Grafici: Simona CORLECIUC Corector Anca COSTAN Editorial Publicist: Daniel ŞANDRU Administraţie: Suzana CHELARU Crina SECARA Sănătate: Dana MATEI . Alina F­.RAŞU învăţământ Du­­iţa NEAMŢU Infracţional: Am.L­eea COZMULESCU Social: Ruxandra RAŢIU Economic: Ramona MINEAŢA Alina BUSUIOC Intern-extern: Adina ŞANDRU Andreea GHIBAN Sport Daniel TEODORESCU Mihai ROŞU Fotoreporter Dan LUCA Marketing: Cristina POPA Promovare: Dumitrita POPA Publicitate: Vica ALEXANDRU Relaţii cu publicul: Gabriela CHIRTEA Cotidian editat de Grand - Q S.R.L Această ediţie foloseşte ştiri ROMPRES

Next