Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)

1953-10-14 / nr. 2349

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA I SIBIULUI ORGAN AL COMITETELOR ORAJENESC $1 RAIONAL I M. R $• AL SFATURILOR FOFULAR« ORAJENEIC $1 RAIONAL 11»IU . K Anul X Nr.­­ 2349 Miercuri, 14 Octombrie 1953 4 pagini — 20 bani Să folosim din plin rezervele interne pentru sporirea producţiei de bunuri de larg In vederea dezvoltării continui a economiei naţionale şi a ridi­cării nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc de la oraşe şi sate, partidul şi guvernul, paralel cu dezvoltarea industriei grele, acordă o atenţie deosebită lichidării rămânerii în urmă a industriei producătoare de bunuri de larg consum. Pe lângă investiţiile ce vor fi făcute de stat în scopul ridicării producţiei bunurilor de larg con­sum, oamenii muncii din fiecare întreprindere pot aduce o contri­buţie preţioasă la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii şi prin folosirea rezervelor in­terne de sporire a producţiei. Principala rezervă a producţiei o constitue creşterea productivităţii muncii, care este determinată de folosirea raţională a tuturor mij­loacelor de producţie, de întă­rirea disciplinei în procesul de producţie, de extinderea între­cerii socialiste şi aplicarea pe scară largă a metodelor sovietice de muncă. In descoperirea rezervelor in­terne şi folosirea lor, un loc important îl ocupă economiile realizate prin introducerea micii mecanizări, micşorarea cheltueli­­lor cu transportul materiilor prime, folosirea la maximum a deşeurilor, reducerea rebuturilor, cât şi lichidarea risipei în între­buinţarea materialelor, etc. E de la sine înţeles că descope­rirea şi folosirea rezervelor in­terne prin creşterea productivi­tăţii muncii şi economia de materiale, are o mare influenţă asupra reducerii preţului de cost al produselor de larg consum, lucru care duce la creşterea sa­lariului real al oamenilor muncii, contribuind în acest fel la îmbu­nătăţirea nivelului lor de trai. In cadrul unei consfătuiri de producţie, colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală a hotărît pornirea unei mari acţiuni de descoperire şi folosire a rezervelor interne din întreprinderea lor, prin spo­rirea producţiei şi productivităţii muncii, de îmbunătăţire a cali­tăţii şi reducerea preţului de cost al produselor. Această iniţiativă a găsit un larg răsunet în rân­durile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor în­treprinderilor din întreaga ţară. Astfel, colectivele de la fabrica „Libertatea“ Sibiu, uzina „Inde­pendenţa“, fabrica „13 Decem­brie“, „11 Iunie“ - Cisnădie, fa­brica „Progresul“ din Orlat şi altele, au pornit cu entuziasm lupta pentru descoperirea de noi şi noi rezerve interne încă ne­utilizate. Colectivul fabricii de confecţii „Steaua Roşie“ din oraşul nostru, folosind iniţiativa stahanovistului Nicolae Militaru, a reuşit să eco­nomisească în trimestrul I stofe şi aţă în valoare de 41.811 lei. Un aport deosebit de preţios l-au adus şi mecanicii Nicolae Grigo­­rescu şi Eutropiu Macovei care fi-au străduit să întreţină la timp utilajul în perfectă stare de funcţionare. Şi la cooperativa „Gheaţa“ cantitatea de încălţă­minte confecţionată din materiale economisite sporeşte din zi în zi. Aici, iniţiativa comunistului Par­­tenie Solomon de a se începe confecţionarea încălţămintei din deşeuri a fost urmată şi de alţi muncitori, ca de exemplu tova­răşii Vasile Cristea, Dumitru Turcu şi alţii care-şi depăşesc zilnic norma cu 40—50%. Cu toate acestea, descoperirea şi folosirea rezervelor interne nu stă încă în centrul preocupărilor tuturor întreprinderilor. Unele conduceri de întreprinderi nu acordă toată atenţia folosirii de­pline a utilajului, a timpului de lucru, neglijează posibilităţile existente pentru mobilizarea de noi şi noi rezerve interne în folosul îndeplinirii sarcinilor de plan. Uneori întreprinderile nu sprijină în suficientă măsură ini­ţiativa creatoare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, iniţia­tivă care constitue principala metodă pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne. Fabrica de Cherestea din oraşul nostru nu şi-a putut îndeplini planul decât în proporţie de 72,5% pe luna Septembrie. Aici o lipsă serioasă s-a manifestat prin faptul că organele serviciului aprovizionării nu au depus toate eforturile pentru aprovizionarea întreprinderii cu materiile prime necesare, fapt care a atras după sine nefolosirea întregii capacităţi de producţie a utilajului. Lipsuri asemănătoare au existat şi pe unele şantiere ale întreprinderii 505 Construcţii, unde nici acum nu s-a rezolvat în întregime pro­blema aprovizionării cu toate materialele şi asigurării braţelor de muncă necesare. Astfel, unul din aceste şantiere nu şi-a reali­zat decât 70% din sarcinile pla­nului de pe luna Septembrie. Deseori unele întreprinderi au greutăţi şi din cauza modului de­fectuos în care funcţionează unele servicii ale organelor tutelare. Aşa de pildă, Centrul Mecanic Sibiu nu şi-a putut îndeplini unele sortimente din plan dato­rită Direcţiei Generale S.M.T., care nu şi-a respectat sarcina de a trimite din timp acestui centru motoarele pentru recondiţionat. In lumina Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August a. c., conducerile întreprinderilor, în colaborare cu organele sindicale sub îndruma­rea organizaţiilor de partid au sarcina de a intensifica lupta pentru descoperirea şi folosirea pe scară tot mai largă a rezerve­lor interne în scopul dezvoltării economiei naţionale şi creşterii nivelului de trai al celor ce muncesc. Este necesar ca organizaţiile de bază din întreprinderi să ducă o acţiune puternică şi neîntre­ruptă de mobilizare a comitetelor sindicale, a cercurilor A.S.I.T., a tuturor organizaţiilor de massă pentru extinderea întrecerii so­cialiste, folosirea pe scară largă a metodelor înaintate de muncă ale stahanoviştilor sovietici şi a iniţiativelor stahanoviştilor noştri, pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale producţiei, acţiune la care trebue să fie atraşi toţi muncitorii, indiferent de locul pe care-l ocupă în pro­ducţie. In cadrul consfătuirilor de pro­ducţie, organizaţiile de bază tre­bue să vegheze ca organele sindi­cale şi conducerile administrative să discute pe larg felul în care se extinde bătălia descoperirii şi folosirii rezervelor interne, luând (Continuare în pag. 2­ a) consum In Interiorul ziarului: Pentru îndeplinirea planului de colectări (pag. 2-a). In cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice (pag. 2-a). Să grăbim însămânţările de toamnă în raionul nostru (pag. 2-a). Viaţa de partid: Dezbaterea Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. la întreprinderea „Metalurgica“ (pag. 3-a). Pentru înlăturarea gravelor lipsuri de la I.L.L. (pag. 3-a). Ce a arătat discuția generală din Adunarea Generală (pag. 4-a). Amestecul grosolan al Americii în campania electorală din Fili­­pine (pag. 4-a). DIN ORAŞUL ŞI RAIONUL NOSTRU Se extind metodele Kolesov şi Râşcov Acceleraţia strungului creştea trep­tat cu sute de ture pe minut. 420 ture, 580 ture... Ochii Strungarului Ion Roman, stahanovist la uzinele „Independenţa“, urmăreau cu încor­dare şpanul subţire care viermuia agitat deasupra cuţitului. In jurul său numeroşi muncitori de la fabri­cile „Virola“, „Balanţa“ şi I.E.S. priveau cu admiraţie noua cucerire a tehnicii. Strungarul Ion Roman demonstra practic avantagiile noii metode so­vietice Râşkov, de amortizare a vi­braţiilor în timpul strungirii. Pe strung se afla o bară de crom ni­chel cu diametrul de 37 mm. şi lun­gimea de 500 mm. Cuţitul, cu lun­gimea liberă de 50 mm. şi secţiu­nea de 20/20 mm., înainta uşor pe luciul metalului lăsând în urma sa o suprafaţă finisată perfect. Totul mergea în perfectă ordine, nici o vibraţie nu tulbura munca strunga­rului. Pe cuţitul cu care lucra era montat dispozitivul Râşkov pentru amortizarea vibraţiilor. Cabinetul tehnic sprijinit de orga­nizata de bază şi direcţiune a luat o serie de măsuri pentru populari­zarea noii metode şi numeroşi strun­gari şi-au însuşit-o. O altă metodă sovietică ale cărei avantagii au fost popularizate în uzinele „Independenţa“ este şi ra­­botarea intensivă. Numeroşi munci­tori ca de exemplu rabotorii Ion Boeraş şi Petre Chirica şi-au în­­suşit-o de mult şi acum obţin suc­cese frumoase în muncă. Astfel, fo­losind cuţitul Kolesov, tovarăşul Petre Chirica finisează unele piese în 20 minute, scutind astfel timpul de 3 ori faţă de vechiul procedeu de rabotare. Cu prilejul unei demonstraţii practice, tovarăşul Ioan Boeraş a rabotat o anumită piesă tăind 5 mm, adâncime cu un avans de 15 mm. Aceste cuceriri ale tehnicii realizate de stahanoviştii sovietici şi folosite de muncitorii noştri, au menirea să contribue la îmbunătăţirea muncii şi mărirea productivităţii maşinilor. In prezent conducerea uzinelor „Inde­pendenţa“ sprijină extinderea ace­stor două minunate metode de muncă. ION IORDACHE coresp. Fruntaşi la însămânţările de toamnă Însufleţiţi de dorinţa de a obţine şi in anul viitor recolte sporite la hectar, membrii gospodăriei agri­cole colective „7 Noembrie“ din satul Glâmboaca, raionul Sibiu, au pornit din vreme la însămânţările de toamnă. Astfel, după ce şi-au pregătit în condiţiuni agrotehnice sămânţa, ei au reuşit să însămân­ţeze până la 13 octombrie a. c. suprafaţa de 65 ha. grâu de toamnă. In prezent, o mare atenţie dau co­lectiviştii din Glâmboaca arăturilor adânci pentru culturile de primă­vară, care pe lângă că contribue la obţinerea unei producţii sporite la hectar, reduce totodată şi volu­mul lucrărilor din primăvară, lu­crări, care necesită a se desfăşura într’o perioadă cât mai scurtă. In muncile agricole de toamnă s’a evidenţiat brigada de câmp con­dusă de Iosif Dan, precum şi co­lectiviştii Iosif Maniţiu secretarul organizației de bază, Ion Ciocan, Iosif Suma şi alţii". Aplică metodele înaintate la însămânţările de toamnă Muncitorii, tehnicienii, tractoriştii şi membrii gospodăriilor agricole co­lective din raionul nostru, sunt ho­­tărîţi să lupte pe toate căile pentru reuşita campaniei îns­ămân­­ţărilor de toamnă şi obţinerea şi în anul viitor de recolte cât mai îmbel­şugate la hectar. Aplicarea meto­delor agrotehnice cu arătura adâncă de toamnă la 18—20 cm. — aşa după cum prevede agrominimul — precum şi însămânţarea în rânduri încrucişate, în benzi, etc., sunt fo­losite pe scară tot mai largă de oamenii muncii de pe ogoare . De pildă, muncitorii şi tehnicienii de la gospodăria agricolă de stat „Vasile Roaită“ din oraşul Cisnădie, au însămânţat în acest an supra­faţa de 30 ha. orz şi 10 ha. grâu de toamnă în rânduri încrucişate. De­­asemeni membrii gospodăriei agri­cole colective „Drumul Libertăţii“ din comuna Şura Mică, au însămân­ţat în acest an, pe lângă supra­feţele realizate în­ rânduri obiş­nuite, 40 ha. grâu de toamnă în rânduri încrucişate, iar membrii gos­podăriei agricole colective din co­muna Şelimbăr au însămânţat în rânduri încrucişate 30 ha. grâu şi 5 ha. grâu în benzi. Aceste metode înaintate de muncă sunt folosi­e şi de gospodăriile agri­cole colective ca cea din Turnişor- Sibiu, Săcădate şi altele. Succesele muncitorilor de la fabrica „Dumbrava“ Colectivul fabricii „Dumbrava“ din Sibiu a făcut în ultimul timp paşi însemnaţi în domeniul îmbunătăţirii muncii. Aşa de pildă în luna Septembrie filatoarele şi-au depăşit planul cu 5%, ţesătoarele au dat cu 6,3% mai multe stofe iar apretoarele şi-au îndeplinit planul în procent de 105,1%, întreaga valoare a produc­ţiei globale a fost depăşită cu 7,9% iar planul de captare cu 6%. La baza acestor importante rea­lizări se află întrecerea socialistă, care a cuprins 120 muncitori şi teh­nicieni, precum şi metodele sovietice de muncă pe care le aplică un nu­măr tot mai mare de muncitori. Experienţa înaintată a stahanovişti­lor şi fruntaşilor în muncă este larg popularizată în cadrul consfătuirilor de producţie, unde sunt discutate metodele de muncă ale acestora. Ca urmare numeroşi muncitori obţin în­semnate depăşiri de forme. Aşa de pildă, tov. Sara Reidel stahanovistă, şî-a depăşit planul de producţie cu 16% iar calitativ cu 25%, Paras­chiva Creţu filatoare cu 6%, Micu Stanca filatoare cu 12,7%. Deasemeni s’a evidenţiat şi tova­răşa Paraschiva Cristea, ţesătoare fruntaşe la două războaie şi multe altele. Astfel colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica .Dumbrava” înţelege să contribue activ la înfăp­tuirea măreţului program de măsuri economice adoptat de plenara lăr­gită a C.C. al partidului. FLORIAN TOMA coresp. Confecţii mai multe şi Muncitorii, tehnicienii şi funcţio­narii fahr­ei de confecţiuni „Steaua Roşie“ din Sibiu, au pornit cu avânt la îndeplinirea tuturor sarcinilor din planul de producţie pe trimestrul III a. c. Astfel, planul fizic a fost realizat în proporţie de 103,68%, planul va­loric* 1­0^4,31 %, iar planul de calitate 100,57%. Datorită aplicării înaintatelor me­tode sovietice, cât şi a iniţ­ivelor stahanoviştilor Nicolae MMRaru, Elena Chişiu ş. a., s’au realizat în de calitate superioară această perioadă economii în va­loare de 41.81! lei. In aceste rea­lizări s-a evidenţiat colectivul din sala de erori, colectivul de inchiui­­tori, din sala de distribuţie, etc. Pentru îndeplinirea planului de producţie, tehnicen­i Constantin An­­drone, Ioan Toader şi Nicolae Spă­­taru împreună cu muncitorii de la benzile rulante au reuşit să depă­şească planul atât de product’e cât şi de carton». S’au mai evident­at tovarăşii Elžabeta Erdély, D­­ mitru Ghişoi, Petrina Haita, Ilie Sebeşan, Eduard The­l, ş. a. pentru oamenii muncii Deasemenea mecanicii Nicolae Grigorescu şi Eutropia Macovei, care au reparat la timp utilajul, s-au achitat de sarcinile trasate de conducerea fabricii. Colectivul fabricii „Steaua Roşie“ Sibiu, îndrumat de organizaţia de bază, datorită eforturilor depuse şi­ a depăşit pe trimestrul III a. c. an­gajamentele luate şi luptă cu elan sporit pentru a da produse cât mai multe și de calitate superioară oa­menilor muncii. Colectivul de ţesătoare, fila­toare, tehnicieni şi ingineri de la întreprinderea „Transilvania“ din Cisnădie, şi-a luat recent un nou angajament. In cadrul acestui angajament ei vor da peste plan până la sfârşitul anului acesta, 32.000 m.p. ţesături finite peste plan. In vederea îndeplinirii acestui angajament, conducerea tehnică sprijinită de muncitori caută noi prin folosirea rezervelor interne posibilităţi de folosire a rezer­velor interne. Aşa de pildă pe lângă faptul că s’au luat măsuri pentru extinderea întrecerii so­cialiste, în prezent se pune un accent deosebit pe propunerile venite din massă. Astfel, tovară­şele Elena Mătase, Paraschiva Biţu şi altele au făcut o serie de propuneri juste. Dintre acestea s-au realizat cele mai importante ca de exemplu confecţionarea unei rampe automate la secţia apretură pentru ţesăturile crude, un cărucior pentru colectarea şi transportul deşeurilor, regrupa­rea utilajului, etc. Până în prezent colectivul fa­bricii a îndeplinit aproape 80% din planul de stat pe 1953. Mun­citorii de aici mobilizaţi de sin­dicat şi îndrumaţi de organizaţia de bază, luptă pentru a obține noi succese.

Next