Flacăra Sibiului, 1964 (Anul 21, nr. 3408-3509)
1964-04-08 / nr. 3434
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA I ac ara o o o 0 Anul XXI, nr. 3434 | Miercuri, 8 aprilie 1964 | 4 pagini — 20 bani In campania agricolă de primăvară, o susţinută muncă politică de masă In acest an, primăvara a venit mai tirziu. Perioada de semănat a culturilor, mai ales a celor din prima epocă, este mult scurtată. Ţinlnd cont de acest lucru, de necesitatea ca însăminţările să se facă un timp optim şi la un inait nivel agrotehnic, trebuie depuse eforturi sporite din partea celor care muncesc pe ogoare. Pentru mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor la efectuarea lucrărilor agricole din campania de primăvară, organizaţiilor de partid le revine sarcina de a desfăşura o susţinută muncă politică in rodul lucrătorilor şi mecanizatorilor din G.A.S. şi S.M.T., al colectiviştilor pentru a folosi fiecare zi şi oră bună de lucru in cimp. Acolo unde organizaţiile de partid, consiliile de conducere, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au luat măsuri politico-organizatorice, perioada de pregătire a campaniei a fost folosită din plin, iar pe măsură ce timpul a permis s-a trecut la insaminţări. Este elocventă in acest sens activitatea depusă ia unităţile socialiste pentru fertilizarea solului. Pe raion a fost prevăzută ingrăşarea cu gunoi de grajd a unei suprafeţe de 2000 ha. Planul de transportare şi incorporare în sol a îngrăşămintelor naturale a fost depăşit în G.A.C. cu 19%, iar in G.A.S. cu 5%. In această acţiune s-au evidenţiat G.A.C. Racoviţa, Roşia, Săcădate, Sibiu etc. Cu toate că pe raion situaţia este bună, la unele G.A.C., cum sunt cele din Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Aciliu, Slimnic, Tălmaci, nici pină la ora actuală n-au fost transportate cantităţile prevăzute deîngrăşăminte naturale, ceea ce denotă slaba muncă politică desfăşurată in rîndul colectiviştilor de către organizaţiile de partid din unităţile respective. La acele unităţi agricole unde organizaţiile de partid au subordonat întreaga muncă politică de masă pregătirii şi desfăşurării campaniei de însăminţări, pe toate suprafeţele prevăzute cu plante din urgenţa la, incorporarea seminţei în sol a fost terminată. Organizaţiile de partid vor trebui să folosească forme variate prin care să mobilizeze toate forţele la efectuarea însămînţărilor şi a altor lucrări de primăvară. In acest sens este necesar ca ele să vegheze şi să controleze felul cum este organizată întreaga activitate. Printr-o susţinută muncă politică de la om la om organizaţiile de partid vor trebui să explice fiecărui lucrător, mecanizator şi colectivist, lucrările ce necesită a fi executate, timpul optim pentru aceasta, condiţiile agrotehnice, respectarea vitezei de lucru etc. Membrii şi candidaţii de partid, agitatorii trebuie să activeze în fiecare echipă, incit nici un lucrător din agricultura raionului să nu rămină in afara cunoaşterii sarcinilor care stau in faţa unităţii socialiste, a brigăzii şi chiar a echipei din care el face parte. In locuri vizibile vor trebui afişate panouri, lozinci, chemări, prin care să se arate oamenilor de la o zi la alta ce lucrări urmează a fi executate. Un important rol în această perioadă revine gazetelor de perete. Toate articolele ce se afişează trebuie să popularizeze lucrările ce se efectuează, pregătirea bună a patului germinativ, adincimea şi densitatea plantelor pe culturi ţinindu-se seama de calitatea solului, lucrările necesare stimulării creşterii culturilor de toamnă, desfundările în vii, plantările de vii şi pomi, lucrările de fertilizare a păşunilor şi fineţelor naturale şi altele. Organizaţiile de partid, antrenind şi celelalte organizaţii (Continuare în pag. 2-a) In numărul de azi: • Al Vll-lea concurs — In ultima zi (pag. 2-a); • Consideraţii înaintea ultimei etape a anului şcolar (pag. 2-a); • In sprijinul realizării sarcinilor (pag. 3-a); • însemnări: Ceasuri tîrzii (pag. 3-a); • Importanţa controalelor periodice profilactice (pag. 3-a); • Sport (pag. 4-a); • Programul de radio și televiziune, spectacole (pag. 4-a). Printre produsele secţiei metal de la „Flamura roşie“ Sibiu se numără şi arcurile spirale pentru industria textilă. La una din maşinile automate lucrează şeful de echipă Ion Roth (în dreapta clişeului) care obţine rezultate bune în producţie. Iată-l împărtăşind tovarăşilor săi Zosim Şchiopotă (stînga) și Dronca Pintea (mijloc) din experiența sa de muncă. Piese de schimb In vederea asigurării unităţilor agricole cu piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole, colectivul de muncă de la „Elastic“ Sibiu, îndrumat de organizaţia de partid, a dat prioritate executării acestora. Astfel, în trimestrul I planul la piese de schimb pentru tractoare a fost depăşit cu 1,5% şi cu 20% al celor pentru maşini agricole. Semnificativ este faptul că toate piesele au trecut cu bine rampa de control, ceea ce denotă buna lor calitate. Echipele de arcurari conduse de Iosif Feireis, Petru Faraon, Ioan Ivan şi Nicolae Porumbăceanu, care au contribuit în mod substanţial la aceste rezultate, s-au angajat ca 83% din planul trimestrului II, la acelaşi sortiment să fie realizat în primele două luni. Aceasta va determina livrarea anticipată a pieselor de schimb pentru unităţile agricole. IOAN FULEA, coresp. Cabinetul tehnic al Centrului şcolar tehnic şi profesional „7 Noiembrie“ este înzestrat cu aparatură şi utilaje moderne, cu ajutorul cărora elevii îşi însuşesc cu mai multă uşurinţă lecţiile predate. In clişeu: Aspect de la o oră de tehnologia tricotajelor la care inginerul Liviu Sălcudean examinează trei dintre eleve. Produse peste plan In cursul trimestrului 1 colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Uzinele textile din Cisnădie a dat peste plan cantităţi apreciabile de produse: 1106 mp covor pluşat; 405 mp covor „Moldova"; 12 901 mp ţesături diferite; 10394 kg fire etc. In fruntea graficului întrecerii socialiste se află muncitorii Mihai Andronache, Maria Bălău, Hilda Smaranda, Ioan Popică, Ioan Neghirlă şi alţii. ILIE ANDREI, coresp. Sa fie folosite din plin fiecare zi şi ora bună de lucru Din situaţia operativă a Consiliului agricol raional, luată în seara zilei de 4 aprilie, rezultă că pe ogoare se desfăşoară o rodnică activitate. In majoritatea unităţilor agricole lucrătorii, mecanizatorii şi colectiviştii, folosind din plin fiecare zi şi oră bună de lucru, acţionează cu hotărire la pregătirea terenurilor şi însăminţările de primăvară, precum şi la alte lucrări din actuala campanie. Pină la data respectivă, din suprafaţa de peste 30 000 ha ce vor fi însăminţate pe raion, terenul a fost pregătit (prin grăpări şi cultivări ale arăturilor de toamnă, precum şi arături pentru insămînţări), pe circa 11 640 ha. Insăminţări s-au efectuat însă numai pe 4 584 ha teren — în special cu plante din epoca la — ceea ce reprezintă doar 15,5% din suprafaţa totală. Pe culturi situaţia se prezintă astfel: orz — orzoaică 54,2%, ovăz 83,5%, mazăre 69,2%, in pentru fuior 18%, mac 60%, sfeclă de zahăr 60,9%, culturi furajere 26,1 % etc. Intr-un stadiu avansat cu insăminţarea plantelor din epoca I-a sunt G.A.C. Roşia, Racoviţa, Armeni, Ruşi, Bogata, Şelimbăr, G.A.S. Cisnădie, Şura Mică şi oarecum Slimnic, care au terminat sau mai au doar suprafeţe mici. Cu totul nejustificat se prezintă situaţia în alte unităţi unde s-au însămînţat suprafeţe mici cu plante din epoca I-a, ceea ce face ca procentajul pe raion — aşa cum se desprinde din cifrele de mai sus — să fie mult diminuat. Este suficient să arătăm nivelul necorespunzător în care se găsesc unele unităţi cu insăminţarea suprafeţelor destinate pentru orz—orzoaică şi sfecla de zahăr. G.A.C. Alămor (din prima plantă nici un hectar, iar dintr-a doua doar 16 hectare faţă de 80), Cristian (20 ha din 50 şi respectiv 10 ha din 132), Orlat, Porumbacu de Jos, Săcel, Scorei. Situaţia necorespunzătoare se prezintă şi la plantatul cartofilor de vară. Unele unităţi au terminat această lucrare, ba mai mult, au trecut şi au plantat şi suprafeţe întinse cu cartofi de toamnă (G.A.C. Loamneş, Roşia, Ruşi, Şelimbăr, G.A.S. Slimnic, Sibiu) dar nu peste tot s-a acordat atenţia cuvenită acestei lucrări. De aceea şi situaţia pe raion este cu totul nesatisfăcătoare: 306 ha plantate cu cartofi de vară din 800 ha planificate. Deoarece timpul este destul de înaintat, consiliile de conducere din G.A.S. şi G.A.C. au datoria să ia asemenea măsuri pentru a fi folosite din plin toate forţele şi mijloacele, fiecare zi şi oră bună de lucru, incit semănatul culturilor din epoca s-a să fie grabnic terminat. Sub conducerea organizaţiilor de partid, toţi factorii de răspundere din unităţile agricole trebuie să se ocupe intens de aceste lucrări importante — însămînţările de primăvară — care nu suferă nici un fel de amînare. Bilanţul muncii pe un trimestru Printre instituţiile culturale din oraşul nostru care se bucură de o bună reputaţie este şi Filarmonica de stat. Cele două orchestre (simfonică şi populară) desfăşoară o rodnică activitate. In primele trei luni, cele 45 concere simfonice au fost audiate de peste 16 000 de spectatori, iar orchestra „Cindrelul“ a prezentat, în satele şi oraşele regiunii, 40 de concerte ascultate de 10 300 oameni ai muncii. In aceeaşi perioadă, pentru elevii de la ciclul II şi învăţămîntul mediu, au fost organizate 14 concerte-lecţii, menite să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor muzicale ale elevilor. Problemele economice în centrul atenţiei • SUCCESE PE PRIMELE TREI LUNI SPORIRII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT • • SARCINI• In întreprinderile din raionul nostru sarcinile de plan pe acest an sunt sporite la producţia industrială cu 21,3%, faţă de 1963. Din totalul producţiei, 72,2% trebuie să se realizeze pe seama creşterii productivităţii muncii. Ponderea cea mai mare o are ramura construcţiei de maşini, respectiv Uzina mecanică Mîrşa, unde producţia globală creşte cu 46,2%, faţă de anul precedent. Sporuri însemnate de producţie sunt prevăzute şi la unităţile economice din ramura industriei bunurilor de consum. Participînd cu mult elan la dezbaterea cifrelor de plan, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au făcut peste 330 propuneri valoroase, menite să contribuie la realizarea exemplară a tuturor indicatorilor de plan. Totodată analizînd cu grijă rezervele interne existente în întreprinderi, colectivele de muncă s-au angajat să dea peste plan în acest an, produse în valoare de 12 milioane lei, să obţină economii la preţul de cost de 1,9 milioane lei, din care pînă la 23 August, 1 milion, şi beneficii suplimentare de 1 milion lei. Încă din anul trecut, conducerile tehnicoadministrative, avînd sprijinul Comitetului raional de partid şi al organizaţiilor de bază, au luat măsuri de aprovizionare tehnico-materială a întreprinderilor, în aşa fel încît procesul de producţie să se desfăşoare ritmic încă din primele zile ale acestui an. De asemenea, au fost perfectate din timp contractele economice şi planurile de cooperare, s-au luat măsuri de îmbunătăţire a folosirii capacităţii de producţie, extinderea micilor mecanizări etc. Ca urmare, planul producţiei globale pe ansamblul industriei raionului pe trimestrul I a fost îndeplinit în proporţie de 101,8%, iar cel al producţiei marfă de 102,6%. Un factor hotărîtor în obţinerea rezultatelor de mai sus, l-a constituit sporirea productivităţii muncii cu 3 % peste sarcina planificată. O contribuţie de seamă la realizarea planului au adus-o Uzina mecanică Mîrşa, Uzinele textile, „11 Iunie“, „Mătasea roşie“ din Cis • PRODUCŢIE REALIZATĂ PE SEAMA • RITMICITATE ŞI ASALT . OMUL CALITATE EXTRA ŞI REFUZURI DE VIITOR Bădie, „Firul roşu“ Tălmaci, întreprinderea industrială raională şi altele. Rezultatele puteau fi însă şi mai bune dacă şi cooperativa „Textila“ şi-ar fi îndeplinit sarcina de plan trimestrială. La această unitate au existat unele deficienţe de ordin subiectiv (o insuficientă organizare a muncii şi folosire a capacităţii de producţie a maşinilor, neaprovizionarea ritmică cu materiale etc.) care au dăunat bunului mers al procesului de producţie. Ritmicitatea a constituit de multă vreme pentru întreprinderile din raionul nostru, un obiectiv de analiză. Acolo, unde s-au tras învăţăminte din lipsurile anilor precedenţi, rezultatele sunt bune. Bunăoară, la Uzinele textile, „Mătasea roşie“ din Cisnădie, „Firul roşu“ din Tălmaci şi altele, s-a reuşit ca planul de producţie să fie îndeplinit, decadă cu decadă, între 28 şi 33%. In schimb la Uzina mecanică Mîrşa nu se realizează în prima decadă decît 7—9% din plan, în a doua 14—18%, iar în a treia restul. Asemenea situaţii nefavorabile există şi la Întreprinderea forestieră, Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului şi cooperativa „Textila“. Conducerile acestor unităţi încearcă să motiveze slaba ritmicitate pe seama aşaziselor cauze obiective. Dar ele uită să arate că acestea pleacă tocmai de la neaprovizionarea ritmică cu materiale, de la neaplicarea la timp a M.T.O. şi a altor măsuri. O vină serioasă în nerealizarea ritmicităţii o au serviciile de aprovizionare. In unele dinacestea sunt încadraţi oameni nepricepuţi, comozi, rutinaţi, care mai mult încursă lucrurile. In cadrul serviciilor respective trebuie să lucreze cadre cu multă experienţă în muncă, întreprinzătoare, gata oricînd să răspundă sarcinilor mari ale întreprinderii. La fiecare început de an, colectivele de muncă își întocmesc planuri M.T.O. şi îşi iau I. NISTOR (Continuare în pag. 3-a)