Flacăra Sibiului, 1961 (Anul 18, nr. 3095-3198)

1961-10-14 / nr. 3176

Sa pregătim ÎNTREPRINDERILE PENTRU IARNA Pregătirea din vreme şi în bune condiţiuni a întreprin­derilor în vederea anotimpu­lui friguros ce se apropie cu fiecare zi, trebuie să stea în atenţia conducerilor tuturor întreprinderilor şi unităţilor productive. Se poate spune din experienţa anilor trecuţi că acolo unde nu se vor lua din timp măsurile necesare, vremea nefavorabilă din lu­nile de iarnă poate stînjeni bunul mers al producţiei, poate îngreuna condiţiile de lucru de pe şantiere, din ate­liere sau hale. Datorită ne­­aprovizionării din timp cu materii prime şi materiale poate fi periclitată ritmicita­tea planului de producţie, în multe întreprinderi şi instituţii pregătirile pentru iarnă se găsesc într-un sta­diu avansat. La I.E.S. au fost prevăzute un număr de 175 obiective pentru asigurarea unei bune desfăşurări a pro­cesului de producţie la cele 9 unităţi din subordine. Tre­buie menţionat faptul că la această întreprindere, ca şi la multe altele, termenele sta­bilite pentru realizarea obiec­tivelor au fost fixate, în ma­joritatea lor, cel mai tîrziu în prima lună a trimestrului IV. La fel a procedat uzina „In­dependenţa“, unde s-au luat măsuri de executare a repa­raţiilor şi îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă, întreprin­derea „Balanţa“ a realizat 85% din obiectivele propuse, iar „Elastic“, I.M.S., „Fla­mura roşie“ şi „Libertatea“ 70%. In multe întreprinderi, cum sunt Amylon, I.G.O.S. şi altele s-au luat măsuri con­crete de aprovizionare cu ma­terii prime şi materiale. La Amylon, de exemplu, au fost deja achiziţionate aproape ju­mătate din cele 1.800 va­goane cartofi urmînd ca pînă la 5 noiembrie să fie însilo­­zată întreaga cantitate. Pen­tru protecţia cartofilor împo­triva îngheţului şi pentru con­servarea lor s-au luat mă­suri de procurare a unor ma­teriale ca rumeguş, paie, che­restea şi altele. Totuşi, în unele întreprin­deri, pregătirile pentru iarnă sunt lăsate pe planul doi, deşi timpul este înaintat. Multe din obiectivele planurilor de măsuri ale acestora sînt de mică importanţă sau au ter­mene de executare foarte în­­tîrziate. La fabrica „Dum­brava“ de exemplu, s-a pre­văzut „Asfaltarea căilor inte­rioare de acces şi a şoselei pînă la staţia de tramvai", cu termen de executare 30 de­cembrie­ 1961. Tot aici s-a prevăzut repararea acoperişu­lui de la secţia filatură II şi izolarea unor instalaţii cu termen de executare 10 de­cembrie. La fel de greşit a procedat I.C.U­. „Sibiana“, I.L.L. şi altele. Cooperativele meşte­şugăreşti „Munca tîmplari­­lor“, „îmbrăcămintea“ şi al­tele au prevăzut obiective care se referă prea puţin la îm­bunătăţirea condiţiilor de lu­cru ale cooperatorilor. Pregătirile de iarnă trebuie să stea acum în at­enţia con­ducerilor tehnico-administra­­tive din întreprinderi, pentru asigurarea îndeplinirii în mod ritmic a planului. Organizaţiilor de partid le revine sarcina să mobilizeze colectivele de muncitori şi tehnicieni la realizarea în ter­men a obiectivelor prevăzute, la folosirea resurselor interne pentru ca aceste pregătiri să nu ducă la cheltuieli exage­rate. ! PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P.M.R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XVIII nr. 3176 Sîmbătă, 14 octombrie 1961 4 pagini — 20 bani Cum întâmpinăm noi, feroviarii, CONFERINŢA DE PARTID In cinstea conferinţei de partid de nod, colectivele de muncă ale celor 14 unităţi ale complexului C.F.R. Sibiu au obţinut rezultate deosebite. Astfel, pe cele 9 luni ale anului în curs, planul producţiei globale a fost depăşit cu 26%. In acelaşi timp, preţul de cost a fost redus, in medie, cu 20­­0 faţă de sarcina planificată, obţinîndu-se şi o creştere simţitoare a productivităţii muncii. Aşa, de pildă, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la revizia de vagoane a sporit productivitatea muncii cu 33%, iar cel de la depoul de locomotive, cu 19%. In fruntea luptei pentru îndeplinirea şi depăşirea indicilor de plan s-au situat comuniştii Suciu Hie, Cosma loan, lăcă­tuşi de revizie, Nistor Andrei, impiegat de mişcare, mecanicii de locomotivă Suciu loan, Coşulschi Constantin şi mulţi alţii. ing. N. Prioteasa subşef al Staţiei C.F.R. Sibiu corespondenţă trimisă în cadrul concursului ECONOMISESC METALUL Grija pentru folosirea cu chibzuinţă a oţelului a deve­nit o preocupare permanentă a arcurarilor din atelierul de debitări al fabricii „Elastic". Ei ştiu că economisind meta­lul, reduc preţul de cost al arcurilor şi că prin aceasta îşi aduc contribuţia la ridica­rea nivelului de trai al celor ce muncesc. Antrenaţi de comunişti, mermbrii echipei de de­bit­at­ori au economisit, de la începu­tul anului şi pînă acum, 9,5 tone oţel de arc, in valoare de peste 30.000 lei. Metoda folosită de arcura­­ri In economisirea metalului este aceea de a sorta înainte de debitare barele de oţel in funcţie de lungimea reperelor in aşa fel ca la debitare, ca­petele ce rămîn de la fiecare bară să fie cit mai mici. De asemenea, urmăresc ca atun­ci cînd introduc la debitat un profil de material, să asi­gure debitarea acestuia pen­tru toate sortimentele de arcuri din planul lunii res­pective ce se execută din acel profil, fapt ce duce la o mai bună sortare a reperelor ce se debitează in baie. Cei care au contribuit in­­tr-o măsură mai mare la ob­ţinerea acestor economii sunt: Blot­or T­eodor, Nanu Ilie, Csepey Vasile şi alţii. FULEA IOAN corespondență trimisă pentru concurs INTILNIRE cu Lucia Demetrius Cunoscuta scriitoare Lucia Demetrius a poposit de cîtva timp în oraşul nostru. Am găsit-o la masa de creaţie. Tocmai atunci autoarea „Primăverii pe Tîrnave“, începuse să scrie cel de-al II-lea volum al acestei lucrări. Bună cunoscătoare a vieţii ardelene, pe care a descris-o în schiţe, nuvele, ro­mane şi piese de teatru, scriitoarea a re­dat fidel obiceiurile şi tipurile ardeleni­lor. De data aceasta ea a ales ca loc de creaţie Sibiul. După cum ne-a mărturisit, oraşul nostru a atras-o pentru pitorescul său şi mai ales pentru amintirile activi­tăţii de teatru depusă aici, încă acum 11 ani. Ca impresii, scriitoarea ne-a spus că a găsit Sibiul mai înfloritor ca oricînd. „Se remarcă în special reţeaua comercială bine aprovizionată, noile construcţii, dar mai ales oamenii. Ei m-au inspirat, fără vreun plan dinainte stabilit, să scriu o nuvelă, în care să dezbat problema rela­țiilor între oamenii noii societăți, socia­liste". G. N. Deschiderea Lunii prieteniei româno-sovietice în oraşul Cisnădie Joi după-amiază, în faţa unui mare număr de munci­tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, a avut loc, la Casa de cultură, deschiderea festivă a Lunii prieteniei romîno-sovietice în oraşul Cisnădie. Cu această ocazie, tov. Vidrighin Ioan, inginer şef al Uzinelor textile, a conferenţiat despre „Luna prieteniei romîno-sovietice“. In continuare, formaţiile culturale ale Casei de cultură şi ale Uzinelor textile au prezentat un frumos program artistic.­­ In sala clubului „Independenţa“, s-a ţinut, joi după­­amiază conferinţa „Programul măreţ al constructorilor comunismului“. Conferinţa a fost ţinută de tovarăşul Moraru Nicolae, inginer şef al uzinei „Independenţa“. Muncesc de zoi* Profitînd de fiecare zi bu­nă de muncă, ţăranii înto­vărăşiţi din Porumbacul de Jos dau bătălia pentru ter­minarea în cel mai scurt timp a campaniei agricole de toamnă. Au fost recoltaţi car­tofii de pe 81 ha; peste 20 de vagoane de cartofi au fost predaţi statului conform contractelor încheiate. Pînă în 8 octombrie au fost însă­­mînţate 90 ha cu orz şi grîu de toamnă. La aceeaşi dată erau pregătite pentru însă­­mînţări 102 ha. Pe suprafaţa respectivă au fost transporta­te şi împrăştiate 150 tone gu­noi de grajd. Fruntaşi la în­­sămînţări sunt ţăranii munci­tori Comşa Gheorghe, Nicula Gheorghe, Albescu Gheorghe, Urlea Ioan şi alţii. Concomitent cu însămînţă­­rile se execută şi recoltatul porumbului. ALEXANDRU MOLNAR coresp. În primele rînduri... ...ale luptătorilor pentru recolte îm­belşugate din raionul nostru se si­tuează şi colectiviştii din Şura Ma­re. Pînă ieri, ei însămînţaseră se­cara furajeră şi orzul de toamnă pe 10 şi respectiv 40 hectare, iar în prezent însămînţează griul, din soiu­rile productive Odvos şi Harrach. In acţiunea de recoltare a cartofilor şi a sfeclei de zahăr — lucrări ce sunt pe terminate în această gos­podărie — s-a evidenţiat echipa condusă de tov. Schwartz Ion. REALIZĂRILE ŞOFERILOR Şoferii autobazei T.A. Sibiu şi-au îndreptat anul acesta atenţia spre realizarea economii­lor de combustibil. Pînă la 10 octombrie ei au economisit 4.200 litri de benzină. Printre şo­ferii fruntaşi se numără Marin Miron, Bucu­­renciu Vasile, Cizel Iosif, Ailincăi Ion, Fulea Ion şi mulţi alţii. Economiile de combustibil realizate repre­zintă însă numai unul din obiectivele între­cerii socialiste larg desfăşurată aici. Paralel a fost depăşit planul transporturilor de măr­furi cu 28.000 tone/km şi cu 20 la sută planul transportului de călători. Aceste frumoase realizări se datoresc în mare măsură iniţiati­vei celor mai buni şoferi de a transporta su­­pratonaje sau de a folosi remorcile pe trasee lungi. Avansuri lunare Marţi şi miercuri la gospodăria colectivă din Cristian s-au dat colectiviştilor avansu­rile băneşti pentru lu­na septembrie. Gata Nicolae, Zeck Johann şi alţi colectivişti au ridi­cat peste 600 lei avans pentru zilele-tr­uncă efectuate în luna trecu­tă, în total s-au plătit peste 60.000 lei. Se va sch­uimba fata COCUNULUI De sus, de pe dealul Co­­lunului se poate vedea pînă hăt departe, de la clădirile albe şi înalte ale oraşului Victoria, pînă spre apus, spre Porumbace şi Avrig. Deşi om la 46 de ani, Po­­pimoise Nicolae a urcat dea­lul ca un flăcău. Alături de el a urcat şi Valeriu Oliviu Anghel, care mai are cîţiva pînă la 40. Cit au urcat au tot vorbit, vorbă domoală, gîndită. Au ajuns sus pe coa­mă. Au stat mult timp aşa, cu privirea pierdută peste dealurile şi cîmpiile Colanu­­lui... Intr-un tîrziu, cel mai tinăr a întrebat: „Vom putea să schimbăm faţa dealurilor şi cîmpiilor noastre?“ Popi­­moise, întors puţin şi adîncit în sinea lui, se pare că nu a auzit întrebarea. ...Se vedea copil sărman. Apoi, slugă, 14 ani slugă la bogătanii de atunci ai Şe­­limbărului, care mai de care mai cîinoşi. A slugărit apoi in­­ Săcădate, a fost concen­trat, a făcut războiul. Întors acasă a fost împroprietărit cu două hectare de pămînt, în pămintul Cîrţenilor. Mare scofală n-a putut scoate însă de pe pămintul lui, muncit ca vai de el. De la o vreme, Popimoise a început să vadă că ţărăni­mea muncitoare îşi croia un drum nou spre bunăstare. Cîrţenii şi cei din Noul ro­mân, raionul Făgăraş, cei din Săcădate, Racoviţa, Bradu şi din alte comune şi sate ale ra­ionului nostru, ascultind cu­­vîntul partidului, îşi uneau păminturile, vitele, plugurile şi constituiau gospodării a­­gricole colective. Avînd la dispoziţie suprafeţe întinse, pe care le lucrează mecani­zat, după toate regulile a­­grotehnice, colectiviştii obţin de la an la an recolte îmbel­şugate. Asta nu l-a lăsat indiferent pe Popimoise. S-a gîndit în­că de pe atunci, de prin '58, că ce bine ar fi dacă s-ar uni şi ei, colonenii într-o sin­gură mare familie. A vorbit cu mulţi dintre consătenii lui. Şi cu Valeriu a vorbit. Ajutaţi de organele locale de partid şi de stat, colonenii şi-au unit păminturile într-o mare întovărăşire agricolă: „Valea Oltului“. De la un an la altul oamenii au început să se deprindă cu munca în comun, să se într-ajutoreze şi in felul acesta să lucreze mai spornic. Dar Popimoise, Roşea Augustin, Simulenciu Nicolae, Gavrilă Nicolae, Ga­­vrilă Olimpiu, Anghel Ştefan şi mulţi alţii au văzut cu ochii lor, cum se spune, că în alte părţi (in Racoviţa, bunăoară, unde au fost în primăvară), colectiviştii obţin succese mult mai mari. Unii au fost şi la Ghimboaca, la vecini, şi au văzut cum au obţinut colectiviştii de acolo grîu încă odată cu­ ei, porumb şi altele, mult mai multe. Rea­lizările colectiviştilor, in deo­sebi în sectorul zootehnic, au prilejuit discuţii aprige şi prelungi în familiile din Co­­lun. Popimoise şi alţi comu­nişti au stat de vorbă pe-nde­­lete cu consătenii lor expli­­cîndu-le ce dezvoltare minu­nată vor putea lua cîmpiile şi dealurile Colunului, satul întreg, dacă vor înfiinţa o gospodărie colectivă. „Şi pe dealurile noastre se pot plan­ta pomi fructiferi“, le spunea Popimoise. „Ogoarele noastre nu-s cu nimic mai prejos de­cit ale racoviţenilor — le spunea Simulenciu Nicolae — numai să le muncim ca ei!“ Simulenciu fusese cel mai cu­rios oaspete colonean al ra­coviţenilor. Cînd i s-a spus că valoarea zilei-muncă ajun­ge la 40 lei și că cei vred­nici ajung la 4—500 zile­­muncă intr-un an, n-a mai întrebat nimic. S-a bătut nu­mai peste frunte slobozind un gind care-l rodea mai de­mult: „Tii, dar ce dracu mai stăm cu mîinile în sîn?!“ Frămlntarea colonenilor a schimbat multe in felul lor de a înţelege şi privi lumea şi a fost diferită după firea fiecăruia. Valeriu Oliviu An­ghel, de pildă, omul acesta cu nume frumos, îşi rostuise încă din vară carul, cei doi cai („cu harnaşament cu tot, frăţioare“) şi ce mai avea ca Z. BALTASIU (Continuare în pag. 2-a)

Next