Flacăra Sibiului, 1953 (Anul 10, nr. 2268-2370)
1953-10-14 / nr. 2349
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA I SIBIULUI ORGAN AL COMITETELOR ORAJENESC $1 RAIONAL I M. R $• AL SFATURILOR FOFULAR« ORAJENEIC $1 RAIONAL 11»IU . K Anul X Nr. 2349 Miercuri, 14 Octombrie 1953 4 pagini — 20 bani Să folosim din plin rezervele interne pentru sporirea producţiei de bunuri de larg In vederea dezvoltării continui a economiei naţionale şi a ridicării nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc de la oraşe şi sate, partidul şi guvernul, paralel cu dezvoltarea industriei grele, acordă o atenţie deosebită lichidării rămânerii în urmă a industriei producătoare de bunuri de larg consum. Pe lângă investiţiile ce vor fi făcute de stat în scopul ridicării producţiei bunurilor de larg consum, oamenii muncii din fiecare întreprindere pot aduce o contribuţie preţioasă la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii şi prin folosirea rezervelor interne de sporire a producţiei. Principala rezervă a producţiei o constitue creşterea productivităţii muncii, care este determinată de folosirea raţională a tuturor mijloacelor de producţie, de întărirea disciplinei în procesul de producţie, de extinderea întrecerii socialiste şi aplicarea pe scară largă a metodelor sovietice de muncă. In descoperirea rezervelor interne şi folosirea lor, un loc important îl ocupă economiile realizate prin introducerea micii mecanizări, micşorarea cheltuelilor cu transportul materiilor prime, folosirea la maximum a deşeurilor, reducerea rebuturilor, cât şi lichidarea risipei în întrebuinţarea materialelor, etc. E de la sine înţeles că descoperirea şi folosirea rezervelor interne prin creşterea productivităţii muncii şi economia de materiale, are o mare influenţă asupra reducerii preţului de cost al produselor de larg consum, lucru care duce la creşterea salariului real al oamenilor muncii, contribuind în acest fel la îmbunătăţirea nivelului lor de trai. In cadrul unei consfătuiri de producţie, colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală a hotărît pornirea unei mari acţiuni de descoperire şi folosire a rezervelor interne din întreprinderea lor, prin sporirea producţiei şi productivităţii muncii, de îmbunătăţire a calităţii şi reducerea preţului de cost al produselor. Această iniţiativă a găsit un larg răsunet în rândurile muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor întreprinderilor din întreaga ţară. Astfel, colectivele de la fabrica „Libertatea“ Sibiu, uzina „Independenţa“, fabrica „13 Decembrie“, „11 Iunie“ - Cisnădie, fabrica „Progresul“ din Orlat şi altele, au pornit cu entuziasm lupta pentru descoperirea de noi şi noi rezerve interne încă neutilizate. Colectivul fabricii de confecţii „Steaua Roşie“ din oraşul nostru, folosind iniţiativa stahanovistului Nicolae Militaru, a reuşit să economisească în trimestrul I stofe şi aţă în valoare de 41.811 lei. Un aport deosebit de preţios l-au adus şi mecanicii Nicolae Grigorescu şi Eutropiu Macovei care fi-au străduit să întreţină la timp utilajul în perfectă stare de funcţionare. Şi la cooperativa „Gheaţa“ cantitatea de încălţăminte confecţionată din materiale economisite sporeşte din zi în zi. Aici, iniţiativa comunistului Partenie Solomon de a se începe confecţionarea încălţămintei din deşeuri a fost urmată şi de alţi muncitori, ca de exemplu tovarăşii Vasile Cristea, Dumitru Turcu şi alţii care-şi depăşesc zilnic norma cu 40—50%. Cu toate acestea, descoperirea şi folosirea rezervelor interne nu stă încă în centrul preocupărilor tuturor întreprinderilor. Unele conduceri de întreprinderi nu acordă toată atenţia folosirii depline a utilajului, a timpului de lucru, neglijează posibilităţile existente pentru mobilizarea de noi şi noi rezerve interne în folosul îndeplinirii sarcinilor de plan. Uneori întreprinderile nu sprijină în suficientă măsură iniţiativa creatoare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, iniţiativă care constitue principala metodă pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne. Fabrica de Cherestea din oraşul nostru nu şi-a putut îndeplini planul decât în proporţie de 72,5% pe luna Septembrie. Aici o lipsă serioasă s-a manifestat prin faptul că organele serviciului aprovizionării nu au depus toate eforturile pentru aprovizionarea întreprinderii cu materiile prime necesare, fapt care a atras după sine nefolosirea întregii capacităţi de producţie a utilajului. Lipsuri asemănătoare au existat şi pe unele şantiere ale întreprinderii 505 Construcţii, unde nici acum nu s-a rezolvat în întregime problema aprovizionării cu toate materialele şi asigurării braţelor de muncă necesare. Astfel, unul din aceste şantiere nu şi-a realizat decât 70% din sarcinile planului de pe luna Septembrie. Deseori unele întreprinderi au greutăţi şi din cauza modului defectuos în care funcţionează unele servicii ale organelor tutelare. Aşa de pildă, Centrul Mecanic Sibiu nu şi-a putut îndeplini unele sortimente din plan datorită Direcţiei Generale S.M.T., care nu şi-a respectat sarcina de a trimite din timp acestui centru motoarele pentru recondiţionat. In lumina Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August a. c., conducerile întreprinderilor, în colaborare cu organele sindicale sub îndrumarea organizaţiilor de partid au sarcina de a intensifica lupta pentru descoperirea şi folosirea pe scară tot mai largă a rezervelor interne în scopul dezvoltării economiei naţionale şi creşterii nivelului de trai al celor ce muncesc. Este necesar ca organizaţiile de bază din întreprinderi să ducă o acţiune puternică şi neîntreruptă de mobilizare a comitetelor sindicale, a cercurilor A.S.I.T., a tuturor organizaţiilor de massă pentru extinderea întrecerii socialiste, folosirea pe scară largă a metodelor înaintate de muncă ale stahanoviştilor sovietici şi a iniţiativelor stahanoviştilor noştri, pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale producţiei, acţiune la care trebue să fie atraşi toţi muncitorii, indiferent de locul pe care-l ocupă în producţie. In cadrul consfătuirilor de producţie, organizaţiile de bază trebue să vegheze ca organele sindicale şi conducerile administrative să discute pe larg felul în care se extinde bătălia descoperirii şi folosirii rezervelor interne, luând (Continuare în pag. 2 a) consum In Interiorul ziarului: Pentru îndeplinirea planului de colectări (pag. 2-a). In cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice (pag. 2-a). Să grăbim însămânţările de toamnă în raionul nostru (pag. 2-a). Viaţa de partid: Dezbaterea Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. la întreprinderea „Metalurgica“ (pag. 3-a). Pentru înlăturarea gravelor lipsuri de la I.L.L. (pag. 3-a). Ce a arătat discuția generală din Adunarea Generală (pag. 4-a). Amestecul grosolan al Americii în campania electorală din Filipine (pag. 4-a). DIN ORAŞUL ŞI RAIONUL NOSTRU Se extind metodele Kolesov şi Râşcov Acceleraţia strungului creştea treptat cu sute de ture pe minut. 420 ture, 580 ture... Ochii Strungarului Ion Roman, stahanovist la uzinele „Independenţa“, urmăreau cu încordare şpanul subţire care viermuia agitat deasupra cuţitului. In jurul său numeroşi muncitori de la fabricile „Virola“, „Balanţa“ şi I.E.S. priveau cu admiraţie noua cucerire a tehnicii. Strungarul Ion Roman demonstra practic avantagiile noii metode sovietice Râşkov, de amortizare a vibraţiilor în timpul strungirii. Pe strung se afla o bară de crom nichel cu diametrul de 37 mm. şi lungimea de 500 mm. Cuţitul, cu lungimea liberă de 50 mm. şi secţiunea de 20/20 mm., înainta uşor pe luciul metalului lăsând în urma sa o suprafaţă finisată perfect. Totul mergea în perfectă ordine, nici o vibraţie nu tulbura munca strungarului. Pe cuţitul cu care lucra era montat dispozitivul Râşkov pentru amortizarea vibraţiilor. Cabinetul tehnic sprijinit de organizata de bază şi direcţiune a luat o serie de măsuri pentru popularizarea noii metode şi numeroşi strungari şi-au însuşit-o. O altă metodă sovietică ale cărei avantagii au fost popularizate în uzinele „Independenţa“ este şi rabotarea intensivă. Numeroşi muncitori ca de exemplu rabotorii Ion Boeraş şi Petre Chirica şi-au însuşit-o de mult şi acum obţin succese frumoase în muncă. Astfel, folosind cuţitul Kolesov, tovarăşul Petre Chirica finisează unele piese în 20 minute, scutind astfel timpul de 3 ori faţă de vechiul procedeu de rabotare. Cu prilejul unei demonstraţii practice, tovarăşul Ioan Boeraş a rabotat o anumită piesă tăind 5 mm, adâncime cu un avans de 15 mm. Aceste cuceriri ale tehnicii realizate de stahanoviştii sovietici şi folosite de muncitorii noştri, au menirea să contribue la îmbunătăţirea muncii şi mărirea productivităţii maşinilor. In prezent conducerea uzinelor „Independenţa“ sprijină extinderea acestor două minunate metode de muncă. ION IORDACHE coresp. Fruntaşi la însămânţările de toamnă Însufleţiţi de dorinţa de a obţine şi in anul viitor recolte sporite la hectar, membrii gospodăriei agricole colective „7 Noembrie“ din satul Glâmboaca, raionul Sibiu, au pornit din vreme la însămânţările de toamnă. Astfel, după ce şi-au pregătit în condiţiuni agrotehnice sămânţa, ei au reuşit să însămânţeze până la 13 octombrie a. c. suprafaţa de 65 ha. grâu de toamnă. In prezent, o mare atenţie dau colectiviştii din Glâmboaca arăturilor adânci pentru culturile de primăvară, care pe lângă că contribue la obţinerea unei producţii sporite la hectar, reduce totodată şi volumul lucrărilor din primăvară, lucrări, care necesită a se desfăşura într’o perioadă cât mai scurtă. In muncile agricole de toamnă s’a evidenţiat brigada de câmp condusă de Iosif Dan, precum şi colectiviştii Iosif Maniţiu secretarul organizației de bază, Ion Ciocan, Iosif Suma şi alţii". Aplică metodele înaintate la însămânţările de toamnă Muncitorii, tehnicienii, tractoriştii şi membrii gospodăriilor agricole colective din raionul nostru, sunt hotărîţi să lupte pe toate căile pentru reuşita campaniei însămânţărilor de toamnă şi obţinerea şi în anul viitor de recolte cât mai îmbelşugate la hectar. Aplicarea metodelor agrotehnice cu arătura adâncă de toamnă la 18—20 cm. — aşa după cum prevede agrominimul — precum şi însămânţarea în rânduri încrucişate, în benzi, etc., sunt folosite pe scară tot mai largă de oamenii muncii de pe ogoare . De pildă, muncitorii şi tehnicienii de la gospodăria agricolă de stat „Vasile Roaită“ din oraşul Cisnădie, au însămânţat în acest an suprafaţa de 30 ha. orz şi 10 ha. grâu de toamnă în rânduri încrucişate. Deasemeni membrii gospodăriei agricole colective „Drumul Libertăţii“ din comuna Şura Mică, au însămânţat în acest an, pe lângă suprafeţele realizate în rânduri obişnuite, 40 ha. grâu de toamnă în rânduri încrucişate, iar membrii gospodăriei agricole colective din comuna Şelimbăr au însămânţat în rânduri încrucişate 30 ha. grâu şi 5 ha. grâu în benzi. Aceste metode înaintate de muncă sunt folosie şi de gospodăriile agricole colective ca cea din Turnişor- Sibiu, Săcădate şi altele. Succesele muncitorilor de la fabrica „Dumbrava“ Colectivul fabricii „Dumbrava“ din Sibiu a făcut în ultimul timp paşi însemnaţi în domeniul îmbunătăţirii muncii. Aşa de pildă în luna Septembrie filatoarele şi-au depăşit planul cu 5%, ţesătoarele au dat cu 6,3% mai multe stofe iar apretoarele şi-au îndeplinit planul în procent de 105,1%, întreaga valoare a producţiei globale a fost depăşită cu 7,9% iar planul de captare cu 6%. La baza acestor importante realizări se află întrecerea socialistă, care a cuprins 120 muncitori şi tehnicieni, precum şi metodele sovietice de muncă pe care le aplică un număr tot mai mare de muncitori. Experienţa înaintată a stahanoviştilor şi fruntaşilor în muncă este larg popularizată în cadrul consfătuirilor de producţie, unde sunt discutate metodele de muncă ale acestora. Ca urmare numeroşi muncitori obţin însemnate depăşiri de forme. Aşa de pildă, tov. Sara Reidel stahanovistă, şî-a depăşit planul de producţie cu 16% iar calitativ cu 25%, Paraschiva Creţu filatoare cu 6%, Micu Stanca filatoare cu 12,7%. Deasemeni s’a evidenţiat şi tovarăşa Paraschiva Cristea, ţesătoare fruntaşe la două războaie şi multe altele. Astfel colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica .Dumbrava” înţelege să contribue activ la înfăptuirea măreţului program de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al partidului. FLORIAN TOMA coresp. Confecţii mai multe şi Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fahrei de confecţiuni „Steaua Roşie“ din Sibiu, au pornit cu avânt la îndeplinirea tuturor sarcinilor din planul de producţie pe trimestrul III a. c. Astfel, planul fizic a fost realizat în proporţie de 103,68%, planul valoric* 10^4,31 %, iar planul de calitate 100,57%. Datorită aplicării înaintatelor metode sovietice, cât şi a iniţivelor stahanoviştilor Nicolae MMRaru, Elena Chişiu ş. a., s’au realizat în de calitate superioară această perioadă economii în valoare de 41.81! lei. In aceste realizări s-a evidenţiat colectivul din sala de erori, colectivul de inchiuitori, din sala de distribuţie, etc. Pentru îndeplinirea planului de producţie, tehniceni Constantin Androne, Ioan Toader şi Nicolae Spătaru împreună cu muncitorii de la benzile rulante au reuşit să depăşească planul atât de product’e cât şi de carton». S’au mai evidentat tovarăşii Elžabeta Erdély, D mitru Ghişoi, Petrina Haita, Ilie Sebeşan, Eduard Thel, ş. a. pentru oamenii muncii Deasemenea mecanicii Nicolae Grigorescu şi Eutropia Macovei, care au reparat la timp utilajul, s-au achitat de sarcinile trasate de conducerea fabricii. Colectivul fabricii „Steaua Roşie“ Sibiu, îndrumat de organizaţia de bază, datorită eforturilor depuse şi a depăşit pe trimestrul III a. c. angajamentele luate şi luptă cu elan sporit pentru a da produse cât mai multe și de calitate superioară oamenilor muncii. Colectivul de ţesătoare, filatoare, tehnicieni şi ingineri de la întreprinderea „Transilvania“ din Cisnădie, şi-a luat recent un nou angajament. In cadrul acestui angajament ei vor da peste plan până la sfârşitul anului acesta, 32.000 m.p. ţesături finite peste plan. In vederea îndeplinirii acestui angajament, conducerea tehnică sprijinită de muncitori caută noi prin folosirea rezervelor interne posibilităţi de folosire a rezervelor interne. Aşa de pildă pe lângă faptul că s’au luat măsuri pentru extinderea întrecerii socialiste, în prezent se pune un accent deosebit pe propunerile venite din massă. Astfel, tovarăşele Elena Mătase, Paraschiva Biţu şi altele au făcut o serie de propuneri juste. Dintre acestea s-au realizat cele mai importante ca de exemplu confecţionarea unei rampe automate la secţia apretură pentru ţesăturile crude, un cărucior pentru colectarea şi transportul deşeurilor, regruparea utilajului, etc. Până în prezent colectivul fabricii a îndeplinit aproape 80% din planul de stat pe 1953. Muncitorii de aici mobilizaţi de sindicat şi îndrumaţi de organizaţia de bază, luptă pentru a obține noi succese.