Flacăra Sibiului, 1964 (Anul 21, nr. 3408-3509)

1964-04-08 / nr. 3434

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA I ac ara o o o 0 Anul XXI, nr. 3434 | Miercuri, 8 aprilie 1964 | 4 pagini — 20 bani In campania agricolă de primăvară, o susţinută muncă politică de masă In acest an, primăvara a venit mai tirziu. Perioada de semănat a culturilor, mai ales a celor din prima epocă, este mult scurtată. Ţinlnd cont de acest lucru, de nece­sitatea ca însăminţările să se facă un timp optim şi la un inait nivel agrotehnic, trebuie depuse eforturi sporite din partea celor care muncesc pe ogoare. Pentru mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor la e­­fectuarea lucrărilor agricole din campania de primăvară, organizaţiilor de partid le re­vine sarcina de a desfăşura o susţinută muncă politică in r­odul lucrătorilor şi mecani­zatorilor din G.A.S. şi S.M.T., al colectiviştilor pentru a fo­losi fiecare zi şi oră bună de lucru in cimp. Acolo unde organizaţiile de partid, consiliile de conducere, comitetele executive ale sfa­turilor populare comunale au luat măsuri politico-organiza­­torice, perioada de pregătire a campaniei a fost folosită din plin, iar pe măsură ce timpul a permis s-a trecut la insaminţări. Este elocventă in acest sens activitatea de­pusă ia unităţile socialiste pentru fertilizarea solului. Pe raion a fost prevăzută ingră­­şarea cu gunoi de grajd a unei suprafeţe de 2000 ha. Planul de transportare şi in­corporare în sol a îngrăşă­mintelor naturale a fost de­păşit în G.A.C. cu 19%, iar in G.A.S. cu 5%. In această acţiune s-au evidenţiat G.A.C. Racoviţa, Roşia, Săcădate, Sibiu etc. Cu toate că pe raion situaţia este bună, la unele G.A.C., cum sunt cele din Porumbacu de Jos, Po­­rumbacu de Sus, Aciliu, Slim­­nic, Tălmaci, nici pină la ora actuală n-au fost transpor­tate cantităţile prevăzute de­­îngrăşăminte naturale, ceea ce denotă slaba muncă poli­tică desfăşurată in rîndul co­lectiviştilor de către organi­zaţiile de partid din unităţile respective. La acele unităţi agricole unde organizaţiile de partid au subordonat întreaga muncă politică de masă pregătirii şi desfăşurării campaniei de în­sămi­nţări, pe toate suprafe­ţele prevăzute cu plante din urgenţa l­a, incorporarea se­minţei în sol a fost terminată. Organizaţiile de partid vor trebui să folosească forme variate prin care să mobili­zeze toate forţele la efectua­rea însămînţărilor şi a altor lucrări de primăvară. In acest sens este necesar ca ele să vegheze şi să controleze felul cum este organizată întreaga activitate. Printr-o susţinută muncă politică de la om la om organizaţiile de partid vor trebui să explice fiecărui lucrător, mecanizator şi co­lectivist, lucrările ce necesită a fi executate, timpul optim pentru aceasta, condiţiile a­­grotehnice, respectarea vitezei de lucru etc. Membrii şi can­didaţii de partid, agitatorii trebuie să activeze în fiecare echipă, incit nici un lucrător din agricultura raionului să nu rămină in afara cunoaş­terii sarcinilor care stau in faţa unităţii socialiste, a bri­găzii şi chiar a echipei din care el face parte. In locuri vizibile vor trebui afişate pa­nouri, lozinci, chemări, prin care să se arate oamenilor de la o zi la alta ce lucrări urmează a fi executate. Un important rol în această pe­rioadă revine gazetelor de perete. Toate articolele ce se afişează trebuie să populari­zeze lucrările ce se efectuea­ză, pregătirea bună a patului germinativ, adincimea şi den­sitatea plantelor pe culturi ţinindu-se seama de calitatea solului, lucrările necesare sti­mulării creşterii culturilor de toamnă, desfundările în vii, plantările de vii şi pomi, lucră­rile de fertilizare a păşunilor şi fineţelor naturale şi altele. Organizaţiile de partid, an­­trenind şi celelalte organizaţii (Continuare în pag. 2-a) In numărul de azi: • Al Vll-lea concurs — In ultima zi (pag. 2-a); • Consideraţii înaintea ulti­mei etape a anului şcolar (pag. 2-a); • In sprijinul realizării sarci­nilor (pag. 3-a); • însemnări: Ceasuri tîrzii (pag. 3-a); • Importanţa controalelor pe­riodice profilactice (pag. 3-a); • Sport (pag. 4-a); • Programul de radio și tele­viziune, spectacole (pag. 4-a). Printre produsele secţiei metal de la „Flamura roşie“ Sibiu se numără şi arcurile spirale pentru industria textilă. La una din maşinile automate lucrează şeful de echipă Ion Roth (în dreapta clişeului) care obţine rezultate bune în producţie. Iată-l împărtăşind tovarăşilor săi Zosim Şchiopotă (stînga) și Dronca Pintea (mijloc) din experiența sa de muncă. Piese de schimb In vederea asigurării uni­tăţilor agricole cu piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole, colectivul de muncă de la „Elastic“ Sibiu, îndrumat de organizaţia de partid, a dat prioritate execu­tării acestora. Astfel, în tri­mestrul I planul la piese de schimb pentru tractoare a fost depăşit cu 1,5% şi cu 20% al celor pentru maşini agri­cole. Semnificativ este faptul că toate piesele au trecut cu bine rampa de control, ceea ce denotă buna lor calitate. Echipele de arcurari con­duse de Iosif Feireis, Petru Faraon, Ioan Ivan şi Nico­­lae Porumbăceanu, care au contribuit în mod substanţial la aceste rezultate, s-au an­gajat ca 83% din planul tri­mestrului II, la acelaşi sorti­ment să fie realizat în pri­mele două luni. Aceasta va determina livrarea antici­pată a pieselor de schimb pentru unităţile agricole. IOAN FULEA, coresp. Cabinetul tehnic al Centrului şcolar tehnic şi profesional „7 Noiembrie“ este înzestrat cu aparatură şi utilaje moderne, cu ajutorul cărora elevii îşi însuşe­sc cu mai multă uşurinţă lecţiile predate. In clişeu: Aspect de la o oră de tehnologia tricotajelor la care inginerul Liviu Sălcudean examinează trei dintre eleve. Produse peste plan In cursul trimestrului 1 colec­tivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Uzinele textile din Cisnădie a dat peste plan can­tităţi apreciabile de produse: 1106 m­p covor pluşat; 405 m­p covor „Moldova"; 12 901 mp ţesături diferite; 10394 kg fire etc. In fruntea graficului întrecerii socialiste se află muncitorii Mi­­hai Andronache, Maria Bălău, Hilda Smaranda, Ioan Popică, Ioan Neghirlă şi alţii. ILIE ANDREI, coresp. Sa fie folosite din plin fiecare zi şi ora bună de lucru Din situaţia operativă a Consiliului agricol raional, luată în seara zilei de 4 a­­prilie, rezultă că pe ogoare se desfăşoară o rodnică ac­tivitate. In majoritatea uni­tăţilor agricole lucrătorii, mecanizatorii şi colectiviştii, folosind din plin fiecare zi şi oră bună de lucru, acţionează cu hotărire la pregătirea terenurilor şi însăminţările de primăvară, precum şi la alte lucrări din actuala campanie. Pină la data respectivă, din suprafaţa de peste 30 000 ha ce vor fi însăminţate pe ra­ion, terenul a fost pregătit (prin grăpări şi cultivări ale arăturilor de toamnă, pre­cum şi arături pentru insă­­mînţări), pe circa 11 640 ha. Insăminţări s-au efectuat însă numai pe 4 584 ha te­ren — în special cu plante din epoca l­a — ceea ce reprezintă doar 15,5% din suprafaţa totală. Pe culturi situaţia se prezintă astfel: orz — orzoaică 54,2%, ovăz 83,5%, mazăre 69,2%, in pentru fuior 18%, mac 60%, sfeclă de zahăr 60,9%, cul­turi furajere 26,1 % etc. Intr-un stadiu avansat cu insăminţarea plantelor din epoca I-a sunt G.A.C. Roşia, Racoviţa, Armeni, Ruşi, Bo­­gata, Şelimbăr, G.A.S. Cis­­nădie, Şura Mică şi oarecum Slimnic, care au terminat sau mai au doar suprafeţe mici. Cu totul nejustificat se prezintă situaţia în alte uni­tăţi unde s-au însămînţat suprafeţe mici cu plante din epoca I-a, ceea ce face ca procentajul pe raion — aşa cum se desprinde din cifrele de m­ai sus — să fie mult diminuat. Este suficient să arătăm nivelul necorespunză­tor în care se găsesc unele unităţi cu insăminţarea su­prafeţelor destinate pentru orz—orzoaică şi sfecla de zahăr. G.A.C. Alămor (din prima plantă nici un hectar, iar dintr-a doua doar 16 hec­tare faţă de 80), Cristian (20 ha din 50 şi respectiv 10 ha din 132), Orlat, Porum­bacu de Jos, Săcel, Scorei. Situaţia necorespunzătoare se prezintă şi la plantatul car­tofilor de vară. Unele unităţi au terminat această lucrare, ba mai mult, au trecut şi au plantat şi suprafeţe întinse cu cartofi de toamnă (G.A.C. Loamneş, Roşia, Ruşi, Şelim­băr, G.A.S. Slimnic, Sibiu) dar nu peste tot s-a acordat atenţia cuvenită acestei lu­crări. De aceea şi situaţia pe raion este cu totul nesatis­făcătoare: 306 ha plantate cu cartofi de vară din 800 ha planificate.­­ Deoarece timpul este des­tul de înaintat, consiliile de conducere din G.A.S. şi G.A.C. au datoria să ia ase­menea măsuri pentru a fi folosite din plin toate for­ţele şi mijloacele, fiecare zi şi oră bună de lucru, incit semănatul culturilor din epo­ca s-a să fie grabnic ter­minat. Sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, toţi factorii de răspundere din unităţile agricole trebuie să se ocupe intens de aceste lucrări importante — însă­­mînţările de primăvară — care nu suferă nici un fel de amînare. Bilanţul muncii pe un trimestru Printre instituţiile culturale din oraşul nostru care se bucură de o bună reputaţie este şi Filarmonica de stat. Cele două orchestre (simfonică şi populară) desfăşoară o rodnică activitate. In primele trei luni, cele 45 concere simfonice au fost audiate de peste 16 000 de spectatori, iar orchestra „Cin­­drelul“ a prezentat, în satele şi oraşele regiunii, 40 de concerte ascultate de 10 300 oameni ai muncii. In aceeaşi perioadă, pentru elevii de la ciclul II şi învăţămîntul mediu, au fost organizate 14 concerte-lecţii, menite să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor muzicale ale elevilor. Problemele economice în centrul atenţiei • SUCCESE PE PRIMELE TREI LUNI SPORIRII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT • • SARCINI• In întreprinderile din raionul nostru sar­cinile de plan pe acest an sunt sporite la pro­ducţia industrială cu 21,3%, faţă de 1963. Din totalul producţiei, 72,2% trebuie să se reali­zeze pe seama creşterii productivităţii muncii. Ponderea cea mai mare o are ramura construc­ţiei de maşini, respectiv Uzina mecanică Mîrşa, unde producţia globală creşte cu 46,2%, faţă de anul precedent. Sporuri însemnate de producţie sunt prevăzute şi la unităţile economice din ramura industriei bunurilor de consum. Participînd cu mult elan la dezbaterea cifrelor de plan, muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii au făcut peste 330 propuneri valoroa­se, menite să contribuie la realizarea exem­plară a tuturor indicatorilor de plan. Totodată analizînd cu grijă rezervele interne existente în întreprinderi, colectivele de muncă s-au angajat să dea peste plan în acest an, produse în valoare de 12 milioane lei, să obţină eco­nomii la preţul de cost de 1,9 milioane lei, din care pînă la 23 August, 1 milion, şi be­neficii suplimentare de 1 milion lei. Încă din anul trecut, conducerile tehnico­­administrative, avînd sprijinul Comitetului ra­ional de partid şi al organizaţiilor de bază, au luat măsuri de aprovizionare tehnico-ma­­terială a întreprinderilor, în aşa fel încît pro­cesul de producţie să se desfăşoare ritmic încă din primele zile ale acestui an. De asemenea, au fost perfectate din timp contractele econo­mice şi planurile de cooperare, s-au luat mă­suri de îmbunătăţire a folosirii capacităţii de producţie, extinderea micilor mecanizări etc. Ca urmare, planul producţiei globale pe ansamblul industriei raionului pe trimestrul I a fost îndeplinit în proporţie de 101,8%, iar cel al producţiei marfă de 102,6%. Un factor hotărîtor în obţinerea rezultatelor de mai sus, l-a constituit sporirea productivi­tăţii muncii cu 3 % peste sarcina planificată. O contribuţie de seamă la realizarea planului au adus-o Uzina mecanică Mîrşa, Uzinele textile, „11 Iunie“, „Mătasea roşie“ din Cis­ • PRODUCŢIE REALIZATĂ PE SEAMA • RITMICITATE ŞI ASALT . OMUL CALITATE EXTRA ŞI REFUZURI DE VIITOR Bădie, „Firul roşu“ Tălmaci, întreprinderea industrială raională şi altele. Rezultatele puteau fi însă şi mai bune dacă şi cooperativa „Textila“ şi-ar fi îndeplinit sarcina de plan trimestrială. La această uni­tate au existat unele deficienţe de ordin su­biectiv (o insuficientă organizare a muncii şi folosire a capacităţii de producţie a maşinilor, neaprovizionarea ritmică cu materiale etc.) care au dăunat bunului mers al procesului de producţie. Ritmicitatea a constituit de multă vreme pentru întreprinderile din raionul nostru, un obiectiv de analiză. Acolo, unde s-au tras în­văţăminte din lipsurile anilor precedenţi, re­zultatele sunt bune. Bunăoară, la Uzinele tex­tile, „Mătasea roşie“ din Cisnădie, „Firul roşu“ din Tălmaci şi altele, s-a reuşit ca planul de producţie să fie îndeplinit, decadă cu decadă, între 28 şi 33%. In schimb la Uzina mecanică Mîrşa nu se realizează în prima decadă decît 7—9% din plan, în a doua 14—18%, iar în a treia res­tul. Asemenea situaţii nefavorabile există şi la Întreprinderea forestieră, Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului şi cooperativa „Textila“. Conducerile acestor unităţi încearcă să moti­veze slaba ritmicitate pe seama aşaziselor cauze obiective. Dar ele uită să arate că aces­tea pleacă tocmai de la neaprovizionarea rit­mică cu materiale, de la neaplicarea la timp a M.T.O. şi a altor măsuri. O vină serioasă în nerealizarea ritmicităţii o au serviciile de aprovizionare. In unele din­­acestea sunt încadraţi oameni nepricepuţi, co­mozi, rutinaţi, care mai mult încursă lucru­rile. In cadrul serviciilor respective trebuie să lucreze cadre cu multă experienţă în muncă, întreprinzătoare, gata oricînd să răspundă sar­cinilor mari ale întreprinderii. La fiecare început de an, colectivele de muncă își întocmesc planuri M.T.O. şi îşi iau I. NISTOR (Continuare în pag. 3-a)

Next