Flacăra Sibiului, 1959 (Anul 16, nr. 2887-2990)
1959-10-14 / nr. 2967
însemnate economii de combustibil Prin eforturile depuse, sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, muncitorii de la Depoul C.F.R. Sibiu au economisit luna trecută 454 tone combustibil. Şi de data aceasta, tot comuniştii au fost aceia care au adus cea mai mare contribuţie la obţinerea de economii. Printre ei se numără Moraru Nicolae, Rotaru Gheorghe, Gaşulschi Constantin (cîte 11 tone fiecare), Mănescu Petre, Gh. S. Grigore, Maier Constantin (cîte 10 tone) şi mulţi alţii. zat cinstea ategul organelor conducătoare de partid In cinstea alegerii organelor conducătoare de partid, colectivul de muncă din secţia a II-a mecanică a uzinei „Independenţa“ îşi îndeplineşte cu cinste angajamentele luate la începutul anului, de a realiza cît mai multe economii peste plan. Antrenaţi în această acţiune, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici, au reuşit ca în primele 9 luni ale anului să economisească 431.457 lei. Suma de mai sus, reprezintă 90% din angajamentul pe întreg anul. La obţinerea acestor economii au contribuit din plin măsurile tehnico-organizatorice aplicate pînă acum în cadrul secţiei. Coresp. C. PREDESCU Proletari din toate ţările, uniţi-văl ni . L. un ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVI — Nr. 2967 Miercuri, 14 octombrie 1959 1 4 pagini — 20 bani S-a deschis învăţămîntul de partid în raion Zilele trecute, în organizaţiile de bază din întreprinderile şi instituţiile raionului nostru a avut loc deschiderea festivă a noului an şcolar in învăţămîntul de partid. Astfel, la unitatea I-a a Uzinelor textile din Cisnădie, învăţămîntul s-a deschis în ziua de 8 octombrie a.c. La deschidere, în faţa celor peste 13° de cursanţi, tov. Dumitru Apolzan, primsecretar al Comitetului raional de partid Sibiu, a vorbit despre importanţa şi necesitatea însuşirii învăţăturii marxist-leniniste de către toţi membrii, candidaţii de partid şi alţi oameni ai muncii fără de partid. S-a trecut apoi la predarea primei lecţii, în urma căreia cursanţii au pus întrebări lămurindu-se astfel o serie de probleme- MORODAN IOAN, coresp. Succese deosebite Muncind cu tot elanul şi desfăşurînd larg întrecerea socialistă, colectivul fabricii ,„Steaua roşie" îndrumat îndeaproape de organizaţia la „Steaua coşie" de partid, a obţinut în luna septembrie succese deosebite. De pildă, planul producţiei globale a fost îndeplinit cu 101,62 la sută, al producţiei marfă 101,62 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 1,86 la sută. Valoarea economiilor realizate se cifrează la peste 150.000 lei. In obţinerea acestor succese s-a evidenţiat în mod deosebit sectorul croit, condus de comunistul Ciocănelea Petru. Au mai contribuit de asemenea: Crăciun Victoria, Bumbea Nicolae, Purcărescu Ilie, Dorobanţii Constantin şi alţii. Realizări ale colectiviştilor din Daia Conştienţi de importanţa executării însămînţărilor în timpul optim, condiţie principală pentru asigurarea unei producţii sporite de cereale la ha, colectiviştii din Daia au acordat o mare atenţie însămînţărilor în actuala campanie agricolă. Organizîndu-şi bine munca şi folosind cu pricepere capacitatea de lucru a agregatelor, ei au reuşit să însămînţeze în timp de 3 zile, orzul de toamnă planificat pe 35 ha. Cu aceeaşi hotărîre au muncit şi la însămînţatul griului, realizînd pînă în ziua de 8 octombrie 20 ha. Evidente sunt realizările lor şi în sectorul zootehnic. De pildă, producţia de lapte planificată pe cap de oaie, în acest an a fost depăşită cu 3 litri. De la ferma de vaci se evidenţiază îngrijitorul Traian Lisan, care obţine şi în prezent, zilnic, peste 100 litri lapte de la cele 8 vaci ce le are în primire-IOAN LISAN, coresp. Tinereţea se afirma Şuierul puternic al sirenei care anunță schimbul, despică tăcerea pădurii, pierzîndu-se departe printre bătrînii goruni. Pe poarta fabricii „Dumbrava", pătrunde un grup de tinere pline de voioşie. — Îs gălăgioase ca nişte gîsculiţe fetele astea, îmi spuse portarul lîngă care mă aflam în acel moment. De cînd au format schimbul tineretului, nu le mai face gura de fel. Raveca Simion, negruța asta care a trecut chiar acuma, — și-mi arată cu degetul spre o tînără care tocmai intra în fabrică, nici pînă-și ia ziarul din raft, nu tace. Parcă o aud zicînd către celelalte: »Voi ce-aţi făcut tu azi, dat-aţi ceva peste plan? Dar cu reducerea deşeurilor, cum staţi? Şi uite-aşa îndrugă şi îndrugă, de-ţi spun drept c-am început să le ştiu şi eu pe de rost toate fleacurile astea ale lor. — Ce tot vorbeşti dumneata aci? — îl dojeneşte tov. Toma, ofiţerul de serviciu, care era de faţă. Astea, nu-s fleacuri. Ştiu ele, fetele, ce vorbesc. Metri în plus, reducerea deşeurilor, înseamnă depăşirea planului, înseamnă economii. Dumneata nu vezi ce mai articol li s-a făcut la gazeta de perete, la rubrica fruntaşilor? Şi ce frumos se scrie despre ele în ziare. N-ai citit? Discuţia din faţa porţii mi-e cel mai bun ghid. Ştiu de-acum care-i schimbul tineretului şi unde-l pot găsi. De aceea nici nu mai aştept. Trec repede prin filatură, urc într-un suflet scările şi ajung în ţesătorie. Zgomotul războaielor îmi inundă timpanele. De-acum s-a terminat cu discuţiile, îmi zic. Mă voi mulţumi cu ce am să cuprind din vedere. Dar m-am acomodat repede. Arunc o privire prin secţie. Aici, spre marea mea mirare, toate cele 18 ţesătoare din schimbul tineretului îşi luaseră deja în primire războaiele. îmbrăcate în salopete şi-n halate, fetele erau acum la datorie. Aproape să nu le mai cunosc, deşi le fucusem destul de bine jos la poartă. — Aşa repede se face schimbul? — îl întreb pe tînărul Richard Berger, maistrul schimbului, prima mea cunoştinţă din ţesătorie. — Fetele noastre cît ai bate în palme sînt gata pentru lucru. Cum credeţi dvs. c-am obţinut steagul de schimb fruntaş pe ţesătorie în semestrul 1? Uitaţi-l aici. Şi-mi arătă cu degetul steagul care era atîrnat sus pe perete. — Nici nu ne gindim să-l pierdem. Desigur pentru depăşirea planului — îl provoc eu la discuție. - Da, da, - îmi luă el vorba - şi pentru economiile realizate, pentru calitatea superioară a covoarelor. Discuţia noastră este întreruptă de o voce. - Tovarăşul Berger! Comunista Raveca Simion de la războiul 4 îl strigă pe maistru să-i aranjeze tindecul. Din cauza acestei defecţiuni muncitoarea îşi pierdea timpul aranjînd marginea covorului. Raveca a fost mereu fruntaşă şi nici de data aceasta nu vrea să se lase mai prejos. Pe perete zăresc graficele realizărilor pe luna septembrie. Scot carnetul şi-mi notez: »în 17 zile întreg schimbul a dat circa 300 m covor peste plan și a redus de N. IZDRAILA (Continuare în pag. 4-a) DESCHIDEREA noului an de învăţămînt in Universităţile muncitoreşti Pragul noului an de învăţămînt în Universităţile muncitoreşti a fost trecut şi în oraşul şi raionul nostru de numeroşi muncitori şi fruntaşi în producţie. In anul care s-a scurs, această formă organizată de învăţămînt s-a bucurat din partea oamenilor muncii de un larg şi binemeritat interes. Toţi participanţii au văzut în Universitatea muncitorească un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor politice, tehnice, de cultură generală, un sprijin de valoare în munca de fiecare zi. Prin însuşirea mai multor discipline just corelate s-a contribuit la dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, la formarea unei concepţii ştiinţifice asupra lumii şi societăţii! Avînd experienţa anilor trecuţi şi ţinînd cont de tot mai numeroasele cereri din partea oamenilor muncii, consiliile sindicale raionale, comitetele sindicale în colaborare cu filialele S.R.S.C. au elaborat programe analitice riguros concepute şi au trecut la organizarea în întreprinderi a Universităţilor muncitoreşti. Şi în oraşul şi raionul nostru, Consiliul sindical raional în colaborare cu filiala S.R.S.C. a organizat 5 asemenea forme de învăţămînt, pe lîngă cele mai mari unităţi economice, cum sunt : uzina „Independenţa“, I.M.S., fabricile „Balanţa“, „7 Noiembrie“ şi Uzinele textile Cisnădie. Numărul elevilor înscrişi se ridică la aproximativ 800. Cum s-au preocupat organele de resort pentru buna pregătire a învăţămîntului? Tematica, privind categorii generale şi subcategorii, ca învăţămînt politic, cultură tehnică şi cultură generală, a fost întocmită, revăzută şi aprobată de organe competente, iar Consiliul sindical şi filiala S.R.S.C. din Sibiu au întocmit toate formele necesare începerii învăţămîntului. Consiliul sindical, e drept, a convocat acum cîteva săptămîni preşedinţii comitetelor de întreprindere, i-a instruit, dar cînd ar fi trebuit să înceapă anul de învăţămînt, în unele întreprinderi ca: I.M.S., „7 Noiembrie“ şi „Balanţa“, deschiderea s-a amînat. Vina poate fi imputată comitetelor de întreprinderi, neglijente şi lipsite de simţ organizatoric în punctualitatea începerii anului de învăţămînt, însă aceasta nu scuteşte nici Consiliul sindical, răspunzător direct de controlul acestei situaţii. Faptul în sine dovedeşte lipsa unei preocupări permanente. Dacă totuşi la Uzinele textile Cisnădie şi „Independenţa“, învăţămîntul în Universităţile populare a început aproape la timp — în jurul datei de 1 octombrie — în schimb, nu au fost asigurate condiţiile optime de început de an şcolar. Numeroşi elevi înscrişi nu au putut participa la deschiderea învăţămîntului şi la primele lecţii deoarece nu au fost schimbaţi în turele adecvate. Astfel, la începutul anului şcolar, din 133 elevi înscrişi la uzina „Independenţa“ au participat doar 64, iar la Uzinele textile Cisnădie din 108 au fost prezenţi doar 56. Un început bun, deşi în întîrziere, a fost semnalat la Universităţile muncitoreşti de pe lîngă I.M.S., întreprinderile „Balanţa“ şi „7 Noiembrie“. Pe lîngă condiţiile asigurate şi printr-o serioasă întocmire a programelor analitice, aici a fost înregistrată o bună frecvenţă. La cursul de la „Balanţa“ au fost şi unele lipsuri în ce priveşte neanunţarea la timp a muncitorilor de la fabrica „Elastic“, înscrişi şi ei în acest curs, producîndu-se perturbări în prezenţă. Comitetele de întreprindere trebuiau să se preocupe cu mai multă minuţiozitate pentru a oferi cele mai bune condiţiuni elevilor muncitori. In ce priveşte colaborarea cu S.R.S.C.-ul pe această linie, resortul său relevîndu-se în asigurarea lecţiilor de specialitate şi a materialului necesar, se remarcă o bună organizare. O impresie deosebită mi-au produs, la primele lecţii şi inaugurări unde am participat, setea de cunoştinţe şi hotărîrea muncitorilor de a-şi îmbogăţi nivelul cultural. Numeroşi elevi au cerut introducerea de discipline interesante ca astronomia şi filozofia materialistă, fapt care denotă orientarea tuturor în ritmul vremii noastre noi. Este indicat ca organele care îndrumă aceste cursuri să studieze posibilităţile şi să aplice acolo unde e cazul modificările necesare. Noul an în Universităţile populare a început sub auspicii exigente şi la un nivel înalt de pregătire. GH. NIŢU Colectivul fabricii „Victoria“ a realizat şi în luna septembrie sarcinile de plan, sporind totodată productivitatea muncii cu 3,9%. De asemenea, au fost create două produse noi: napolitane „Frutti“ şi batoane „Opera“. Printre secţiile care au contribuit la îndeplinirea planului se află şi cea de ambalaj, iar dintre muncitoarele mai harnice de aici menţionăm pe Nicoară Maria, Creţu Elena, Barth Anelise şi altele. Fotografia noastră înfăţişează un aspect din timpul lucrului în această secţie.