Flacăra Moinestiului, 1964 (Anul 11, nr. 756-858)

1964-09-16 / nr. 828

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Pentru completarea bazei furajere Pentru completarea bazei fura­jere pot fi folosite în hrana animalelor frunzele, lăstarii și ramurile diferiților arbori sau ar­­­­buști, care nu sunt altceva decit­­ ramurile de grosimea creionului, recoltate de la diferiți arbori cu frunze, strînse și uscate, care pot fi păstrate timp îndelungat. Dintre frunzarele cele mai im­portante sînt cele de plop, mes­teacăn, salcie, salcîm, arin, tei, frasin, arțar, ulm. După acestea vin cele de fag, stejar, alun, molid, brad, care se dau in cantități mai mici, acestea conțin o cantitate mai mare de Tanin și pot produce tulburări gastro-intestinale la ani­male, dacă se administrează în can­tități mai mari. Aămurelele­­ recoltate se string în snopi de 40-50 cm grosime și se depozitează în clăi sau grămezi mici pină se usucă bine. Snopii uscați se adună în căpițe cu dia­metrul de 2 m și înalte de 2,5 m, sau se depozitează în podul graj­­j­­durilor. Frunzele de mesteacăn, de arin și de plop sunt mai hrănitoare de­oarece conțin un procent mai ri­dicat în calciu și anume 9-15 gr/ kg substanță uscată și sunt bogate in caroten, 120-160 mmg/kg de substanță uscată. în ceea ce pri­vește valoarea nutritivă, aceasta variază după specia arborilor de la care provin­­ puterea de hrăni­­re a unui kg de frunze, din calcu­lele și cercetările făcute, fiind e­­gală cu aceea a unui kg de fin * mijlociu. Cantitățile ce pot fi administrate în hrana animalelor sunt: la vacile cu lapte 4-5 kg, cai 3-4 kg, oi 1-1,5­­ kg. Dintre animale, caprele și oile folosesc cel mai bine furajul ar­­a­b borifer. Frunzele de pin constituie pentru păsări un important izvor , in vitamina A pe timp de iarnă. Pentru o valorificare bună de că­tre animale, frunzarele se pot toca la 1-1,5 cm și prepara prin înmuie­re sau prin apăsare timp de cîteva ore. O metodă bună de preparare a frunzarelor este dospirea, în care scop se folosește malțul sau mela­sa. Preparate in felul acesta, ani­malele se consumă cu mai multă plăcere, căpătînd un miros aromat, acrișor. Frunzarele pot înlocui 50 la sută din fir la bovine și cabaline și în totalitate la ovine. în afara frunzarelor, în hrana a­­nimalelor sunt folosite fructele speciilor arboricole ca: jirul, cas­tanele și ghinda. Jirul se poate folosi în hrana porcilor în stare pisată sau urluia­­lă. Conține grăsime pină la 25 la sută și 13-14 la sută substanțe proteice. Nu trebuie să se facă abuzuri și să se folosească în cantități mari întrucît conține un alcaloid numit fagină, care este toxic pentru animale. Jirul se păstrează în încăperi uscate și în straturi subțiri de 10 cm pentru a se evita alterarea. Va­loarea nutritivă a firului este de 1,43 și 10 la sută albuminoidă di­­gestibilă. Din el se extrage ulei de bună calitate. Ghinda este mai săracă în sub­stanțe proteice, în schimb este mai bogată în h­idrații de carbon care se găsesc în proporție de 37- 60 la sută. Ghinda conține o cantitate mai mare de substanțe toxinice, din care cauză are un efect consti­­pant și se recomandă administra­rea ei în amestec cu furaje și sub­stanțe laxative cum sunt : rădăci­­noasele, melasă și altele. Pentru a i se înlătura amăreala, ghinda se înmoaie în apă rece care se schimbă de cîteva ori. Canti­tățile care se dau în furajare sunt : la porci de 4-5 kg proaspătă și de 1-1,5 kg în stare uscată, la bovine adulte 1-2 kg uscată, oi 0,3-0,5 kg. Valoare nutritivă a ghindei in stare proaspătă este 0,65 unități nutritive, iar uscată și decojită a­­junge până la 1,5 unități nutritive și 2 la sută albuminoidă digestibi­­lă. La început de furajare se dă în cantități mai mici, mărindu-se treptat până la cantitățile specifi­cate mai sus. Fructele castanului sălbatic se folosesc mai puțin în alimentația animalelor, mai mult folosindu-se în hrana porcilor puși la îngră­șat, dar numai în stare fiartă sau chiar uscată la celelalte specii de animale. Se pot administra următoarele norme : la cabaline 2,5-3 kg proas­pete și 1-1,5 kg uscate, la boi pentru îngrășat 8-10 kg proaspete și 2-3 kg uscate, la ovine 0,5 kg proaspete și 0,3 kg uscate. Având în vedere valoarea nutri­tivă a acestor frunze și fructe săl­batice și mai ales că raionul Moi­­ne­ști dispune de asemenea surse in cantități mari, consiliile de con­ducere ale gospodăriilor agricole colective au datoria de a recolta frunzare pentru completarea furaje­lor necesare perioadei de stabu­­lație. Ing. MIRCEA MAFTEI Consiliul agricol raional Moinești y - ' V . ' Candidatul de partid Vasi­e Bia,de la Electromontaj Giria­le, a dovedit în nenumărate rîn­­duri că posedă destule cunoș­tințe pentru ca lucrările ce sunt executate de ei să fie la un nivel calitativ corespunzător (Foto:. FL. PRISECARU) Indicatorii de pian depășiți Antrenați în întrecerea socialis­tă, muncitorii din cadrul fabricilor de mobilă și placaj de la C. I. L. Comănești și-au îndreptat atenția spre realizarea de produse numai de bună calitate și la termen. Ca urmare a muncii depuse, ei și-au realizat planul producției globale în perioada de 8 luni de zile care au trecut din acest an in proporție de 101,3 la sută, iar planul producției marfă in procent de 102,4 la sută. în această peri­oadă indicele de creștere a pro­ductivității muncii a fost realizat în procent de 101,6 la sută. Vești d­in școlile raionului La redacție au continuat să so­sească, în aceste zile, numeroase scrisori care vorbesc despre pre­gătirile efectuate în școlile de pe cuprinsul raionului, în vederea a­­sigurării, in acest an școlar, a ce­lor mai bune condiții de muncă și învățătură, pentru ca nivelul in­­structiv-educativ din școlile de toate gradele să fie ridicat pe o treaptă și mai superioară, mai a­­les­ avînd în vedere faptul că s-a trecut la învățămîntul elementar de 8 ani și deci sarcinile, răspun­derile, au crescut. Iată cîteva din aceste scrisori : TOTUL A FOST PREGĂTIT DIN TIMP Școlile comunei noastre — Gri­­goreni, și-au primit elevii cu bra­țele deschise, cuprinzîndu-i parcă intr-o îmbrățișare maternă. Pentru ca acest nou an școlar să se desfășoare în condiții­­ mai bune față de cei anteriori, au fost luate din timp toate măsurile. Cu sprijinul comitetului executiv al statului popular comunal, cele 5 localuri de școli ale comunei au fost reparate, renovate, văruite, astfel­ că din acest punct de ve­dere școlile corespund acum în­­trutotul. Meritul revine deopotrivă și co­mitetului de părinți, care a mobi­lizat părinții elevilor și au pres­tat un însemnat număr de ore de muncă patriotică, realizând în a­­­cest fel și o economie la bugetul statului­ popular in valoare de 9.000 de lei. Se evidențiază, pentru activitatea depusă, părinții Nuța Ku­pu, eugenia Ptmru, Maria Mun­teanu, Anica Șova, C. Prisecaru și alții. Paralel cu aceste treburi, s-a con­tinuat și construcția noului local de școală, la care lucrările se a­­flă la acoperiș. Și aici s-au pres­tat peste 1.000 zile de muncă pa­triotică, obținîndu-se, deci, însem­nate economii, și creîndu-se posibi­litatea ca încă din acest an școlar să se dea in folosință cîteva săli de clasă, începutul a fost bun. Prin efortal comun ai cadrelor didactice, ne vom strădui ca munca de instruire a tinerei generații să­ decurgă în mod corespunzător pe tot par­cursul acestui an școlar. C. TIMOFTE directorul Școlii de 8 ani Grigoreni ÎN PRIMA ZI A ANULUI ȘCOLAR Școala de 8 ani din cartierul Lăloaia I — Comănești a fost gă­sită și în această toamnă, în ziua începerii cursurilor, cu toate pre­gătirile efectuate. Avînd în vedere faptul că sar­cinile didactice au crescut, prin generalizarea invățămintului de 3 ani, conducerea școlii noastre, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, a luat din timp toate măsurile, pentru ca procesul educativ să se poată desfășura în cele mai bune condiții. Demn­ de evidențiat este­ faptul că, spre deosebire, de alți ani, în toamna aceasta ,pregătirile au fost terminate cu mult înainte de des­chiderea cursurilor, astfel că ulti­mele zile, care au precedat eveni­mentul, au fost folosite doar pen­tru soluționarea unor probleme de ordin organizatoric. FULVIA GH.­VRABIE secretară la Școala de 8 ani din cartierul Lăloaia­­ - Comănești" NE VOM STRĂDUI SĂ ÎNDEPLINIM SARCINILE începutul anului școlar 1964- 1965 a fost așteptat cu emoție și entuziasm de către cadrele didac­tice și elevii școlilor din comuna Brusturoasa, în vederea descinderii, în cele m­­ai bune condiții a anului școlar, au fost luate cele mai bune măsuri pentru ca, încă din prima zi de școală, elevii să-și poată însuși cunoștințele predate. Astfel, la Școala generală de 8 ani centru din comuna Brusturoa­sa, sub conducerea tovarășei di­rectoare Geta Drumea, au fost luate o serie de măsuri pentru e­­xecutarea reparațiilor și curățe­niei, înscrierea tuturor elevilor de vizață școlară, procurarea m­a­nualelor și altele. Noi, colectivul de cadre didactice din comuna Brusturoasa, ne vom strădui să în­deplinim cu cinste sarcinile care ne stau în­­ față, contribuind din plin la educarea tinerei generații. RODICA TODERIȚĂ profesoară — Școala de S ani din comuna Brusturoasa ir ANUL XI NR. 828 (1029) ★ ★­M­I­E­R­C­U­R­I 16 SEPTEMBRIE 1904 •Ar A 4 PAGINI 20 BANI CONVOCARE Comitetul executiv al Sfatului popular raional Moinești aduce la cunoștința deputaților Sfatului popular raional Moinești că sunt con­vocați a lua parte la lucrările celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Sfatului popular raional Moinești, care va avea loc sîmbătă 19 septembrie 1964, ora 8 dimineața, în localul în ziua de Sfatului popular raional Moinești. ORDINEA DE ZI. 1. Raportul Comitetului executiv privind măsurile luate pentru prevenirea și recuperarea pagubelor aduse avutului obștesc in insti­tuțiile și întreprinderile subordonate statului popular raional și în G.A.C. 2. Supunerea spre aprobare a planului de măsuri privind pregă­tirea și desfășurarea campaniei agricole de toamnă. Președinte: GHEORGHE UNGURU ZWWV= Secretar: ANTON HACHEL In dezbaterea plenarei : EDUCAȚIA COMUNISTA A TINERETULUI Luni, 14 septembrie a. c] au a­­vut loc lucrările plenarei Comite­tului raional Moinești al U.T.M. I.a plenară au participat tovarășii Constantin Trifon, prim-secretar al Comitetului raional Moinești al P.M.R., Ion Ciobanu­, secretar­­ al Comitetului regional Bacău al U.T.M. și alți invitați. Plenara a dezbătut, pe baza unui referat, felul cum s-a preocupat Comitetul raional Moinești al U.T.M. de educarea comunistă a tineretului. Ații din material cât și din di­scuțiile purtate au ieșit la iveală o serie de rezultate bune obținute in această muncă. Plenara a adoptat o serie de măsuri pentru ca în munca de vii­tor să se obțină rezultate și mai bune în educarea comunistă a ti­neretului, folosindu-se cele mai bune mijloace și forme de muncă. Echipe evidențiate în întrecerea socialistă Rezultate bune in întrecerea socialistă au obținut și muncitorii din cadrul depozitului de cherestea de la sectorul de industriali­zare a lemnului Co­mănești. Conduși și Îndrumați de organi­zația de partid, mun­citorii din acest depo­zit și-au îndreptat a­­tenția spre realizarea planului de producție la toți indicatorii, spre calității îmbunătățirea produselor. Totodată, echipele de muncitori au urmărit îndeplinirea sarcinilor și angajamentelor lua­te în întrecerea socia­listă.­Cele mai bune re­zultate le-au obținut muncitorii din echipe­le conduse de Vasile Dumitrache, care și-au realizat și depășit planul de producție în procent de 119,1 la sută, Zaharia Mo­raru de 101,2 la sută. Rezultate asemănătoa­re au obținut și echi­pele conduse de Ni­­colae Diaconu, Dra­gonok Ichim, Ion Pa­­noschi și altele. ION SPOIALĂ recepționer VWVtAHWi la scriu corespondenții voluntari de la I. F. Dărmănești Planul de producție a fost depășit Prin munca depusă, colectivul de munci­tori, ingineri și tehni­cieni de la I. P. Dăr­mănești, pe cele 8 luni de zile, a înregistrat succese deosebite in îndeplinirea și depăși­rea sarcinilor de pian. în centrul atenției a­­cestui colectiv a stat valorificarea superi­oară a masei lemnoa­se, reducerea pierderi­lor de exploatare, îm­bunătățirea calității produselor. Realizarea unor succese de seamă a fost posibilă datorită muncii bine­­ organiza­te in procesul de pro­ducție, în această pe­rioadă ei au realizat planul producției glo­bale in proporție de 111,4 la sută, cel al producției, proporție de marfă in 113 la sută, iar indicele de creștere a productivi­tății muncii a fost rea­lizat in procent de 100,1 la sută. Succese de seamă au obținut muncitorii din sectoarele de ex­ploatare Dofte­ana, Valea Uzului, Dărmă­nești care și-au depă­șit cu mult sarcinile de plan. SILVIU VERDES tehnician fost reduse cu mult față de anii trecuți absențele nemotivate de la serviciu. Astfel, de la începu­tul anului și până în prezent la a­­cest sector s-au înregistrat numai 5 absente nemotivate. ADRIAN AVRAM șef de brigadă cu plata în acord global - Sectorul de industrializare a lemnului A fost redus numărul de absențe nemotivate Valorificarea superioară a ma­terialului lemnos stă în centrul a­­tenției colectivului de muncitori de la sectorul de industrializare a lemnului de la Dărmănești; în ac­tivitatea depusă, ei au folosit cu pricepere timpul de lucru și au urmărit angajamentele luate in întrecerea socialistă. Rezultatele muncii bine organiza­te sunt: valorificarea la maximum a deșeurilor, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor, debitarea corectă a cherestelei și conserva­rea in bune condiții­ a acesteia. Cele mai bune rezultate le-au obți­nut muncitorii Ion­ N. Bogdan, Gh. Hazaparu, Mihai Vizitiu, Toader Gabor, Petre Docan, Ion Andrei, Vasile Fulga, Ștefan Spoială, Ilie Hanganu și alții, care au reușit să dea lucru de bună calitate și la timp. De asemenea, în acest an au crește numărul cititorilor Cartea este tot mai mult îndră­gită de către muncitorii forestieri din sectoarele de exploatare și prelucrarea lemnului de la S. F. Dărmănești. Zi de zi crește numă­rul cititorilor și al cărților citite. Până la 31 august de la biblioteca centrală și de la cele 19 biblioteci mobile au fost citite peste 2.210 cărți. Cele mai bune rezultate le-a ob­ținut biblioteca mobilă de la sectorul de industrializare a lem­nului, bibliotecar voluntar Carol Imbrea, care este și un muncitor destoinic la locul de muncă. într-o perioadă scurtă, numărul de citi­tori la această bibliotecă a ajuns la 135 ca urmare a muncii depuse de el. SIMION STARPARU, bibliotecar i www/www: Unul dintre tinerii noștri — inginerul Mihai Spiridon ce s-ar încumeta cineva să aș­tearnă pe hirtie o monografie a Rafinăriei Dărmănești, nenumăra­te pagini s-ar scrie despre frumu­sețea Văii Uzu­lui, despre trecutul vitreg al locuitorilor ca și despre viața nouă care a înflorit in anii aceștia luminoși, de cînd pe aceste meleaguri soarele strălucește in ochii și-n inimile oamenilor, căci și aici, ca-n toată țara, punind stavilă vremurilor de ieri, mim­i harnice au schimbat înfățișarea a­­cestor meleaguri. Și-ar scrie iscusita pană, mărtu­rie pentru veac, că pe întinsele izlazuri, unde ieri doinea amarul, azi, parcă în întrecere cu brazii, se înalță zvelte spre­ soare coloa­ne argintii, în timp ce sirenele tri­mit peste întreaga vale a Uzului cintecul muncii. Și-ar arăta cum locul joagărulu­i și al țapinei, l-au luat rigla de calcul,­ aparatele de precizie, șublerul, și cum tăietorii de lemne și ciobanii de odinioa­ră au devenit oameni cu o înaltă calificare. File Întregi ar destăinui zborul avîntat, plin de rotiri spre piscul luminos al viitorului și ca pe un răboj ar cresta pentru faptele ce­lor care au crescut o dată cu ra­finăria. Poate că inima i-ar da ghes să scrie despre toți aceștia. Dar cum să scrii despre cîteva sute de tineri, care aici au văzut lumina zilei, aici au crescut și au văzut lumina anilor aprinși de mii de stele ? Poate s-ar opri la o secție, să zicem aceea a distilației primare, care se mindrește cu titlul de secție fruntașă și, după ce ar arăta că această secție este evidențiată in producție trimestru de trimes­tru, ar vorbi despre oamenii ei mi­nunați, ale căror vise îndrăznețe prind aripi și poate ar cînta fap­tele lor. Citind aceste zile, am simți cum deodată acești oameni se desprind din carte, prind viață și ca la o demonstrație de zi festivă, intr-un tineresc alai, pășesc to­t înainte prin fața ochilor noștri, și cu si­guranță c-am recunoaște printre ei harnicii rafinari, pe care i-am mai văzut zîmbindu-ne de la pa­noul de onoare. Și, în viitoarea anilor tineri și cutezători, am în­­tâns un tinăr pe pieptul căruia in­signa de fruntaș în întrecerea so­cialistă iți face cunoștință cu șeful secției de distilație atmosferică, inginerul Mihai Spiridon. Un tinăr ca mulți alții, fiu al comunei Dărmănești, cu care în­tregul colectiv de muncă se min­drește, un tinăr despre care au­­­zea lucruri­­ frumoase s-ar putea scrie. Știr­bind aducerile aminte, ar Începe , pana să aștearnă pe hirtie viața acestui tinăr, viață ce Începe acum 20 de ani aici, in Dărmă­nești. Zorii zilei de 23 August 1944 l-au­ găsit de-o șchioapă, elev in școala primară. Au trecut anii, a continuat școa­la medie și într-o zi iată­ I student la Institutul de Industrie Aiimen- M. MARDARESCU Rafinăria Dărmănești (Continuare în pag­il­a)

Next