Flacăra Iaşului, octombrie 2005 (Anul 6, nr. 1523-1548)

2005-10-14 / nr. 1534

. ­f­ “1 B.C.U. "M. EMINESCUT *ASI­­­PECU Pagina 7 LA FIX Un suflet viu: EMIL IORDACHE Când moare cineva (...) văz la ga­zetă anunţuri care de care mai haioase. Citiţi în pagina 3 o tabletă de Dorin SPINE­ANU Tun de miliarde la DSV Inspectorii Curţii de Conturi au con­statat că nu s-a respectat aproape nici una din prevederile legale în materie de achiziţii publice’la Direcţia Sanitar- Veterinară (DS­V). S-au efectuat plăţi din bugetul insti­tuţiei, în rate sau integral, pentru achi­tarea aparaturii înainte de recepţia aces­tora, iar unele nu au fost utilizate deloc de când au fost cumpărate. Şoseaua Naţională, 43, parter, tel/fax 243 161 / 0788 244 855 0,5/5000 LEI www.flacaraiasi.ro ANUL V, nr. 1534, 16 PAGINI - VINERI 14 OCTOMBRIE 2005 ISSN 1584-5664 Au descoperit virusul la miezul nopţii Pagina 8 Iaşul, centrul 9­7 pelerinajului religios • oameni politici, personalităţi locale şi oameni obişnuiţi vor ’ 9 % participa astăzi la sluj­ba Sfintei Liturghii, închinate sărbătorii Sfintei Parascheva • după Sfânta Litur­ghie, pelerinii vor fi invitaţi la masă, unde vor fi cinstiţi cu sar­male, vin, bere şi suc • manifestările vor culmina cu un concert de muzică folk CATARE PRIN MONOCLU 6% ca duşman­­ guvernamental DANIEL ŞANDRU Sunt de acord cu faptul că salariile parlamentarilor trebuie să fie rezonabil de mari, pentru simplul motiv că auto­ritatea nu-şi extrage sursele numai din capitolul simbolic, ci şi din capitolul economic. Nici un stat civilizat nu poate pretinde politicienilor săi să umble rupţi în coate, fie şi numai de ne gândim la funcţia de reprezentare pe care o deţine un parlamentar. Sunt de acord că tehnologia modernă este necesară derulării coerente şi eficiente a procesului legislativ, aşa încât nu mă deranjează nici achiziţionarea de lap­­top-uri pentru aceiaşi parlamentari. Sunt de acord că parlamentarii trebuie să se deplaseze şi, ca atare, că au ne­voie de maşini care să nu le creeze bă­tăi de cap. Dar ştiu, pe de altă parte, fă­ră a mă înscrie în acel segment popu­­laţional care îşi manifestă deschis os­tilitatea faţă de Parlament (fiind, dim­potrivă, un fan trăit al democraţiei şi, deci, al parlamentarismului), că politi­cienii care îl formează trebuie, în virtu­tea faptului că au fost votaţi de cetă­ţeni, să formuleze agenda publică de aşa manieră încât aceasta să fie conso­nantă cu cele mai importante interese ale populaţiei. De 15 ani, în România, politicienilor li se pare teribil de nein­teresant domeniul învăţământului. De 15 ani, fie că sunt miniştri sau parla­mentari, politicienii noştri tratează educatorii cu un dispreţ suveran. Şi tot de 15 ani, în primul an de după mo­mentul în care are loc vreo alternanţă la putere, aceştia din urmă ies în stra­dă, pentru a se umili în faţa unor indi­vizi pentru care şcoala înseamnă, ade­seori, doar un dureros episod biogra­fic. Sindicatele au ieşit din nou în stra­dă, pentru că, în ciuda promisiunilor electorale ale Alianţei, care prevedeau “o nouă filosofie în domeniul educa­ţiei” şi un procent de 6% din PIB alo­cat învăţământului, s-a ajuns cam la acelaşi 4%, procent ce a cauzat, de alt­fel, şi demisia ministrului Miclea. Din prieten electoral, se pare că, pentru ac­tualul Guvern al lui Tăriceanu, procen­tul de 6% a devenit un duşman teribil. Dincolo de demisia ministrului Educa­ţiei, nerespectarea acestei promisiuni l-a întors pe preşedintele Băsescu, din nou, împotriva liberalilor, poziţie adoptată imediat şi de Partidul Demo­crat. Acelaşi procent a scos profesorii la manifestaţii sindicale, chestiune ale cărei efecte vor consta în continuarea eroziunii guvernamentale. Şi, mai mult decât atât, procentul de 6%, un soi de prăjitură electorală pe care se pare că educatorii cu salarii de mizerie nu o vor vedea niciodată pe masa învă­ţământului, s-a dovedit a fi o mare minciună. Prin comparaţie cu cele spu­se la început, sunt de acord că banii trebuie alocaţi de la buget în ordinea priorităţilor de pe agenda publică. Or, spre deosebire de educaţie, lefurile, laptop-urile și mașinile parlamentari­lor nu reprezintă, în acest moment, o prioritate. VREMEA k. Cerul va fi mai mult noros. Va ploua local în centrul şi sudul ţării şi izolat în rest. tk altitudini de peste 1800 m vor A* pivvipimu* OMW UV yA AUAWMWV. t WHUI VW ^ sufla slab până la moderat, cu unele intensificări la munte. QrC | o°C (www.tvr.ro) • •• ____u Ziua Conservatorul Oancea se spală pe mâini Ca şi cum acest lucru ar interesa cu adevărat pe cineva, consilierul local conservator Ionel Oancea a ţinut morţiş să organizeze ieri o conferinţă de presă, în care să explice de ce a votat, în şedin­ţa extraordinară de luni a Consiliului Local Municipal Iaşi, alături de colegii săi social-democraţi şi făcând poziţie distinctă faţă de liberali şi democraţi, pentru creşterea cu 40% a taxelor şi impozitelor locale aferente anului viitor. Iaşul este­­ pândit de colaps social în condiţiile unei dezvoltări econo­mice precare, dezechilibrele existente la nivel local între numărul de salariaţi contribuitori la bugetul asigurărilor de stat şi la fondul de pensii şi numărul de pensionari ar putea duce judeţul Iaşi în pragul unui colaps social. A apărut un cumpărător pentru Steaua Deputatul independent, Nati Meir , fostul consilier al liderului peremist C.V. Tudor, este, din această săptămână, moş­tenitorul a nici mai mult, nici mai puţin de 86 de milioane dolari. La asemenea bani îţi vin idei trăsnite. Una dintre eie este să cumpere clubul Steaua. Banii provin, potrivit avocatului său, Doru Giugula, de la o rudă îndepărtată din Statele Unite. Deputatul ar urma să mai beneficie­ze, în urma moştenirii, şi de bunuri, esti­mate la două miliarde de dolari. Giugula a afirmat că Nati Meir va intra în posesia întregii averi după ce autorităţile ameri­cane vor finaliza verificările asupra pro­venienţei acesteia. SUPLIMENT SPORT CURS VALUTAR 1 EURO 1 USD I PAUR 3,6203 lei 3,0228 lei 45,7857 lei 11 CUTIA CU MAIMUŢE Moş Pârsae a plecat în perelinaj la ACNEEA Tare îndoioşate am fost ori cân’ ne-o lovet în capuri o invitaţie dispre natura ominească, ş-anume corn că până şi sufletele cele mai cordite şi mai fociorii în ceriu’ gorii are momen­­turile lor de peetate şi de fiecă de Dumnezeu. Noi, carele ne omagenam că pretenu’ nostru de la PUPA, ref­­toru’ par­anormal PârNae, nu se poate închena decât la propia mufă, zugră­­vită pre pereţii cambudzei oneverse­­tare cu enşpe etajuri, ce amamec ne­am înşelat! Deşi nimene nu putea să-şi închepuie aşa o grozăvie, moş PârNae a devenit relegeos! Egzact, relegeos am spus, fen’că, lovit pe den dos de to­te grozăviile veţii oneversetore, pre PârNae l-o apucat credenţa şi o purces­em­ în perelinaj de rugăcione! Da’, schezoid cum e, PârNae nu s-o dus în perelinaj la Metropolia de pe Bahlui, ca tătă lumea, ci o ales Bucalele, spre carele o plecat la braţ cu pretenu’ lui de moşmande, decarul de Strâmb Cos­­tică Andropauzoviei, cu carele o ple­cat la drum în Merge-Desul l­at den fonfeţii studenţimii de la PUPA. Pre drum, fen’ că îi copleşise imoţiile, cei doi boşcăi peoşi s-o oprit o ţâră şi pren Foşcani, onde s-o ricoles cu neşte damigenuri de zamă alcoholizată den struguri. Acuma, ajunşi la Bucale, la gheciţi la care moaşte s-o dus Pârvae şi Andropauzoviei pen’ ca să înălţeze rugăciuni de ţenut dosărurile pinale departe şi cătuşile la cotie? Taman la Catredala Curioasei ACNEEA, unde se odehneşte moaştele sfântului Jan Mişelescu, facătoriu’ de menuni one­­versetare, carele o tremis dzilele tre­cute blestem de dez­acredetare la PUPA, de-o rămas oneversetatea în­drăcită şi anatemezată! Numa’ că, dzice neşte sorate de-ale noastre carele aştepta şi ele pren ACNEEA ca să se încheneze, moş Pârsae şi Andropan- Zavici o stat în ginonchi vro’ doo ore în antecambudza altarului, da’ la sfânt tăt n-o ajuns, dentr-un motev foarte sem­­phii: moaştele lu’ Jan Mişelescu fugise den Catredală, taman de sală ca să nu fie pupate de îndrăciţii de la PUPA! Aşa că, perelinaju’ fiind eşuat, bleste­­mu’ ACNEEA n-a mai fost dizlegat, dar lu’ Pârsae şi Andropauzoviei le-a trecut imoţiile relegioase şi s-o întors la cele obeşnuite. Adecă, pinale. ft iu alonăment50.000 lei pe lună

Next