Flacăra Sibiului, 1956 (Anul 13, nr. 2580-2677)
1956-01-07 / nr. 2580
Pag. 2 In anul 1949, cînd a apărut Rezoluţia plenarei CC. al P.M R. care a trasat linia polică pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii, organizaţia de partid din comuna Caşolţ a organizat studierea şi cunoaşterea ei de fiecare membru de partid. Apoi a început munca de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori. Această muncă o duceam prin agitatori, popularizând succesele obţinute de colhozurile din Uniunea Sovietică. In acesta direcţie cercul A.R.L.U.S. ne-a ajutat mult prin procurarea materialul documentar. Munca politică însă, a fost dusă pe campanii. Acest lucru nu a dus la rezultate bune. In satul Daia, vecin cu comuna noastră munca politică s-a dus în continuu, de aceea s-a reuşit să se formeze o gospodărie colectivă încă din anii trecuţi. După formarea gospodariei colective din satul Daia uni dintre ţăranii muncitori din Caşolţ au spus că ei aşteaptă să vadă întîi roadele de acolo şi apoi vor forma şi ei gospodărie colectivă. In primul an roadele colectivei din Daia, din cauze climaterice, nu au fost cele mai strălucite. Atît le-a trebuit chiaburilor şi uneltelor lor, că au şi început să discute pe seama colectivei şi au încercat chiar să o compromită. Toată ziua băga zîzanii în rîndul ţăranilor muncitori chiaburul Nicolae Filip şi fratele lui Ioan Filip. Văzînd greutăţile întimpinate, organizaţia de partid a analizat temeinic în luna octombrie 1955 felul cum s-a desfăşurat munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii şi cu ajutorul activiştilor de la Comitetul raional de partid a organizat mai bine desfăşurarea acestei munci. Agitatorii au fost instruiţi cu cifre şi fapte din gospodăria colectivă din satul Doia, care în anul 1955 a obinut succese mai frumoase ca în alţi ani. Pregătiţi fiind, agitatorii au fost repartizaţi pe grupe de case. Fiecare agitator a dus muncă de lămurire cu trei familii. Dar în munca lor agitatorii erau întrebaţi de către ţăranii muncitori, de ce nu fac ei cereri întîi şi apoi să ducă muncă cu alţii. Această întrebare a făcut obiectul unei mari dezbateri în adunarea organizaţiei de partid, dezbatere ce a dus la rezultate bune. Tov. Ioan Lazar, Zaharia Radu şi alţi agitatori au înaintat cereri sfatului popular pentru formarea unei întovărăşiri agricole. După înaintarea primelor cereri, chiaburii iar au început să lanseze zvonuri. Dar ţăranii muncitori nu le-au mai dat crezare, deoarece au văzut cu ochii lor casele noi aie colectiviştilor Mihai Linte, Nicolae Lascu, Dorea Constantin, a lui Nicolae Borbil şi ale altor colectivişti din satul Daia, precum şi recoltele bogate obţinute de gospodăria colectivă. Au mai văzut de asemenea ţăranii muncitori din Caşolţ la colectivişti că pe lingă produsele multe primite pentru zilele muncă fiecare colectivist mai are pe lingă casă oi, porci, găini şi aproape 90°/o din ei au şi vacă cu lapte. Organizaţia de partid a atras în desfăşurarea muncii pe idee şi organizaţiile de masă, căminul cultural, colectivul de redacţie al gazetei de stradă, etc. O rodnică activitate a desfăşurat comisia de femei în frunte cu Maria Munteanu, responsabilă, care a făcut printre primii cerere pentru formarea întovărăşiri. Comitetul executiv al sfatului popular comunal îndrumat de organizaţia de partid a popularizat conţinutul Statutului întovărăşirii agricole, a confecţionat lozinci mobilizatoare. După ce la sfatul popular s-au primit cereri pentru formarea întovărăşirii, ţăranii muncitori au fost ajutaţi în formarea comitetului de iniţiativă şi în organizarea muncii. De asemenea s-a dus muncă politică pentru efectuarea schimbului de teren. La învăţămîntul de partid, lecţiile au fost axate pe munca şi rezultatele obţinute în G.A.C., astfel Vasile Lac, Nicolae Fiţa şi alţi 4 cursanţi au făcut cereri şi ei pentru formarea întovărăşirii agricole. Datorită muncii politice desfăşurate, în luna decembrie 1955 a fost înfiinţată întovărăşirea agricolă căreia ţăranii întovărăşiţi i-au dat numele „Cel de-al II-lea Congres al partidului“. In fruntea întovărăşirii a fost aleasă ca preşedinte tov. Maria Munteanu. Am avut şi lipsuri în munca pentru formarea întovărăşiri agricole. De exemplu organizaţia U.T.M. în frunte cu tov. Nicolae Născu, secretar, nu s-a considerat mobilizată în această muncă. învăţătorii în frunte cu Nicolae Vulcu, director, de asemenea au stat pasivi în loc să desfăşoare şi ei muncă politică pentru formarea întovărăşirii. Şi pe viitor organizaţia de partid va continua munca politică în vederea convingerii a tot mai mulţi ţărani muncitori să se unească pentru a lucra pămîntul în colectiv, cu maşinile şi tractoarele statului, ceea ce le va aduce recolte din ce în ce mai bogate. LINTE SANDU propagandist al cursului seral anul I comuna Caşolţ VIAŢA DE PARTID Din experienţa muncii organizaţiei noastre de partid pentru formarea întovărăşirii agricole »FLACĂRA SIBIULUI« Anul XIII — Nr. 2580 La fabrica „Elastic" există toate posibilităţile de a se ridica şi mai mult productivitatea muncii In Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al II-lea al partidului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej se arată că ... „fără o creştere neîntreruptă a productivităţii muncii şi fără o scădere neîntreruptă a preţului de cost nu poate exista progres, nu poate fi concepută creşterea venitului naţional şi a acumulărilor, întărirea puterii de cumpărare a leului, mărirea salariului real şi creşterea nivelului de trai al poporului“. Colectivul de muncă de la fabrica „Elastic“ a obţinut realizări însemnate în creşterea productivităţii muncii în anii primului plan cincinal. Astfel productivitatea muncii faţă de productivitatea realizată în 1950 pe cap de muncitor a crescut an de an. Aceasta ne dovedeşte că la fabrica „Elastic“ muncitorii, tehnicienii şi inginerii s-au preocupat într-o oarecare măsură de creşterea pro- activităţii muncii în decursul d plan cincinal. Totuşi nari posibilităţi de a ridica pe o scară şi mai mare productivitatea muncii dacă sunt folosite toate mijloacele corespunzătoare. Nu se poate spune că colectivul de muncă nu are greutăţi ca livrările de materiale cu mari întârzieri, (cazul cu Combinatul metalurgic Reşiţa) sau unele lipsuri care le are Direcţia Generală tutelară care cere planul de aprovizionare înainte de definitivarea planului de producţie, numărul insuficient de muncitori calificaţi, etc. Dar aceste lipsuri nu justifică motivele invocate că nu există posibilităţi în întreprindere. Aceste posibilităţi există; dacă ar fi fost folosite la maximum ar fi dus la o şi mai mare creştere a productivităţii muncii; ele vor trebui folosite din plin in cel de al II-lea plan cincinal. Se ştie că mica mecanizare constituie o importantă rezervă a creşterii productivitei muncii. Ori, conducerea tehnică în frunte cu inginerul şef Eliade Mihăilescu nu a avut o preocupare suficientă în această direcţie. De exemplu, la atelierul de tocile s-ar putea construi o macara pentru introducerea pietrelor de tocile care ar duce la înlocuirea muncii manuale.Există de asemenea posibilităţi de extindere a mecanizării tocilării pilelor sau a operaţiei de tras pile şi altele. O pîrghie importantă a progresului tehnic, sunt inovaţiile şi perfecţionările tehnice realizate de muncitori, care duc la creşterea productivităţii muncii. La această întreprindere deabia în ultimul an al cincinalului s-a dovedit o preocupare pentru această problemă aplicîndu-se în anul 1955 31 inovaţii, iar în decursul primului cincinal au fost aprobate 63 inovaţii. Numărul mic de inoaţii şi perfecţionări tehnice aplicate în anii cincinalului se datoreşte faptului că nu s-au creat condiţile necesare ca de exemplu asigurarea spaţiului şi mobilierului necesar, organizarea unei biblioteci tehnice, etc., iar pe de altă parte, datorită desfăşurării unei slabe munci politice în rîndurile muncitorilor şi tehnicienilor pentru atragerea lor în a realiza mai multe inovaţii şi perfecţionări. O deficienţă serioasă o constituie şi faptul că recompensarea inovatorilor se face de şeful contabil Savu Luca în mod greoi, birocratic. Inovatorii care au propuneri sunt trimişi dintr-un birou în altul, de multe ori fără motive justificate, iar răspunsurile se dau cu mare întârziere. Un factor important al creşterii productivităţii muncii îl constitue în deosebi organizarea producţiei pentru a se defăşura în mod ritmic. La fabrica „Elastic“ producţia pe decade se desfăşoară în salturi. Cauzele principale a neritmicităţii sunt pe lingă greutăţile arătate şi aceea a neaprovizionării cu materiale cu minimum 15 zile înainte de începerea lunii, a muncii defectuoase a serviciului aprovizionări (şeful serviciului Ioan Stoicescu) care nu se ocupă de aprovizionarea cu materiale la timp. De asemenea, un factor care dăunează ritmicităţii producţiei este sectorul mecanicului şef condus de inginerul Crăciunescu Adrian, care nu execută reparaţii de calitate şi la timpul fixat. Lipsuri există şi în ceea ce priveşte extinderea metodelor înaintate de muncă şi a popularizării lor. Cercul A.S I.T. a cărui secretar este inginerul Alexandru Teofil, lasă această muncă să se desfăşoare de la sine. Deşi datele scriptice arată că se aplică atîtea metode înaintate de către atîţia muncitori, totuşi ele nu sînt cunoscute în mod temeinic de către colectivul de munccitori. O frînă în realizarea unei mai înalte productivităţi a muncii o mai constituie şi slaba actvitate a serviciului tehnic condus de inginerul Baumgarten Alexandru care nu organizează munca cu problema documentaţiilor tehnice, a fişelor tehnologice, pentru a fi la timp în posesia sectoarelor productive. Acest lucru duce la faptul, ca produsul să fie în execuţie fără ca documentaţiile să fie complete la sector, (mai ales la sectorul de forjă la produsul grape flexibile) iar muncitorul care execută produsul nu-şi cunoaşte norma respectivă şi operaţiile de lucru la produs. In ce priveşte munca politică, s-a îmbunătăţit în ultimul timp în urma alegerii noului secretar O organizaţie U. T. M. fruntaşă Dacă organizaţia de bază U.T.M. de la „Electromontaj“ Sibiu, este fruntaşă, acest lucru se datoreşte faptului că atît în domeniul vieţii interne, cît şi în domeniul productiv, al învăţămîntului, al activităţi cultural-educative, organizaţia depune o muncă stăruitoare şi constantă. In cadrul învăţămîntului politic U.T.M., cursul seral funcţionează cu 18 cursanţi. Lecţiile sunt predate la zi, iar frecvenţa e de 9500. Propagandistul Constantin Bota, candidat în partid, predă lecţiile la un nivel ridicat, iar în vederea seminariilor el se îngrijeşte ca înainte cu trei zile fiecare cursant să aibă planul de seminarizare. Discuţiile la seminare sunt dinamice şi interesante, iar cursanţii Florin Niţu, Ioan Gavrilă, Tereza David sunt cei mai sîrguincioşi la învăţătură. Utemiştii sunt educaţi în spiritul dragostei faţă de muncă şi a voinţei de a învinge greutăţile. Iată un fapt semnificativ: la chemarea organizaţiei de partid şi a colectivului de conducere, au plecat pe şantierul liniei (de 110 kw stâlpi metalici) Paroşeni — Schela, — alături de vîrstnici — şi 11 utemişti. In condiţii atmosferice foarte grele ei au săpat fundaţii în stînci. Astfel, angajamentul de a termina o parte a lucrării în cinstea Congresului partidului a fost îndeplinit. Utemiştii Nicolae Mărgineanu, Viorel Cioca, Teodor Stanciu, Anelise Kolovradi, Victor Molnar şi alţii, constituiţi în brigăzi şi-au dat aportul lor din plin pe a-cest şantier. Postul utemist de control de la „Electromontaj“ care func-ţionează conform instrucţiunilor, este unul dintre posturile cele mai active din oraşul nostru şi el este îndrumat direct de secretarul U.T.M. Ioan Boborodea, un tînăr dinamic, activ. In timpul lor liber utemiştii de la „Electromontaj“ se pregătesc şi în domeniul cultural-artistic. Brigada artistică formată din 10 utemişti, numai în trimestrul IV al anului trecut a dat 4 reprezentaţii în faţa sala- riaţilor. Era şi firesc ca dintr-o asemennea organizaţie de bază U.T.M. fruntaşă să fie primiţi numeroşi candidaţi în partid. Până acum au fost primiţi un număr de 5 tineri utemişti, iar recent organizaţia de bază U.T.M. a mai recomandat încă 4 utemiste spre a deveni candidate în partid. Ceea ce este esenţial în această activitate plină de roade, este ajutorul, îndrumarea şi controlul zilnic pe care îl acordă organizaţia de partid, (secretar Emil Muscă) organizaţiei U.T.M. Iată pentru ce organizaţia de bază U.T.M. de la „Electromontaj“ merită titlul de organizaţie fruntaşă pe oraş. Exemplul ei trebuie să însufleţească în muncă toate organizaţiile noastre de U.T.M. Lucruri îmbucurătoare In urmă cu cîteva săptămîni am fost internat la secţia chirurgie a Spitalului de adulţi din Sibiu. Aci, pe lingă îngrijirea permanentă dată bolnavilor, lucrătorii sanitari se străduiesc să ridice continuu asistenţa medicală în această secţie. Datorită muncii lor neobosite în secţia chirurgie, au fost realizate: un laborator de medicină experimentală pentru operaţii septice, un mic laborator pentru analize curente şi o sală pentru operaţii septice. Laboratorul a fost dotat cu aparat de narcoză în circuit închis, radiometru pentru căile biliare etc. Toate aceste realizări efectuate prin muncă voluntară, dovedesc strădania şi preocuparea permanentă a lucrătorilor sâni-,tari din secţia chirurgie a Spitalului de adulţi, pentru o mai bună îngrijire a bolnavilor. VASILCA GAVRILĂ coresp.