Flacăra Sibiului, 1960 (Anul 17, nr. 2292-3094)
1960-01-16 / nr. 2994
La Orlat Un nou obiectiv industrial Productivitate sporită Datorită bunelor rezultate in producţie realizate anul trecut, in acest an planul Întreprinderii Forestiere — sectorul de industrializare Orlat — a fost suplimentat cu 18—22%. Aceasta a necesitat luarea unor măsuri tehnice importante pentru asigurarea îndeplinirii planului şi realizării de cit mai multe economii. O primă realizare în acest sens o constituie intrarea recentă in funcţiune a unui transportor mecanic de debitare a buştenilor. In vederea valorificării capetelor de buşteni, înainte considerate deşeuri, s-a construit anul acesta fabrica de talaj care va intra în funcţiune chiar azi. Această fabrică va produce talaj industrial, pentru ambalaj, sfori din lină de lemn pentru izolarea conductelor şi talpj pentru tapiţerie. Fabrica este utilată cu aparataj revizuit şi verificat pentru aceste noi procese de producţie. O atenţie deosebită a fost acordată anul acesta reorganizării şi reamplasării utilajului. Astfel gaterul de 22 ţoli a fost reparat fără întreruperea procesului de producţie. Prin introducerea unui nou frezer de productivitate sporită s-au reorganizat şi schimburile iar productivitatea muncii va creşte simţitor. Pentru asigurarea îndeplinirii ritmice a planului de producţie, încă din această lună au fost sortaţi buştenii pe categorii şi clase asigurîndu-se stocul tehnic necesar pină in trimestrul III. Dornic de a realiza şi în acest an un volum sporit de produse, colectivul fabricii „Mătasea roşie“ din Cisnădie s-a angajat să ridice productivitatea muncii cu 15,8%. Pentru îndeplinirea angajamentului luat au şi fost stabilite o serie de măsuri tehnico-organizatorice. De exemplu, s-au luat măsuri ca la mașinile de bobinat să se lucreze de la 16 tuse, la minimum 24. De asemenea, se vor adapta, la un urzitor rapid, conducătoare speciale pentru firele sintetice. Numai prin aceasta va crește productivitatea muncii cu 15%. 1. Aspect exterior al noii fabrici de talaj. 2. Banda transportoare automată. 3. Utemista Victoria Luca execută sfoară din lină de lemn la una din mașinile de talaj. In fotografie, una din cele mai harnice muncitoare de la secţia marochinărie a fabricii „13 Decembrie", candidata de partid Maria Mărginean. Lucrînd cu multă hărnicie ea a reuşit ca în ultima vreme să realizeze o depăşire medie a normei cu 17 la sută. ţările, uniţi-vil U LUI ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVII — Nr. 2994 Simbata, 16 ianuarie 1960 4 pagini — 20 bani Pentru mărirea duratei de exploatare a maşinilor şi utilajelor intre ciclurile de reparaţii Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 a prevăzut ca o sarcină importantă pentru conducerile întreprinderilor buna întreţinere a maşinilor şi utilajelor, efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a reparaţiilor curente şi mijlocii. Ţinînd cont de aceste sarcini importante puse de partid în faţa noastră, colectivul de muncă al întreprinderii „Metalurgica“, condus de organizaţia de partid, a dezbătut pe larg documentele plenarei pe secţii şi grupe sindicale. In şedinţa grupei sindicale din cadrul atelierului de întreţinere, muncitorii de aci s-au angajat ca în acest an să contribuie personal la mărirea duratei de exploatare a maşinilor şi utilajelor între ciclurile de reparaţii. Trăgînd învăţăminte din lipsurile manifestate în anul trecut, ei au hotărît să-şi ridice nivelul profesional, să facă reparaţii de calitate, contribuind prin aceasta la prelungirea duratei de exploatare a maşinilor şi utilajelor. „Strungurile noastre „Rangheţ“ — a spus comunistul Brezac Helmut, strungar — au o durată de exploatare de 26.100 ore (3/2 ani) intre cele două cicluri de reparaţii capitale. Durata de exploatare poate fi mărită dacă reparaţiile curente şi mijlocii se fac cu multă atenţie şi controlate la timp de către specialişti. Dar nu este destul cu atît. Fiecare din noi este dator să urmeze cursul de minim tehnic din cadrul întreprinderii, pentru a-şi ridica calificarea profesională. Pengă acestea, este necesar ca fiecare muncitor care are în primire maşini şi utilaje să le întreţină în cele mai bune condiţiuni. Va contribui prin aceasta la prelungirea duratei de exploatare a maşinilor. Trebuie să arăt că în anul care a trecut nu toţi muncitorii şi-au întreţinut în cele mai bune condiţii maşinile. Astfel, frezorul Karol Ropert, de la atelierul mecanic, fiind lipsit de grija pentru avutul obştesc, a stricat o freză scoţînd-o din producţie timp de o săptămînă." După cele discutate în şedinţă şi ţinîndu-se cont de posibilităţile create, s-a ajuns la concluzia că perioada de 3 ani şi jumătate cît prevede durata de exploatare a strungurilor „Rangheţ", între cele două reparaţii capitale, să fie mărită cu 6 luni. In acest fel vor fi înlăturate două reparaţii curente prin prelungirea duratei celorlalte. Acelaşi lucru îl vom aplica şi la celelalte maşini şi utilaje. Economiile realizate prin aplicarea acestor măsuri vor depăşi anul acesta cîteva sute de mii lei. Mergînd pe linia trasată de Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, muncitorii întreprinderii noastre trebuie să lupte pentru folosirea în mod judicios a capacităţilor de producţie, pentru prelungirea duratei de exploatare a maşinilor şi utilajelor, în aşa fe ca sarcinile sporite de plan pe anul 1910 să fie duse la îndeplinire cu mult Înainte de termen. IOAN VINATORU mecanic șef la întreprinderea „Metalurgica“ Sibiu. Succes deplin ttucăcoac CfriţedHţti coLonaU de padiei ) Azi şi mîine se vor desfăşura, în sala Teatrului de stat din localitate, lucrările Conferinţei raionale de partid, eveniment de mare însemnătate în viaţa raionului nostru. Urmînd neabătut linia trasată de hotărîrile C.C. al P.M.R. organizaţia raională de partid Sibiu a obţinut în anul 1959 succese de seamă în dezvoltarea industriei, transformarea socialistă a agriculturii cît şi în ridicarea muncii ideologice, îndrumate cu competenţă de Comitetul raional de partid, o serie de întreprinderi industriale cum sunt: Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului, Uzinele textile şi fabrica „11 Iunie“ din Cisnădie, „Firul roşu“ Tălmaci, „Progresul“ Orlat şi altele, şi-au îndeplinit planul anual înainte de termen realizînd în acelaşi timp produse peste plan şi importante economii. Sectorul cooperatist al agriculturii a crescut, de asemenea, în această perioadă prin crearea de noi unităţi cooperatiste şi prin extinderea celor existente. In anul 1959 s-au înscris în sectorul cooperatist 5.263 familii cu o suprafaţă de 10.702 ha teren agricol. Tot ca rezultat al muncii Comitetului raional de partid trebuie subliniat şi faptul că în anul 1959 organizaţia raională de partid s-a întărit prin primirea a încă 411 membri şi candidaţi de partid, din care 205 colectivişti şi întovărăşiţi. Intîmpinînd cu entuziasm acest important eveniment, oamenii muncii din raionul Sibiu se angajează să lupte cu hotărîre pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor reieșite din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. O lecţie interesantă la cercul agrozootehnic Intr-una din serile trecute, membrii cercului agrozootehnic din cadrul gospodăriei agricole colective din Şura Mare au ascultat cu viu interes una dintre cele mai interesante lecţii. Este vorba de „Importanţa economică a culturii de floarea soarelui şi a porumbului de siloz“. Toving, agronom Traian Săcui de la G A.S. Sibiu a căutat să explice Colectiviştilor cît mai clar ce reprezintă aceste culturi pentru economia ţării noastre. După ce a vorbit despre felul cum se cultivă aceste plante, felul cum trebuie să se pregătească terenul etc., lectorul a insistat asupra necesităţii extinderii suprafeţelor cultivate cu floarea soarelui dar mai ales cu porumb de siloz. Aceasta ar duce la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu grăsimi, carne şi lapte deoarece se ştie că porumbul însilozat este unul dintre cele mai bune furaje pentru animale• Interesul auditoriului a crescut simţitor cînd tov. Săcui a arătat că din punctul de vedere al unităţilor nutritive un hectar cultivat cu porumb de siloz, în teren bine pregătit şi îngrăşat, poate să dea o producţie care să depăşească dublul valorilor nutritive pe care poate să dea recolta de porumb boabe de pe un hectar. Dintre cei 39 colectivişti prezenţi la lecţie mulţi au pus întrebări suplimentare, căutînd să reţină cît mai bine problemele privind porumbul de siloz şi floarea soarelui. sporite la G.C.S. Cisnădie Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1960, muncitorii din gospodăria agricolă de stat Cisnădie, şi-au luat angajamente sporite. Printre altele ei s-au angajat să mărească producţia de lapte pe cap de vacă furajată la 3.200 litri, să sporească numărul găinilor cu 40.000 bucăţi; să dubleze suprafaţa cultivată cu porumb, ajurigind la 400 hectare; să sădească o plantaţie nouă de pomi pe o suprafaţă de 50 hectare. In vederea măririi şeptelului de animale, gospodăria va primi 2.000 de oiţigăi. Pentru adăpostirea lor ei au şi început construcția a două saivane. Mai multe mărfuri industrial cu cheltuieli de circulaţie reduse In analiza făcută recent asupra activităţii desfăşurate de către colectivul I.C R.T.I. Sibiu pe anul 1959, au fost scoase în relief o serie de rezultate. De exemplu, planul de desfacere al întreprinderii a fost depăşit cu 2,31 la sută. Ţinînd cont de rezultatele înregistrate în 1959 şi de condiţiile create, colectivul nostru s-a angajat ca în acest an să depăşească planul de desfacere cu 4.376.000 lei, să realizeze economii în valoare de 87.500 lei prin reducerea cheltuielilor de circulaţie, iar productivitatea muncii să crească cu 1%. Pentru îndeplinirea acestor angajamente salariaţii noştri se vor strădui să aducă numai mărfuri de bună calitate şi la cerinţa consumatorilor. LUCREŢIA ŞARBA coresp.