Flacăra Sibiului, 1957 (Anul 14, nr. 2681-2782)

1957-10-26 / nr. 2764

ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XIV — Nr. 2764 | Sîmbâta^26 octombrie 1957 | 4 pagini — 20 bani Sfice nai succese in Unskca vitei de ? Hoietn&cie In curind oamenii muncii din lumea întreagă vor săr­bători alături de poporul so­vietic patru decenii de cind bubuitul tunurilor de pe vasul „Aurora“ vestea omenirea despre începutul făuririi unei noi orinduiri so­ciale lipsite de exploatare şi începutul prăbuşirii vechii orinduiri capitaliste care şi-a trăit traiul. Flacăra Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie aprinsă in 1917 că­lăuzeşte de 40 de ani lupta po­poarelor de a se elibera de sub jugul exploatării. Pentru oamenii muncii din ţara noastră a devenit o tra­diţie că in luna pre­mergătoare acestui eveniment să-şi intensifice eforturile şi să întimpine aniversarea Ma­rii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu noi realizări in producţie. Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri din oraşul şi raionul nostru antrenate in întrece­rea socialistă luptă cu ab­negaţie pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congre­sul al 11-lea al P.M.R. şi de Plenara C.C. al P.M.R. din 27—-29 decembrie 1956. Nenumărate fapte ne dove­desc acest lucru. La Între­prinderea de elect-'' '' -- puiute am 1 J._, comunistul Aurel Mur­­■pîşan împreună cu tovarăşii lui de muncă au terminat re­paraţia capitală a grupului VI de la centrala „Die­sel“ cu trei zile înainte de termen. De asemenea, mem­brii de partid de la această întreprindere au terminat executarea iluminatului pu­blic pe strada Armata Roşie cu 13 zile înainte de data fixată. In cinstea măreţei sărbă­tori, muncitorii de la fabrica „Dacia“ din Cisnădie şi-au luat angajamentul să dea peste plan 10.000 m. p. co­voare şi să confecţioneze un nou model de pătură cu de­sen „J­aquard“, angajament ce a fost deja îndeplinit şi chiar depăşit. Din angajamentele luate de colectivul de muncitori de la fabrica „Transilvania“ din Cisnădie de a se da 250 m. I. pături colorate, pînă în prezent s-au realizat 250 m. I. Comuniştii din această fabrică sunt anima­­torii întrecerii socialiste şi exemplul lor este urmat şi de ceilalţi muncitori. Astfel, brigăzile conduse de Vasile Omotă, Constantin Veşte­­mean şi Nicolae Ferluşcă dau zilnic peste plan cite 10—15 kg fire lină, iar brigada ţe­sătorului Nicolae Cotora cite 30 m. I. ţesături, însufleţiţi de nn-n-:ierea mă * .. . ...­­.yIt ut/ Ca^tv reţei sărbători a Marelui Oc­tombrie, cele 99 brigăzi de la fabrica „Libertatea“ aplicând metodele înaintate de muncă (Continuare în pag. 4-a) „GREUTĂŢI Ce ţi-e şi cu greutăţile astea. Te urmăresc pas cu pas. Greutăţi, greutăţi, greu­tăţi. .. Bunăoară acum la culesul viilor. Doamne, ce de greuăţi. Poveri nu alta. Pri­viţi-o numai pe micuţa Lien­­chen. Vedeţi ce bosumflată e? Şi cum să nu fie, dacă poartă în braţele ei aseme­nea „greutăţi“. Părinţii ei au “ ÎN MUNCĂ şi ei greutăţi. Nu ştiu unde să mai pună vinul, că-i din cale afară de mult. De. Tot omul cu necazuri­le lui. In ce o priveşte pe „eroina“ noastră din comu­na Amnaş nu s-ar putea spu­ne că-i este prea uşor să ţină în mînuţa ei un ciorchi­ne de-o asemenea greutate. Noi realizări La Unitatea de industriali­zare a lemnului nr. 4 din oraşul nostru, muncitorii şi tehnicienii, însufleţiţi de a­­vîntul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 7 Noiembrie, încearcă să înlocuiască dis­pozitivele vechi ale diferi­telor maşini cu altele noi. Tovarăşul maistru Dumitru Udroiu a reuşit să modifice sistemul de antrenare a po­dului transportor de la ac­ţionarea cu două motoare şi două reductoare la un singur motor şi un singur reductor. Prin aceasta s-a creat posibi­litatea de a se economisi va­loarea unui electro­motor de 7,5 kw şi a unui reductor. Mărindu-se viteza de trac­țiune s-a mărit productivita­tea muncii cu 8.60­0. In afară de aceasta, sistemul de co­mandă se află într-un singur loc, înlăturîndu-se deplasa­rea manipulantului. Sebeşenii de Sus vor forma o întovărăşire agricolă Văzînd rezultatele obţinute de colectiviştii din satele din jur, membrii de partid Du­mitru Lugojan, Nicolae Opriş deputaţii Gheorghe Stoia, Iri­­m­ie Totan şi alţii din Sebe­şul ’ ’—/--u sg ,u, ne Sus au trotal-n­! facă şi în satul lor o îhto­­v­ară­şire agricolă, putin­tind cereri în acest scop Sfatului Popular Racoviţa. In urma muncii desfăşura­te de membrii de partid, 18 familii de ţărani muncitori au făcut cereri să formeze o întovărăşire agricolă. Fapte diverse Cîte realizări nu se în­făptuiesc într-o singură zi în oraşul nostru şi cîte lu­cruri noi nu se întîmplă? In fiecare stradă, în fiecare car­tier al oraşului, peste tot se petrece ceva nou şi intere­sant. Şi iată numai cîteva din faptele unei zile sau chiar ale unei singure ore. Miercuri dimineaţa, în stra­da Lector, în urma artico­lului critic apărut în ziarul nostru a început construcţia unui pod în locul celui vechi. în aceeaşi dimineaţă, în lacul din parcul „Dumbra­va“ a început recoltatul peş­telui pentru a fi pus în vîn­­zare pe piaţa oraşului, în străzile General Bălan, Pă­rului, Mărului, într-o singură zi, miercuri, 23 octombrie a. c., 10 oameni cu două camioane au transportat 36 m. c. pietriş de la Cris­tian şi piatră spartă de la Răşinari pentru amenajarea acestor străzi. Tot în ziua de 23 octom­­bie a. c. secţiunea financiară a Sfatului Popular al ora­şului Sibiu a încasat suma de 5.878.776 lei. Aceşti bani sunt proveniţi din impozit pentru circulaţia mărfurilor de la întreprinderile republi­cane etc. Această sumă va fi vărsată in parte bugetului republican şi o parte în bu­getul local.­­ I într una din sălile sfa­tului Popular al oraşului Si­biu, comisia de împăciuire, tov. Constantin Lăpăduţ, preşedinte, a soluţionat 16 plîngeri dintre care 12 prin împăcare. TABEL privind situaţia însămînţărilor de toamnă în G. A. C. pînă la data de 19 octombrie a. c. Nr.­­ crt. 1 G. A. C. din Numele preşedintelui G. A. C. Procentajul realizării planului de însămînţări 1. Ocna Sibiului Ioan Babteş 920/0 2. Racoviţa Ionuş Teofil 90% 3. Noul Aurel Mateescu 850/0 4. Slimnic Nicolae Hanea 840/0 5. Şelimbăr Petru Moisin 82% 6. Ruşi Mihail Zimmermann bO°/6 7. Hamba Ioanichi Chirilă 660/0 8. J­ura Mică Nicolae Ivănuş 64% 9. Turnişor Ştefan Borcan 620/0 10. Amnaş Dumitru Milea 620/0 11. Bradu Iacob Aurelian 550/0 12. Cristian Ioan Bartesch 540/0 13. Şura Mare loan Drotler 490/o 14. Roşia Traian Barbu 470/0 15. Vurpăr Dumitru Staicu 390/ 16. Rusctori Mihail Roth 36% 17. Daia Einte Mihai 36% 18. Cisnădioara loan Fleps 340/0 19. Săcădate Aurel Damian 300/o 20. Tălmaciu loan Simonis 22% 21. Glîmboaca Filimon Iosif 200/0 22. Guşterita Tomas Heltauer 4,70/h LUNA MARII PRIETENII O conferinţă despre marele om de ştiinţă A. N. Krîlov έn cadrul Săptămînii cărţii sovietice, în ziua de 24 oc­tombrie a. c. a avut loc la Şcoala medie nr. 3 o confe­rinţă despre marele om de ştiinţă rus A. N. Krîlov ţi­nută de tovarăşul Dumitru V. Ionescu, profesor la fa­cultatea de matematică şi fizică a universităţii „V. Ba­­beş“ din Cluj, în cadrul acestei festivi­tăţi, la care au participat, printre alţii, numeroşi pro­fesori de matematică, tov. profesor universitar D. V. Ionescu a vorbit despre viaţa şi opera lui Krîlov. El a scos în evidenţă activitatea ne­obositului om de ştiinţă rus care a pus bazele calculului aproximativ, publicînd prima carte din lume despre aceas­tă problemă: „Lecţii de cal­cul aproximativ“, în anul 1911, şi reeditată în 1933 şi 1950. Dar în opera ştiinţifică a lui Krîlov, locul de seamă îl ocupă lucrările lui în legă­tură cu teoria vasului, adică problema legănării vasului pe marea furtunoasă. Acest studiu, care a fost rezolvat cu succes de Krîlov și a că­rei verificare experimentală a dat rezultate optime, i-au adus renume mondial. El a fost decorat cu Medalia de aur clasa I-a de către Socie­tatea engleză a inginerilor de construcţii navale, în urma expunerii lucrării sale. Conferenţiarul a vorbit apoi de alte lucrări impor­tante ale marelui savant, cu privire la calculul cisterne­lor amortizoare, lucrări pri­vitoare la scufundarea vase­lor, la perturbaţiile indica­ţiilor compasului produse de alunecarea vasului pe valuri etc. „Din examinarea operei lui Krîlov — a spus confe­renţiarul — se deduce că el a fost un mare matemati­cian, care a aplicat cu mul­tă artă metodele fizicei­ ma­­tematice în toate chestiunile pe care le-a studiat.“ în în­cheiere, tov. D. V. Ionescu a adresat profesorilor de ma­tematică şi fizică o căldu­roasă chemare la lupta pen­tru noi şi noi succese în ac­tivitatea ştiinţifică, amintind cuvintele lui Krîlov care spunea că fiecare trebuie să înveţe şi să stăruie în mun­ca sa: „Stăruie şi înţelege esenţa chestiunii învăţate şi nu te mărgini numai la o memorizare .. . Adună ex­perienţă. . . Fii curajos şi nu te teme de descurajări, nu părăsi un lucru început. Lu­crează cu stăruinţă şi regu­lat în fiecare zi“... Prof. I. GAVRILĂ, coresp. Comuna Alămor se menţine fruntaşă la contractări Comuna Alămor a fost anul trecut una din comunele fruntaşe la contractări pe re­giune. Nici anul acesta ală­­morenii nu s-au lăsat mai prejos. Ei au făcut contrac­tări de animale şi cereale cu care se pot mîndri. La 16 octombrie situaţia I .onfiteFfter.­­ATA următoa­rea la animale: buceli îm­bucăţi, 16 mînzaţi, 5 viţei, iar la cereale: 51.500 kg grîu, 500 kg orzoaica şi mai pruit de 6.000 kg porumb. în afară de aceste con­tracte, alămorenii mai au şi contractele făcute în primă­vară pentru cultivarea de sfeclă de zahăr pe o supra­faţă de 80 ha şi tutun pe 21 ha. Pînă la 16 octom­brie au fost recoltate şi pre­­date I -R de 500 000 kg Sfi­­nirenaţi ev v.o..­J:zdţ0 de partid şi sfatul popular, ’ia Alămor s-a ajuns la o adevă­rată întrecere între ţăranii muncitori pentru realizarea planului de contractări. Însămînţările de toamnă trebuie urgentate Cu toate că timpul e des­tul de înaintat însămînţă­­rile de toamnă în raionul nostru sînt mult rămase în urmă. Aceasta se datoreşte faptului că nu toate condu­cerile gospodăriilor agricole colective şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare au înţeles importanţa efec­tuării însămînţărilor la tim­pul potrivit. Zilele trecute, intr-un nu­măr al ziarului nostru, a apărut tabelul privind situa­ţia însămînţărilor în G.A.C. precum şi harta care a oglindit stadiul însămînţări­lor în sectorul particular. In comentariul alăturat au fost criticate unele G.A.C. şi comune rămase în urmă. Cu mici excepţii, cele care au fost codaşe atunci sunt şi acuma, iar cele fruntaşe au avansat. Astfel, aşa după cum se vede în tabelul de mai jos, gospodăriile colective din Glîmboaca, Guşteriţa, Săcă­­date, Tălmaci au însămîn­ţat o suprafaţă foarte mică. Acelaşi lucru se poate spune şi despre comunele Săcel, Poplaca, Alămor, Armeni, Cornăţel, care, in ultimul timp, au bătut pasul pe loc. Fruntaşi sînt colectiviştii din Ocna Sibiului, care pînă la data de 19 octombrie a. c. au însămînţat în proporţie de 920/p, iar cei din Raco­viţa 90 0/0 din suprafaţa pla­nificată. In sectorul particular co­mune ca: Porumbacul de Sus, Porumbacul de Jos, Scorei, Amnaş, etc., mai au de însămînţat foarte puţin sau chiar au terminat, cum e cazul cu Porumbacul de Sus. Comunele apărute în alb pe harta de faţă au însămîn­ţat pînă la data de 19 oc­tombrie a. c. în proporţie de peste 650/0, cele haşurate în­tre 50 0/0 şi 65 0/0, cele negre sub 50 0/0 sau chiar de loc. Gospodăriile agricole co­lective şi comunele menţio­nate mai sus codaşe la în­­sămînţări au făcut ca pro­centajul pe raion în secto­rul G.A.C. să fie numai de 58 0/0, iar în sectorul parti­cular 610/0. La o creştere relativă a procentajului la însămînţări pe raion au contribuit gos­podăriile agricole de stat care au însămînţat în pro­porţie de 87 0/0. Timpul nu mai permite nici o amînare de pe o zi pe alta şi va trebui ca cei rămaşi în urmă cu însămîn­­ţările să depună toate efor­turile pentru terminarea lor.

Next