Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)
1957-10-26 / nr. 2764
ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XIV — Nr. 2764 | Sîmbâta^26 octombrie 1957 | 4 pagini — 20 bani Sfice nai succese in Unskca vitei de ? Hoietn&cie In curind oamenii muncii din lumea întreagă vor sărbători alături de poporul sovietic patru decenii de cind bubuitul tunurilor de pe vasul „Aurora“ vestea omenirea despre începutul făuririi unei noi orinduiri sociale lipsite de exploatare şi începutul prăbuşirii vechii orinduiri capitaliste care şi-a trăit traiul. Flacăra Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie aprinsă in 1917 călăuzeşte de 40 de ani lupta popoarelor de a se elibera de sub jugul exploatării. Pentru oamenii muncii din ţara noastră a devenit o tradiţie că in luna premergătoare acestui eveniment să-şi intensifice eforturile şi să întimpine aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu noi realizări in producţie. Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din oraşul şi raionul nostru antrenate in întrecerea socialistă luptă cu abnegaţie pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al 11-lea al P.M.R. şi de Plenara C.C. al P.M.R. din 27—-29 decembrie 1956. Nenumărate fapte ne dovedesc acest lucru. La Întreprinderea de elect-'' '' -- puiute am 1 J._, comunistul Aurel Mur■pîşan împreună cu tovarăşii lui de muncă au terminat reparaţia capitală a grupului VI de la centrala „Diesel“ cu trei zile înainte de termen. De asemenea, membrii de partid de la această întreprindere au terminat executarea iluminatului public pe strada Armata Roşie cu 13 zile înainte de data fixată. In cinstea măreţei sărbători, muncitorii de la fabrica „Dacia“ din Cisnădie şi-au luat angajamentul să dea peste plan 10.000 m. p. covoare şi să confecţioneze un nou model de pătură cu desen „Jaquard“, angajament ce a fost deja îndeplinit şi chiar depăşit. Din angajamentele luate de colectivul de muncitori de la fabrica „Transilvania“ din Cisnădie de a se da 250 m. I. pături colorate, pînă în prezent s-au realizat 250 m. I. Comuniştii din această fabrică sunt animatorii întrecerii socialiste şi exemplul lor este urmat şi de ceilalţi muncitori. Astfel, brigăzile conduse de Vasile Omotă, Constantin Veştemean şi Nicolae Ferluşcă dau zilnic peste plan cite 10—15 kg fire lină, iar brigada ţesătorului Nicolae Cotora cite 30 m. I. ţesături, însufleţiţi de nn-n-:ierea mă * .. . ....yIt ut/ Ca^tv reţei sărbători a Marelui Octombrie, cele 99 brigăzi de la fabrica „Libertatea“ aplicând metodele înaintate de muncă (Continuare în pag. 4-a) „GREUTĂŢI Ce ţi-e şi cu greutăţile astea. Te urmăresc pas cu pas. Greutăţi, greutăţi, greutăţi. .. Bunăoară acum la culesul viilor. Doamne, ce de greuăţi. Poveri nu alta. Priviţi-o numai pe micuţa Lienchen. Vedeţi ce bosumflată e? Şi cum să nu fie, dacă poartă în braţele ei asemenea „greutăţi“. Părinţii ei au “ ÎN MUNCĂ şi ei greutăţi. Nu ştiu unde să mai pună vinul, că-i din cale afară de mult. De. Tot omul cu necazurile lui. In ce o priveşte pe „eroina“ noastră din comuna Amnaş nu s-ar putea spune că-i este prea uşor să ţină în mînuţa ei un ciorchine de-o asemenea greutate. Noi realizări La Unitatea de industrializare a lemnului nr. 4 din oraşul nostru, muncitorii şi tehnicienii, însufleţiţi de avîntul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 7 Noiembrie, încearcă să înlocuiască dispozitivele vechi ale diferitelor maşini cu altele noi. Tovarăşul maistru Dumitru Udroiu a reuşit să modifice sistemul de antrenare a podului transportor de la acţionarea cu două motoare şi două reductoare la un singur motor şi un singur reductor. Prin aceasta s-a creat posibilitatea de a se economisi valoarea unui electromotor de 7,5 kw şi a unui reductor. Mărindu-se viteza de tracțiune s-a mărit productivitatea muncii cu 8.600. In afară de aceasta, sistemul de comandă se află într-un singur loc, înlăturîndu-se deplasarea manipulantului. Sebeşenii de Sus vor forma o întovărăşire agricolă Văzînd rezultatele obţinute de colectiviştii din satele din jur, membrii de partid Dumitru Lugojan, Nicolae Opriş deputaţii Gheorghe Stoia, Irimie Totan şi alţii din Sebeşul ’ ’—/--u sg ,u, ne Sus au trotal-n! facă şi în satul lor o îhtovarăşire agricolă, putintind cereri în acest scop Sfatului Popular Racoviţa. In urma muncii desfăşurate de membrii de partid, 18 familii de ţărani muncitori au făcut cereri să formeze o întovărăşire agricolă. Fapte diverse Cîte realizări nu se înfăptuiesc într-o singură zi în oraşul nostru şi cîte lucruri noi nu se întîmplă? In fiecare stradă, în fiecare cartier al oraşului, peste tot se petrece ceva nou şi interesant. Şi iată numai cîteva din faptele unei zile sau chiar ale unei singure ore. Miercuri dimineaţa, în strada Lector, în urma articolului critic apărut în ziarul nostru a început construcţia unui pod în locul celui vechi. în aceeaşi dimineaţă, în lacul din parcul „Dumbrava“ a început recoltatul peştelui pentru a fi pus în vînzare pe piaţa oraşului, în străzile General Bălan, Părului, Mărului, într-o singură zi, miercuri, 23 octombrie a. c., 10 oameni cu două camioane au transportat 36 m. c. pietriş de la Cristian şi piatră spartă de la Răşinari pentru amenajarea acestor străzi. Tot în ziua de 23 octombie a. c. secţiunea financiară a Sfatului Popular al oraşului Sibiu a încasat suma de 5.878.776 lei. Aceşti bani sunt proveniţi din impozit pentru circulaţia mărfurilor de la întreprinderile republicane etc. Această sumă va fi vărsată in parte bugetului republican şi o parte în bugetul local. I într una din sălile sfatului Popular al oraşului Sibiu, comisia de împăciuire, tov. Constantin Lăpăduţ, preşedinte, a soluţionat 16 plîngeri dintre care 12 prin împăcare. TABEL privind situaţia însămînţărilor de toamnă în G. A. C. pînă la data de 19 octombrie a. c. Nr. crt. 1 G. A. C. din Numele preşedintelui G. A. C. Procentajul realizării planului de însămînţări 1. Ocna Sibiului Ioan Babteş 920/0 2. Racoviţa Ionuş Teofil 90% 3. Noul Aurel Mateescu 850/0 4. Slimnic Nicolae Hanea 840/0 5. Şelimbăr Petru Moisin 82% 6. Ruşi Mihail Zimmermann bO°/6 7. Hamba Ioanichi Chirilă 660/0 8. Jura Mică Nicolae Ivănuş 64% 9. Turnişor Ştefan Borcan 620/0 10. Amnaş Dumitru Milea 620/0 11. Bradu Iacob Aurelian 550/0 12. Cristian Ioan Bartesch 540/0 13. Şura Mare loan Drotler 490/o 14. Roşia Traian Barbu 470/0 15. Vurpăr Dumitru Staicu 390/ 16. Rusctori Mihail Roth 36% 17. Daia Einte Mihai 36% 18. Cisnădioara loan Fleps 340/0 19. Săcădate Aurel Damian 300/o 20. Tălmaciu loan Simonis 22% 21. Glîmboaca Filimon Iosif 200/0 22. Guşterita Tomas Heltauer 4,70/h LUNA MARII PRIETENII O conferinţă despre marele om de ştiinţă A. N. Krîlov În cadrul Săptămînii cărţii sovietice, în ziua de 24 octombrie a. c. a avut loc la Şcoala medie nr. 3 o conferinţă despre marele om de ştiinţă rus A. N. Krîlov ţinută de tovarăşul Dumitru V. Ionescu, profesor la facultatea de matematică şi fizică a universităţii „V. Babeş“ din Cluj, în cadrul acestei festivităţi, la care au participat, printre alţii, numeroşi profesori de matematică, tov. profesor universitar D. V. Ionescu a vorbit despre viaţa şi opera lui Krîlov. El a scos în evidenţă activitatea neobositului om de ştiinţă rus care a pus bazele calculului aproximativ, publicînd prima carte din lume despre această problemă: „Lecţii de calcul aproximativ“, în anul 1911, şi reeditată în 1933 şi 1950. Dar în opera ştiinţifică a lui Krîlov, locul de seamă îl ocupă lucrările lui în legătură cu teoria vasului, adică problema legănării vasului pe marea furtunoasă. Acest studiu, care a fost rezolvat cu succes de Krîlov și a cărei verificare experimentală a dat rezultate optime, i-au adus renume mondial. El a fost decorat cu Medalia de aur clasa I-a de către Societatea engleză a inginerilor de construcţii navale, în urma expunerii lucrării sale. Conferenţiarul a vorbit apoi de alte lucrări importante ale marelui savant, cu privire la calculul cisternelor amortizoare, lucrări privitoare la scufundarea vaselor, la perturbaţiile indicaţiilor compasului produse de alunecarea vasului pe valuri etc. „Din examinarea operei lui Krîlov — a spus conferenţiarul — se deduce că el a fost un mare matematician, care a aplicat cu multă artă metodele fizicei matematice în toate chestiunile pe care le-a studiat.“ în încheiere, tov. D. V. Ionescu a adresat profesorilor de matematică şi fizică o călduroasă chemare la lupta pentru noi şi noi succese în activitatea ştiinţifică, amintind cuvintele lui Krîlov care spunea că fiecare trebuie să înveţe şi să stăruie în munca sa: „Stăruie şi înţelege esenţa chestiunii învăţate şi nu te mărgini numai la o memorizare .. . Adună experienţă. . . Fii curajos şi nu te teme de descurajări, nu părăsi un lucru început. Lucrează cu stăruinţă şi regulat în fiecare zi“... Prof. I. GAVRILĂ, coresp. Comuna Alămor se menţine fruntaşă la contractări Comuna Alămor a fost anul trecut una din comunele fruntaşe la contractări pe regiune. Nici anul acesta alămorenii nu s-au lăsat mai prejos. Ei au făcut contractări de animale şi cereale cu care se pot mîndri. La 16 octombrie situaţia I .onfiteFfter.ATA următoarea la animale: buceli îmbucăţi, 16 mînzaţi, 5 viţei, iar la cereale: 51.500 kg grîu, 500 kg orzoaica şi mai pruit de 6.000 kg porumb. în afară de aceste contracte, alămorenii mai au şi contractele făcute în primăvară pentru cultivarea de sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de 80 ha şi tutun pe 21 ha. Pînă la 16 octombrie au fost recoltate şi predate I -R de 500 000 kg Sfinirenaţi ev v.o..J:zdţ0 de partid şi sfatul popular, ’ia Alămor s-a ajuns la o adevărată întrecere între ţăranii muncitori pentru realizarea planului de contractări. Însămînţările de toamnă trebuie urgentate Cu toate că timpul e destul de înaintat însămînţările de toamnă în raionul nostru sînt mult rămase în urmă. Aceasta se datoreşte faptului că nu toate conducerile gospodăriilor agricole colective şi comitetele executive ale sfaturilor populare au înţeles importanţa efectuării însămînţărilor la timpul potrivit. Zilele trecute, intr-un număr al ziarului nostru, a apărut tabelul privind situaţia însămînţărilor în G.A.C. precum şi harta care a oglindit stadiul însămînţărilor în sectorul particular. In comentariul alăturat au fost criticate unele G.A.C. şi comune rămase în urmă. Cu mici excepţii, cele care au fost codaşe atunci sunt şi acuma, iar cele fruntaşe au avansat. Astfel, aşa după cum se vede în tabelul de mai jos, gospodăriile colective din Glîmboaca, Guşteriţa, Săcădate, Tălmaci au însămînţat o suprafaţă foarte mică. Acelaşi lucru se poate spune şi despre comunele Săcel, Poplaca, Alămor, Armeni, Cornăţel, care, in ultimul timp, au bătut pasul pe loc. Fruntaşi sînt colectiviştii din Ocna Sibiului, care pînă la data de 19 octombrie a. c. au însămînţat în proporţie de 920/p, iar cei din Racoviţa 90 0/0 din suprafaţa planificată. In sectorul particular comune ca: Porumbacul de Sus, Porumbacul de Jos, Scorei, Amnaş, etc., mai au de însămînţat foarte puţin sau chiar au terminat, cum e cazul cu Porumbacul de Sus. Comunele apărute în alb pe harta de faţă au însămînţat pînă la data de 19 octombrie a. c. în proporţie de peste 650/0, cele haşurate între 50 0/0 şi 65 0/0, cele negre sub 50 0/0 sau chiar de loc. Gospodăriile agricole colective şi comunele menţionate mai sus codaşe la însămînţări au făcut ca procentajul pe raion în sectorul G.A.C. să fie numai de 58 0/0, iar în sectorul particular 610/0. La o creştere relativă a procentajului la însămînţări pe raion au contribuit gospodăriile agricole de stat care au însămînţat în proporţie de 87 0/0. Timpul nu mai permite nici o amînare de pe o zi pe alta şi va trebui ca cei rămaşi în urmă cu însămînţările să depună toate eforturile pentru terminarea lor.