Flacăra Sibiului, 1959 (Anul 16, nr. 2887-2990)

1959-10-14 / nr. 2967

însemnate economii de combustibil Prin eforturile depuse, sub îndrumarea perma­nentă a organizaţiei de partid, muncitorii de la Depoul C.F.R. Sibiu au economisit luna trecută 454 tone combustibil. Şi de data aceasta, tot comuniştii au fost aceia care au adus cea mai mare contribuţie la obţinerea de economii. Printre ei se numără Moraru Nicolae, Rota­­ru Gheorghe, Gaşulschi Constantin (cîte 11 tone fiecare), Mănescu Petre, Gh. S. Grigore, Maier Constantin (cîte 10 tone) şi mulţi alţii. zat cinstea ategul organelor conducătoare de partid In cinstea alegerii organe­lor conducătoare de partid, colectivul de muncă din sec­ţia a II-a mecanică a uzinei „Independenţa“ îşi îndepli­neşte cu cinste angajamen­tele luate la începutul anu­lui, de a realiza cît mai multe economii peste plan. Antrenaţi în această acţiune, muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii de aici, au reuşit ca în primele 9 luni ale anului să economisească 431.457 lei. Suma de mai sus, reprezintă 90% din angajamentul pe întreg anul. La obţinerea acestor economii au contri­buit din plin măsurile teh­­nico-organizatorice aplicate pînă acum în cadrul secţiei. Coresp. C. PREDESCU Proletari din toate ţările, uniţi-văl ni . L. un ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVI — Nr. 2967 Miercuri, 14 octombrie 1959 1 4 pagini — 20 bani S-a deschis învăţămîntul de partid în raion Zilele trecute, în organi­zaţiile de bază din întreprin­derile şi instituţiile raionului nostru a avut loc deschide­rea festivă a noului an şco­lar in învăţămîntul de par­tid. Astfel, la unitatea I-a a Uzinelor textile din Cisnă­­die, învăţămîntul s-a des­chis în ziua de 8 octombrie a.c. La deschidere, în faţa celor peste 13° de cursanţi, tov. Dumitru Apolzan, prim­­secretar al Comitetului raio­nal de partid Sibiu, a vorbit despre importanţa şi necesi­tatea însuşirii învăţăturii marxist-leniniste de către toţi membrii, candidaţii de partid şi alţi oameni ai mun­cii fără de partid. S-a tre­cut apoi la predarea primei lecţii, în urma căreia cursanţii au pus întrebări lă­­murindu-se astfel o serie de probleme- MORODAN IOAN, coresp. Succese deosebite Muncind cu tot elanul şi desfăşurînd larg întrecerea socialistă, colectivul fabric­­ii ,„Steaua roşie" îndrumat îndeaproape de organizaţia la „Steaua coşie" de partid, a obţinut în lu­na septembrie succese deo­sebite. De pildă, planul producţiei globale a fost în­deplinit cu 101,62 la sută, al producţiei marfă 101,62 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 1,86 la sută. Valoarea economiilor realizate se cifrează la peste 150.000 lei. In obţinerea acestor suc­cese s-a evidenţiat în mod deosebit sectorul croit, con­dus de comunistul Ciocăne­­lea Petru. Au mai contribuit de asemenea: Crăciun Vic­toria, Bumbea Nicolae, Pur­­cărescu Ilie, Dorobanţii Constantin şi alţii. Realizări ale colectiviştilor din Daia Conştienţi de importanţa executării însămînţărilor în timpul optim, condiţie prin­cipală pentru asigurarea u­­nei producţii sporite de ce­reale la ha, colectiviştii din Daia au acordat o mare a­­tenţie însămînţărilor în ac­tuala campanie agricolă. Organizîndu-şi bine munca şi folosind cu pricepere ca­pacitatea de lucru a agrega­telor, ei au reuşit să însă­­mînţeze în timp de 3 zile, orzul de toamnă planificat pe 35 ha. Cu aceeaşi hotărî­­re au muncit şi la însămîn­­ţatul griului, realizînd pînă în ziua de 8 octombrie 20 ha. Evidente sunt realizările lor şi în sectorul zootehnic. De pildă, producţia de lap­te planificată pe cap de oaie, în acest an a fost de­păşită cu 3 litri. De la fer­ma de vaci se evidenţiază îngrijitorul Traian Lisan, care obţine şi în prezent, zilnic, peste 100 litri lapte de la cele 8 vaci ce le are în primire-IOAN LISAN, coresp. Tinereţea se afirma Şuierul puternic al sirenei care anunță schimbul, des­pică tăcerea pădurii, pierzîn­­du-se departe printre bă­­trînii goruni. Pe poarta fa­bricii „Dumbrava", pătrun­de un grup de tinere pline de voioşie. — Îs gălăgioase ca nişte gîsculiţe fetele astea, îmi spuse portarul lîngă care mă aflam în acel moment. De cînd au format schimbul ti­neretului, nu le mai face gura de fel. Raveca Simion, negruța asta care a trecut chiar acuma, — și-mi arată cu degetul spre o tînără care tocmai intra în fabrică, nici pînă-și ia ziarul din raft, nu tace. Parcă o aud zicînd către celelalte: »Voi ce-aţi făcut tu azi, dat-aţi ceva peste plan? Dar cu reduce­rea deşeurilor, cum staţi? Şi uite-aşa îndrugă şi îndrugă, de-ţi spun drept c-am înce­put să le ştiu şi eu pe de rost toate fleacurile astea ale lor. — Ce tot vorbeşti dum­neata aci? — îl dojeneşte tov. Tom­a, ofiţerul de ser­viciu, care era de faţă. As­tea, nu-s fleacuri. Ştiu ele, fetele, ce vorbesc. Metri în plus, reducerea deşeurilor, înseamnă depăşirea planului, înseamnă economii. Dum­neata nu vezi ce mai articol li s-a făcut la gazeta de pe­rete, la rubrica fruntaşilor? Şi ce frumos se scrie despre ele în ziare. N-ai citit? Discuţia din faţa porţii mi-e cel mai bun ghid. Ştiu de-acum care-i schimbul ti­neretului şi unde-l pot găsi. De aceea nici nu mai aştept. Trec repede prin filatură, urc într-un suflet scările şi ajung în ţesător­ie. Zgomotul războaielor îmi inundă tim­panele. De-acum s-a termi­nat cu discuţiile, îmi zic. Mă voi mulţumi cu ce am să cu­prind din vedere. Dar m-am acomodat repede. Arunc o privire prin secţie. Aici, spre marea mea mi­rare, toate cele 18 ţesătoare din schimbul tineretului îşi luaseră deja în primire răz­boaiele. îmbrăcate în salo­pete şi-n halate, fetele erau acum la datorie. Aproape să nu le mai cunosc, deşi le fu­cusem destul de bine jos la poartă. — Aşa repede se face schimbul? — îl întreb pe tî­­nărul Richard Berger, mai­strul schimbului, prima mea cunoştinţă din ţesătorie. — Fetele noastre cît ai bate în palme sînt gata pen­tru lucru. Cum credeţi dvs. c-am obţinut steagul de schimb fruntaş pe ţesătorie în semestrul 1? Uitaţi-l aici. Şi-mi arătă cu degetul stea­gul care era atîrnat sus pe perete. — Nici nu ne gindim să-l pierdem.­­ Desigur pentru depăşirea planului — îl provoc eu la discuție. - Da, da, - îmi luă el vorba - şi pentru economiile realizate, pentru calitatea su­perioară a covoarelor. Discuţia noastră este în­treruptă de o voce. - Tovarăşul Berger! Co­munista Raveca Simion de la războiul 4 îl strigă pe mais­tru să-i aranjeze tindecul. Din cauza acestei defecţiuni muncitoarea îşi pierdea tim­pul aranjînd marginea co­vorului. Raveca a fost me­reu fruntaşă şi nici de data aceasta nu vrea să se lase mai prejos. Pe perete zăresc graficele realizărilor pe luna septem­brie. Scot carnetul şi-mi no­tez: »în 17 zile întreg schim­bul a dat circa 300 m covor peste plan și a redus de­ N. IZDRAILA (Continuare în pag. 4-a) DESCHIDEREA noului an de învăţămînt in Universităţile muncitoreşti Pragul noului an de învăţămînt în Universităţile muncito­reşti a fost trecut şi în oraşul şi raionul nostru de numeroşi muncitori şi fruntaşi în producţie. In anul care s-a scurs, această form­ă organizată de învăţămînt s-a bucurat din partea oamenilor muncii de un larg şi binemeritat interes. Toţi participanţii au văzut în Universitatea muncitorească un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor politice, tehnice, de cul­tură generală, un sprijin de valoare în munca de fiecare zi. Prin însuşirea mai multor discipline just corelate s-a contri­buit la dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, la formarea unei concepţii ştiinţifice asupra lumii şi societăţii! Avînd experienţa anilor trecuţi şi ţinînd cont de tot mai nu­meroasele cereri din partea oamenilor muncii, consiliile sindi­cale raionale, comitetele sindicale în colaborare cu filialele S.R.S.C. au elaborat programe analitice riguros concepute şi au trecut la organizarea în întreprinderi a Universităţilor muncitoreşti. Şi în oraşul şi raionul nostru, Consiliul sindical raional în colaborare cu filiala S.R.S.C. a organizat 5 asemenea forme de învăţămînt, pe lîngă cele mai mari unităţi economice, cum sunt : uzina „Independenţa“, I.M.S., fabricile „Balanţa“, „7 Noiembrie“ şi Uzinele textile Cisnădie. Numărul elevilor înscrişi se ridică la aproximativ 800. Cum s-au preocupat organele de resort pentru buna pregătire a învăţămîntului? Tematica, privind categorii generale şi subcategorii, ca învăţămînt politic, cultură tehnică şi cultură generală, a fost întocmită, revăzută şi aprobată de organe competente, iar Consiliul sindical şi filiala S.R.S.C. din Sibiu au întocmit toate formele necesare începerii învăţămîntului. Consiliul sindical, e drept, a convocat acum cîteva săptămîni preşe­dinţii comitetelor de întreprindere, i-a instruit, dar cînd ar fi trebuit să înceapă anul de învăţămînt, în unele întreprin­deri ca: I.M.S., „7 Noiembrie“ şi „Balanţa“, deschiderea s-a amînat. Vina poate fi imputată comitetelor de întreprinderi, neglijente şi lipsite de simţ organizatoric în punctualitatea începerii anului de învăţămînt, însă aceasta nu scuteşte nici Consiliul sindical, răspunzător direct de controlul acestei situaţii. Faptul în sine dovedeşte lipsa unei preocupări per­manente. Dacă totuşi la Uzinele textile Cisnădie şi „Independenţa“, învăţămîntul în Universităţile populare a început aproape la timp —­ în jurul datei de 1 octombrie — în schimb, nu au fost asigurate condiţiile optime de început de an şcolar. Nu­meroşi elevi înscrişi nu au putut participa la deschiderea învăţămîntului şi la primele lecţii deoarece nu au fost schimbaţi în turele adecvate. Astfel, la începutul anului şco­lar, din 133 elevi înscrişi la uzina „Independenţa“ au parti­cipat doar 64, iar la Uzinele textile Cisnădie din 108 au fost prezenţi doar 56. Un început bun, deşi în întîrziere, a fost semnalat la Uni­versităţile muncitoreşti de pe lîngă I.M.S., întreprinderile „Balanţa“ şi „7 Noiembrie“. Pe lîngă condiţiile asigurate şi printr-o serioasă întocmire a programelor analitice, aici a fost înregistrată o bună frecvenţă. La cursul de la „Balanţa“ au fost şi unele lipsuri în ce priveşte neanunţarea la timp a muncitorilor de la fabrica „Elastic“, înscrişi şi ei în acest curs, producîndu-se perturbări în prezenţă. Comitetele de în­treprindere trebuiau să se preocupe cu mai multă minuţiozi­tate pentru a oferi cele mai bune condiţiuni elevilor mun­citori. In ce priveşte colaborarea cu S.R.S.C.-ul pe această linie, resortul său relevîndu-se în asigurarea lecţiilor de speciali­tate şi a materialului necesar, se remarcă o bună organizare. O impresie deosebită mi-au produs, la primele lecţii şi inaugurări unde am participat, setea de cunoştinţe şi hotă­­rîrea muncitorilor de a-şi îmbogăţi nivelul cultural. Numeroşi elevi au cerut introducerea de discipline interesante ca astro­nomia şi filozofia materialistă, fapt care denotă orientarea tuturor în ritmul vremii noastre noi. Este indicat ca organele care îndrumă aceste cursuri să studieze posibilităţile şi să aplice acolo unde e cazul modificările necesare. Noul an în Universităţile populare a început sub auspicii exigente şi la un nivel înalt de pregătire. GH. NIŢU Colectivul fabricii „Victoria“ a realizat şi în luna septembrie sarcinile de plan, sporind totodată productivitatea muncii cu 3,9%. De asemenea, au fost create două produse noi: napolitane „Frutti“ şi batoane „Opera“. Printre secţiile care au contribuit la îndeplinirea planului se află şi cea de ambalaj, iar dintre muncitoarele mai harnice de aici menţionăm pe Nicoară Maria, Creţu Elena, Barth Anelise şi altele. Fotografia noastră înfăţişează un aspect din timpul lucrului în această secţie.

Next