Flacăra Moinestiului, 1964 (Anul 11, nr. 756-858)

1964-10-14 / nr. 836

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA­­ J-A-î ANUL XI VI. Al* IAȘI NR. 836 (1037) MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI Asigurarea bazei furajere pe primul plan Ca in fiecare an și anul aces­ta colectiviștii din Măgirești au acordat atenția cea mai mare asi­gurării bazei furajere pentru ani­male in perioada de stabula­re. A­­vind in vedere faptul că recolta de lin a fost mai slabă, ei au a­­­­cordat atenția cea mai mare in­­silozării porumbului și diferitelor plante suculente. In ziua cind am vizitat gospo­dăria, colectiviștii care lucrează la baza furajeră terminaseră de umplut 3 gropi in care s-au insi­­lozat aproape 1.000 tone. Semnificativ este faptul că, in acest tim­p,­­activitatea la baza fu­ra­je­ră era in toi. Se lucra la in­­sidozarea porumbului și florii-soa­­relui din cultura dublă. Cultura dublă pentru siloz a fost anu­l a­­cesta bună deoarece s-a asigurat de pe fiecare hectar, in medie, cile 13.000 kg. In cadrul gospo­dăriei, recoltarea suprafețelor in­­sămințale cu culturi duble este pe terminate. Paralel cu insiloza­­rea, o cantitate din acest mitrei se dă in hrana vacilor cu lap­­te­­le in amestec cu coceni și melasă. La însilozarea furajelor au fost evidentiați mulți colectiviști. Prin­tre aceștia se numără tov. Mihai Silișteanu, responsabil cu fura­jele. Aglaia Andreoaie, Maria Bălan și alții care zi de zi au depus mail suflet în această muncă, reușind să insilozeze cele mai mari can­tități. FAPTELE VORBESC : Cultura dublă de porumb și floa­rea soarelui in cadrul G.A.C. din Măgirești a creat posibilitatea furajării corespunzătoare a vacilor cu lapte, lucru care a făcut să crească producția de lapte. Astfel, in perioada de cinci vacile au fost aduse din tabără și furajate supli­mentar la grajd, producția de lapte a crescut, fiind aproape egală cu producția înregistrată in lunile de virl din acest an. I­n aceasta se mai adaugă și preocuparea perma­nentă a ingrijitorilor-mulgători care fac totul ca producția de lapte să crească. In cadrul gospodăriei, la secto­rul zootehnic, retribuția membri­lor colectiviști se face in raport cu producția, cu procentul de grăsime la lapte și sporul mediu de creștere in greutate la tine­ret. Numărul de zile-muncă înregis­trate de către unii îngrijitori sunt de altfel edificatoare in acest sens. De exemplu, colectivistul Gheor­­ghe Bejan, ingrijitor-mulgător, îm­preună cu soția sa a efectuat pes­te 700 zile-muncă. Maria Mailei, ingrijitoare-mulgătoare, 500 zile, Ion K­limic 400 zile, Gheorghe U­­lea 100 zile și alții. Dacă privești grupa de vaci, a­­­părtinind ingri­toarei Maria­­ Mai­sei, distingi in înfățișarea lor hăr­nicia și preocuparea îngrijitoarei. Toate sunt inimoase și dau o pro­ducție de lapte mare. Îngrijirea, atentă și furajuria corespunzătoa­re făcute de către Iov. Mam­a Mar­iei se vede și din faptul că vacile pe care le îngrijește sunt toate gestante. Anul acesta, numai până acum, veniturile gospodăriei din valorifi­­carea produselor din brigada zoo­tehnică sunt de 552.000 lei față de 434.000 lei câ­ era planificat. CU TOATE FORȚELE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE In aceste zile pe ogoarele G.A.C. din raionul nostru au loc ul­­timele lucrări agricole din cadrul campaniei de toamnă. De aceste lucrări depind strîngerea la timp a recoltelor de porumb și a al­tor culturi târzii, cât și recoltele viitoare a căror bază se pune acum prin insămînțările de toamnă. Avind in vedere importanta acestor lucrări agricole, redacția ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă prin toate gospodăriile agricole colective din raion, pentru a vedea stadiul in care se afla lucrările de recoltări și insămințări și alte activități din campanie. Redăm mai jos aspectele cele mai semnificative constatate cu acest prilej : Stadiul recoltărilor este nesatisfăcător Recoltările prezintă o deosebit de mare importanță. Pe lângă fap­tul că se evită pierderile de re­coltă, înainte ca vremea să devi­nă umedă și friguroasă, se elibe­rează și terenul programat pentru insămințări. Tocmai de aceea, nu intîmplător, unele G.A.C. din ra­ionul nostru rămase în urmă la re­coltări stau slab și cu însămînță­­rile. Astfel de situații pot fi în­­tîlnite la: Poduri, Prijol, Grigo­reni și altele, care la sfirșitul primei decade a lunii octombrie a.c. abia insămîntaseră a treia parte din suprafața planificată, ca urmare firească și a terenurilor incă neeliberate de alte culturi și destinate pentru insămințări. Vremea este încă bună și fa­vorizează buna desfășurare a lu­crărilor agricole de recoltare, in acest scop trebuie să fie mobili­zate toate forțele, înainte ca vre­mea să devină umedă și rece, îndeosebi însă, pentru a se ter­mina la timp și lucrările de însă­­mînțări de toamnă, trebuie să se facă recoltarea de pe acele terenuri programate pentru insămințări. Oare peste tot s-a procedat așa ? Desigur că nu. O dovedește situația nesatisfăcătoare a desfă­și­șurării lucrărilor de insămințări in unele G.A.C. din raionul nostru Astfel, la sfirșitul primei decade din luna octombrie a.c. se recol­tase abia a 10-a parte din parce­lele cu porumb și se însămânțase doar jumătate din suprafața plani­ficată pe întregul raion. Continuarea raidului-anchetă în pag. a 4-a Colectiviștii din Ardeoani grăbesc lucrările agricole din cam­pania de toamnă. Din planul de insămințări ei au realizat 170 ha cu gria, 7 ha cu orz, 10 ha cu secară pentru boabe și 20 ha cu secară pentru masă verde. ÎN FOTOGRAFIE: vedere de pe una din tarlalele gospodă­riei Ardeoani unde mecanizatorii au insămințat gria. Cele două brigăzi de la Pustiana Pe tov. lojă Hereș, vicepreședin­te al G.A.C. din Grigoreni, l-am găsit la Pustiana, unde funcționea­ză brigăzile a IV-a și a V-a din cadrul gospodăriei. întrebat în ce stadiu se află lu­­crările de recoltat, tov. Hereș nu a avut cu ce se lăuda. Cele două brigăzi din Pustiana, din 160 ha cu porumb care le revin, recolta­seră pînă vineri 9 octombrie nu­mai 20 ha. Floarea-soarelui a fost recoltată de pe cele 20 ha cut a fost însămînțată, dar ce folos că treieratul ei intîrzie. La cartofi, din­­ 10 ha nu­ s-a recoltat nimic deși timpul este deosebit de favorabil, în același timp recolta de fasole intercalată prin porumb a fost strinsă numai de către brigada a V-a care a și depozitat-o in ma­gazie, iar brigadă a IV-a din 60 ha nu a recoltat nimic. Din cele relatate mai sus se vede că la Pustiana lucrările de strîngere a recoltelor Urzii sunt mult rămase în urmă. Aceasta de­oarece nu toate echipele lucrează constant. De exemplu, în timp ce echipa condusă de colectivistul Pe­tre Abătrînului a recoltat pînă pe data de 9 octombrie porumbul pe o suprafață de 17 ha, celelalte echipe n-au recoltat nimic, în a­­ceastă situație nici Iov. Hereș și nici brigadierii nu au luat măsu­rile cele mai bune de mobilizare a colectiviștilor la muncă. Briga­da a IV-a, condusă de tov. Gheor­ghe Ignat, nu începuse recoltatul nici de pe suprafețele ce trebuiau­­ eliberate pentru insămințări, nu mai vorbim de fasole, cartofi, a căror timp de recoltare a trecut de mult. Mulți colectiviști din cadrul a­­cestor două brigăzi de la Pustiana nu vin la treabă. De exemplu, lojă David, Elena D. Coardă, Ele­na A.­­Coardă, Paraschiva I. Balint, Anița Gh. Stan și mulți alți co­lectiviști stau acasă, in timp ce recolta de toamnă așteaptă să fie strînsă. Ne punem întrebarea: cine să vină să stringă recolta dacă nu colectiviștii, cărora le aparține ? Nici cu problema însămințărilor nu se stă bine în acest sector al gospodăriei din Grigoreni. Din su­prafața de 145 ha planificate au fost însăm­înțate doar 71 ha. A­­ceasta pentru faptul că restul de teren nu a fost eliberat și pregă­tit din timp. Suprafețele însămîn­­țate pînă în prezent au fost pre­gătite di­n timp. După recolta de porumb va trebui însămînțată o suprafață de 44 ha. Pînă acum insă porumbul a fost recoltat doar de pe 20 ha. Va trebui ca ime­diat consiliul de conducere al gos­podăriei să întreprindă acțiuni concrete pentru mobilizarea tutu­ror colectiviștilor iar recoltatul să înceapă mai în Ui pe suprafețele destinate însămințărilor de toamnă. Lucrează de zor la treieratul culturii de floarea-soarelui in prezent colectiviștii din co­muna Grigoreni execută treieratul culturii de floarea-soarelui. Se lu­crează intens cu combina, batoza, ii pe alocuri chiar manual pentru a se termina cit mai rapid. Colec­tiviștii din brigăzile a 111-a și a II­-a, printre care Aurica Șova, Georgeta Tocilă, Vasile Măricuța și alții, se străduiesc să termine­­cît mai rapid această lucrare. •ni Sa [imunii llillilllllil!! . .BIIIIII UiniliilII HIItlIMHI IN FOTOGRAFIE: echipa condusă de comunistul Vasile Purcaru, din brigada a IV-a, execută o deparafinare mecanică la sonda 883 din cadrul secției a ll-a. III ■ I li­liillllii­ l­ lili­i 111.1111.11. IIIIIIIIIItlilllllilillllllllililll Mllllllllllllillîl Ml­lllllll Illillilill:il!lll)l !ll!l!!l!llllinilllllli!l!Hl!ll'IiiM»!;i!lli:i' minin Brigăzile de intervenție din cadrul Schelei Moinești au obți­nut, anul acesta, succese de seamă in muncă, in centrul preo­cupărilor fiecărui schimb de petroliști a stat sarcina cu privire la reducerea pierderilor de tilei din intervenție prin efectuarea lucrărilor la timp și de bună calitate. Printre brigăzile care cu obținut cele mai bune realizați in această m­uncă se numără și brigada a l­ -a condusă de maistrul Gheorghe Adam. Datorita spiritului de bun organizator pe care îl are maistrul, această brigadă își depășește lună ele lună normele de lucru. De e­xemplu, de la începutul anului și până acum, datorită metode­lor noi de muncă folosite de fiecare schimb, normele de lu­cru au fost depășite cu 32 la sută, iar timpul de intervenție a fost scurtat cu 26 la sută. Pentru merite deosebite in muncă, cu ocazia Zilei petrolistu­lui, maistrul Gheorghe Adam a fost distins cu­­,Ordinul Muncii" clasa a IiI-a. Ordine și medalii conferite petroliștilor Simbătă 10 octombrie 1964, la 'ucăcești, in sala de festivități a clubului „Petrolul“ a avut loc a­­lunarea festivă consacrată sârba­toririi „Zilei petrolistului". Peste 800 de muncitori, ingineri ■­i tehnicieni, reprezentanți ai tu­turor întreprinderilor petrolifere din regiunea Bacău, au venit să raporteze partidului, de ziua lor, succesele obținute in îndeplini­rea planului de stat și a angaja­mentelor in întrecerea socialistă pe anul 1964. La adunare au luat parte tov. Tudor Tanase, secretar al Comi­tetului raional Moinești al P.M.R., Gheorghe Ungurii, președintele Sfatului popular raional Moinești, Nicolae Luca, președintele Con­siliului local al sindicatelor Moi­nești, ing. Emilian Daniel, Gheor­ghe Ungureanu, activiști ai Co­mitetului regional Bacău al P.M.R. Despre importanța Zilei petrolis­tului a vorbit tov. Nicolae Luca, care a reliefat succesele obținute de petroliști tu­turor sarcinilor ce îndeplinirea tu­le-au stat in față. Cu prilejul acestei adunări fes­tive petroliștilor din regiunea Ba­cău, care au merite deosebite în muncă, le-au fost inminate ordine și medalii conferite de către Con­siliul de Stat al R.P.R. Au primit Ordinul Muncii clasa a IlI-a 18 petroliști și M­edalia Muncii 54. în încheiere, in cinstea petro­liștilor decorați a fost prezentat un faimos program artistic. Și-au dat concursul: formațiile de cîn­­tece și dansuri ale clubului „Petro­lul" precum și brigada artistică de agitație a întreprinderii de foraj Moinești. Cu aproape trei ani in urmă, cițiva ingineri constructori au poposit in Comănești. Au în­ceput măsurătorile, s-au trasat linii, s-au bătut țăruși. Au apărut apoi muncitor­ii con­structori cu tractoare, macarale, buldozere, excavatoare, beto­niere. In scurt timp sub dealul Ver­­meștiului, unde astăzi se înalța falnic marele combinat de indus­trializare a lemnului, mindria co­­măneștenilor pe o întindere de citeva zeci de hectare, s-a­ deschis un vast șantier de con­strucții, expresie grăitoare a po­liticii partidului și guvernului nostru de industrializare socialis­tă a țării. Urmărind vastitatea construc­țiilor de pe Trotuș, oricine ramâ­ne impresionat de amploarea și de ritmul lor. Pe șantierul corm­­­­neștean, tind pe lună, harnicii constructori brașoveni au predat beneficiarului fabrica de mobilă curbată, fabrica de placaj, P.F.L. și in ultimul timp fabrica de che­restea rășinoase. Astăzi, Combinatul de indus­trializare a lemnului din Comă­nești ocupă un loc important in economia țârii. Zilnic de pe poar­ta combinatului pleacă zeci de vagoane de mobilă curbată, P.F.Í.. și placaj, uzil pentru unitățile de desfacere din țară cit și de peste hotare. Demn de remarcat este faptul că produsele combinatului coma­­neștean se bucură de o bună a­­preciere, fiind tot mai mult soli­citate. Pentru a cunoaște mai bine gama de produse a combi­natului din Comănești cit­­ și perspectivele de viitor, ne-am a­­­dresat tovarășului inginer Marin Voicu, șeful serviciului planifi­­cării, care ne răspunde : „Combinatul de industrializare a lemnului din Comănești a fost construit ca urmare a Directive­lor celui de-al lll-lea Con­gres al P. M. R. cu privire la valorificarea superioară a masei lemnoase din această parte a țării. In prezent, in cadrul combina­tului funcționează și dau pro­ducție patru fabrici : mobila curbată, fabrica de placaj, fabri­ca de plăci fibro-lemnoase (P.F.L.), iar la 23 August, anul acesta, a intrat în funcțiune și fabrica de cherestea de răși­noase. Prelucrarea complexă a lemnu­lui in combinatul din Comă­nești asigură o producție de ca­litate superioară cu o productivi­tate sporită și un preț de cost redus. Materialul lemnos este fo­losit la maximum. Deșeurile, re­zultate de la fabricile de mobi­lă, placaj și cherestea, sunt folo­site la lianita de plăci fibro-lem­noase, care, ca și placajul, au o gamă larga de utilizare. în viile,i in cadrul combinatului sunt pre­văzute a se mai construi o fa­brica de cherestea de foioase și o fabrică de parchete“. •k Prelucrarea lemnului in combi­nate are o importanță deosebită pentru economia națională prin faptul că la obținerea produselor se utilizează deșeuri de prelu­crare, sortimente inferioare de lemn care, anterior, erau folosite drept combustibil. Procesele tehnologice se carac­terizează printr-o mecanizare complexă a operațiunilor,­ unele din ele fiind complet automatiza­te. Combinatul comăneștean, în­zestrat cu aparatură și utilaje mo­derne, la nivelul tehnicii mon­­diale, cere din partea muncitori­lor un n­alt grad de calificare. Pretutindeni, în combinat, la fiecare loc de muncă, freamătul viu al întrecerii socialiste ne con­firma dragostea de muncă a fie­cărui muncitor. Graficele întrecerii socialiste ilustrează realizarea și depășirea sarcinilor de plan și a angaja­mentelor. Rezultatele obținute sunt rodul muncii entuziaste de­puse zi de zi de harnicii munci­tori, maiștri­ și ingineri. Ele sunt inscripții pe cartea de vizită a colectivului. Pentru a­ni la care sunt rezul­tatele obținute in producție ne-am adresat tov. Petre Ionaș, membru al comitetului sindicatu­lui, care ne-a relatat : „Aplicind in viață Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la cri­teriile principale ale întrecerii socialiste, colectivul de muncitori de la C.I.L. Comănești, condus și îndrumat de comitetul de partid, a depus eforturi susținute pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Pe 9 luni ale anului 1964 principalii indicatori au fost depășiți astfel : pro­ducția globală cu 2,4 la sută, pro­ducția marfă c­u 2,8 la sută, iar productivitatea muncii s-a realizat în proporție de 100,8 la sută. Principalele obiective ale în­trecerii socialiste: depășirea sarcinilor realizarea și de plan, a angajamentelor luate, ridicarea calității produselor, constituie o preocupare importantă a comite­tului sindicatului, în acest scop mobilizînd un număr cu­ mai mare de muncitori. Rezultatele care se obțin sunt urmărite zilnic pe schimburi pentru ca înscrierea lor pe grafice să fie cel mai e­­xactă. Dintre fruntașii și evidențiații întrecerii socialiste amintim pe circularistul Gheorghe Banu, curbatorul Constantin Buzara, șlefuitorul Constantin Potoroacă, lustruitoarea Elena Comanac și Ținea Roman, șlefuitoare, Maria Dascălu­, lustruitoare și brigada condusă de Nicolae Frățilă de la fabrica de mobilă. Din cadrul fabricii de placaj, condusă de in­ginerul Grigore Mircea, amintim, din brigada condusă de Ion Pă­­dureanu, pe muncitorii: Vasile Negoiță, Maria Pădureț, Dumitru Grigore, Gheorghe Imbrea, Vlad Ardeleanu, conducători circulare, Ion Comanici și Tudor Radu conducători de culoare, maiștrii Ștefan Popa, Marinescn Florea, șefi de tură și mulți alții, iar de la fabrica de plăci fibro-lemnoa­­se, schimburile conduse de­ Aurel Finichiu și Kiss Levente, în ceea ce privește calitatea reparațiilor și reviziilor mașinilor și utila­jului, atelierul mecanic a fost întotdeauna la înălțime". * Rezultatele obținute până in prezent de colectivul de muncă de la C.I.L. Comănești ne dă po­sibilitatea să afirmăm că la sfr­­șitul anului 1964 sarcinile de plan vor fi realizate și depășite. S. CONSTANTIN­ ­­nsemnari... Convorbiri...

Next