Flacăra Sibiului, 1965 (Anul 21 [22], nr. 3510-3613)

1965-01-05 / nr. 3510

DE LA DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1965 Cuvîntul constructorilor de maşini - unelte In spaţioasa şi moderna hală de prelucrări mecanice şi montaj, dată recent în funcţie, la Uzina mecanică, colectivul secţiei a făcut un rodnic bilanţ privind modul cum au fost realizate sarci­nile de plan în anul 1964 şi au analizat cu simţ de răspundere posibilităţile de îndeplinire a sarcinilor de plan sporite din 1965. S-a subliniat în materia­lul prezentat cu acest prilej de şeful secţiei, ing. Nico­lae Zaharia, că sarcinile de plan pe anul 1964 au fost realizate şi chiar depăşite acumulîndu-se totodată o bo­gată experienţă în îmbunătă­ţirea calităţii produselor. Re­zultatele pozitive au fost concretizate prin scrisorile de mulţumire primite din par­tea beneficiarilor. In cuvîntul său, maistrul Nicolae Luca a arătat că experienţa acumulată privind ridicarea preciziei de prelu­crare a maşinilor-unelte, per­fecţionarea tehnologiei, efec­tuarea cu exigenţă a contro­lului de calitate şi altele, trebuie folosită din plin şi îmbogăţită. A subliniat că rezervele interne în acest domeniu nu s-au epuizat şi va trebui să insistăm în con­tinuare în special asupra în­tăririi disciplinei în muncă ca şi asupra aprovizionării ritmice cu sculele şi mate­rialele necesare. „Am executat produse de bună calitate , a arătat maistrul principal Iosif Şer­­ban. O caracteristică a nou­lui plan de producţie o con­stituie ponderea mare de maşini-unelte pentru reali­zarea cărora va trebui să ne concentrăm toate forţele. Trebuie să facem noi pro­puneri care să fie introduse în planul M.T.O., cheie a realizării tuturor indicatori­lor de plan. Avem un colec­tiv harnic cu care ne min­­drim. Aşa că sarcinile de plan vor fi nu numai în­deplinite, dar şi depăşite“. „Munca noastră — a ară­tat comunistul Ludovic Ist­ván, controlor de calitate — se concretizează prin înca­drarea utilajelor în condiţii­le tehnice, prin reducerea substanţială a coeficientului de rebut şi a reclamaţiilor. Orice economie făcută ,în dauna calităţii înseamnă de fapt o pierdere pentru uzină. Produsele noastre expuse la Expoziţia realizărilor econo­miei naţionale a R.P.R. au fost apreciate de vizitatori pentru calitatea lor. Aprecie­rile ne încurajează, dar tot­odată ştim că mai avem încă multe de făcut în această problemă“. Şi alţi muncitori, ingineri şi tehnicieni au subliniat în­semnătatea ridicării neconte­nite a calităţii produselor, a necesităţii pregătirii profesio­nale, a aprovizionării ritmi­ce cu scule şi materiale, a­­similării de utilaje noi, ur­măririi produselor în exploa­tare şi altele. Cu prilejul discuţiilor au fost făcute o serie de propu­neri valoroase menite să completeze proiectul de plan M.T.O. al uzinei, care duc în primul rînd la îmbunătăţirea calităţii produselor. Ing. Gheorghe BOGHICI şeful serviciului C.T.C. de la Uzina mecanică. Maistrul Nicolae Luca vorbind cu ocazia prelucrării cifrelor de plan. Totul pentru calitate Dezbaterea cifrelor de plan pe 1965 cu filatoarele din schimbul I de la fabrica „11 Iunie“ din Cisnădie a consti­tuit totodată prilejul trecerii în revistă a frumoaselor suc­cese obţinute de harnicul co­lectiv de aici în cursul anului trecut. Planul de producţie a fost îndeplinit cu cinci zile şi jumătate înainte de termen, s-a îmbunătăţit substanţial ca­litatea firelor, indicii de uti­lizare a maşinilor au crescut simţitor, depăşindu-se preve­derile cu 2°/o la fuse vechi şi cu 6,4%­ la fuse noi. Dato­rită mai bunei organizări a procesului de producţie, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 0,84°/o faţă de sarcina stabilită. Referindu-se la aceste fru­moase rezultate, maistrul prin­cipal Dumitru Maricuţă, şeful schimbului, a arătat că ele sunt rodul muncii întregului colectiv care, sub îndrumarea organizaţiei de partid, s-a străduit să aplice întocmai toate măsurile stabilite. El a remarcat însă că în activi­tatea schimbului s-au mani­festat şi deficienţe, care în cel mai scurt timp vor trebui să fie lichidate. Unele reparaţii planificate la maşini n-au fost executate în mod corespun­zător, mai există muncitoare ce nu respectă procedeele de lucru, la unele maşini se înre­gistrează multe deşeuri. In încheiere, tov. Maricuţă a subliniat că printre multiplele sarcini ce le revin în anul vi­itor, cea mai importantă tre­buie considerată calitatea pro­duselor. Aceasta presupune o preocupare de căpetenie a fie­cărui muncitor sau maistru pentru descoperirea de noi re­zerve interne la fiecare loc de muncă şi valorificarea lor în scopul îmbunătăţirii continue a calităţii firelor. Numeroşi muncitori şi maiş­tri care au luat cuvîntul au subliniat caracterul mobiliza­tor al cifrelor de plan pe 1965 şi au venit cu propuneri valoroase. Iată ce spunea maistrul Ioan Linz: „Sarcinile noastre de producţie pe anul 1965 sunt sporite. Se prevede, de exemplu, o creştere cu 0,5°U a planului la fire de calitatea A. Aceste sarcini sunt realizabile, deoarece vom a­­corda o atenţie deosebită repa­raţiilor la maşini şi vom efec­tua un control mai eficace pentru respectarea tehnologiei de fabricaţie". în această privinţă filatoa­­rea Elena Frăţilă s-a angajat să depăşească planul ce-i revi­ne cu 300 kg fire de calitatea A. Ea a făcut şi o propune­re privind îmbunătăţirea cli­­matizării în sectorul celor cinci maşini princeps. Angajamente referitoare la ridicarea calităţii semifabri­catelor şi a firelor şi-au luat de asemenea şi maistrul Iosif Gaşpar, muncitoarele Ludovi­­ca Andrea, Maria Grapă, Ma­ria Kellner şi alţi tovarăşi. Printre propunerile cu care colectivul schimbului I şi-a în­tărit angajamentele luate se remarcă: îmbunătăţirea trans­portului intern, îmbunătăţirea funcţionării maşinilor de filat — 12 şi 13 — prin înlocuirea transmisiei de roţi dinţate la trenul de laminat, reducerea deşeurilor pe faze de fabri­caţie şi altele. Participînd cu mult entu­ziasm la dezbaterea cifrelor de plan, filatoarele şi-au ma­nifestat hotărîrea de a munci cu tot elanul pentru îndepli­nirea şi depăşirea tuturor in­dicatorilor, sporind în mod substanţial calitatea firelor produse de ele. Vasile BLĂNARU şeful serviciului producţie la filatura de bumbac „11 Iu­nie“ Cisnădie Din realizările cofetarilor Ridicarea continuă a cali­tăţii produselor este înscrisă printre principalele preocu­pări ale colectivului I.A.P.L. „Cofetarul“ Sibiu. In acest scop s-a acordat o atenţie sporită dotării cu utilaje noi a secţiilor de pro­ducţie şi perfecţionării me­todelor de fabricaţie. Astfel, s-au montat 2 roboţi de co­fetărie şi 3 maşini automate de fabricat îngheţată, cu care s-au şi produs în anul 1964 25 sortimente noi. Demn de remarcat este faptul că în anul trecut s-au vîndut mărfuri a căror va­loare întrece pe cea din 1963 cu 2 100 000 lei. Numai în luna decembrie s-au vîndut circa 30 000 pachete cu pro­duse de cofetărie. O inovaţie valoroasă Aproape nu există zi în care la uzina „Independenţa“ să nu se nască una sau mai multe propuneri de inovaţii. Drept mărturie stau 410 pro­puneri înregistrate de cabi­netul tehnic al uzinei anul trecut, din care­­ fiind aplicate pe parcurs, generat circa 2 milioane economii. * Una dintre valoroasele inovaţii ale anului 1964, pro­pusă recent de ing. Nico­­lae Ad­i, împreună cu teh­nicienii Ioan Bîtiu şi Iosif Kun are următoarea formu­lare: „Schimbarea materialu­lui folosit la confecţionarea tăvilor pentru uscător“. Este vorba de înlocuirea unor ma­giale neferoase cu altele, fră a diminua calitatea prp­­usului respectiv,­­prin care­­ 12 luni se vor economisi , materiale în valoare de 280 000 lei. Pregătiri pentru cor­­pania de primăvară Efectul bunei organizări a reparaţiilor la maşini şi tractoare Paralel cu desfăşurarea lucrărilor agricole de toamnă la G.A.S. Sibiu s-au luat măsuri pentru pregătirea şi executarea în bune condiţii a reparaţiilor la tractoarele şi maşinile ce vor fi folosite în campania agricolă din pri­măvara acestui an. Pe baza indicaţiilor date de consiliul de conducere, sec­ţia mecanică condusă de tî­­nărul inginer Iosif Köber şi-a întocmit un plan concret me­nit să ducă la obţinerea u­­nor rezultate bune în des­făşurarea procesului de re­paraţii, încă în luna octom­brie s-au reparat încăperile şi utilajele atelierului meca­nic, s-a făcut aprovizionarea cu o bună parte din piesele şi materialele necesare, au fost procurate unele scule şi dis­pozitive noi şi s-au verificat cele existente. O atenţie deosebită s-a acordat organizării muncii în atelier, astfel ca metodele ce vor fi folosite să ducă la creşterea substanţială a pro­ductivităţii muncii, la reduce­rea preţului de cost şi să permită obţinerea unui in­dice superior al calităţii re­paraţiilor. In raport de con­diţiile din atelierul nostru s-a stabilit folosirea a două me­tode de muncă: la tractoare — repararea pe ansamble, cuprinzind opt posturi de lu­cru, iar la mașini agricole — pe echipe formate din cîte 2—3 muncitori. Fixarea locu­lui unde se vor executa lu­crările a constituit de ase­menea o problemă care a preocupat conducerea secţiei mecanice. Timpul rece din perioada reparaţiilor ne-a fă­cut să ne gîndim ca lucrările să aibă loc în cea mai mare parte în încăperile atelierului şi deci, folosind la maxim întreaga suprafaţă de lucru, să putem asigura o bună rit­micitate. Pentru fiecare post de lucru în parte s-au întoc­mit din timp­­planuri de muncă concrete, în care s-au prevăzut operaţiile necesare, durata, valoarea materialelor şi a manoperei. Lucrările importante au fost încredinţate celor mai pre­gătiţi mecanici din punct de vedere profesional. Comunis­tul Nicolae Almăşan, de exemplu, conduce activitatea la postul de lucru nr. 1. Aici se efectuează în cadrul reparaţiilor curente, demonta­rea tractorului, repartizarea subansamblelor motorului spre reparaţie la celelalte posturi, apoi montarea mecanismului motor şi asamblarea lui com­pletă. Dumitru Vădeanu repară pompele de injecţie şi face rodajul motorului pe banc, Nicolae Cristea repară insta­laţiile hidraulice şi cutiile de viteză, iar Simion Krauss mecanismul de direcţie şi sis­temul de răcire. De alezarea cuzineţilor palieri se ocupă cu multă conştiinciozitate u­­temistul Gheorghe Deutsch­länder. In scopul îmbogăţirii cu­noştinţelor profesionale ale Va­sile CIUPITU tehnician mecanic la G.A.S. Sibiu (Continuare în pag. 4-a) Fotografia de faţă ni-l înfăţişează pe tov. Simion Krau, executînd reparaţii la mecanismul de direcţie al tractorulu Comunistul Nicolae Almăşan (stînga) împreună cu alţi doi mecanizatori în timpul lucrului la postul nr. 1 — montaj general tractor. Saidenţiata anului Mă aflam într-una din zi­lele trecute la secţia filatură pieptănată a întreprinderii „Libertatea". In dimineaţa aceea lucra schimbul condus de maistrul Dănilă Bozdoc, schimb care, după cum am aflat mai tîrziu, obţinuse cele mai bune rezultate în în­trecerea socialistă. Hărnicia şi măiestria filatoarelor fac ca din valţurile maşinilor să iese fire de o rară fineţe. Un scurt popas la cîteva faze mai importante de producţie te transpune deja într-un a­­devărat proces al iscusinţei, prin care trebuie să treacă lîna, din momentul cînd sub formă de benzi este adusă de la carde şi pînă în final, cînd se deapănă firele obţi­nute. In drum spre acea fi­neţe rară, spre fire cu nu­mere metrice între 24 şi 40, benzile de lînă suferă o mul­ţime de transformări. Ames­tecul şi laminarea, pieptăna­tul şi filarea, dublarea, cură­ţirea firului de nopeuri şi răsucirea sînt doar cîteva din cele mai importante faze şi operaţii ale metamorfozei pe care o suferă lîna pînă să devină acel fir, care va da naştere renumitelor stofe de Kamgam sau tricotajelor fi­ne. Şi-n tot acest proces me­taforic, înalta calificare şi atenţia trebuie să fie însu­şiri de nelipsit ale filatoare­lor. Nu-i uşor să-ţi îndepli­neşti planul, să realizezi o calitate superioară, să faci economii, cînd cea mai mică neatenţie poate însemna re­but, poate însemna ore în­tregi de stagnare. Dar din cele 70 de muncitoare au putut fi evidenţiate în între-­ cerea socialistă pe fiecare lună în medie cîte 27. Unele dintre ele cum sînt Rafila Ciobanu, Anica Cristescu, Hilda '~ilaru, Maria Zaharia, Elena Szabo, Victoria Gligor sau Sofia Doican au fost evidenţiate chiar lună de lună. Pe­ Anica Cristescu am întîlnit-o la preparaţie, iar pe Maria Zaharias la faza de filare. Indemînarea lor era de-a dreptul impresio­nantă. De aceea mai tîr­ziu cînd mă aflam în faţa graficului lunar de întrecere mi-am oprit privirile asupra numelor lor, în dreptul că­rora am putut citi şi cifre tot pe măsura îndemînării, prima depăşise planul cu 8,1%, a doua cu 6%. Le-am zărit apoi şi fotografiile la panoul de onoare. Anica Cristescu mai avea o poză şi la postul U.T.M. de con­trol, sub care, cu litere de-o şchioapă, era scrisă o dedi­caţie care începea cam aşa: „Utemişti, urmaţi exemplul tov. Cristescu__“ Asemenea exemple sînt multe şi în toate schimbu­rile. Despre oamenii săi şeful secţiei, ing. Ioan Munteanu, are numai cuvinte de laudă: „cu un astfel de colectiv, ne putem într-adevăr mîndri. Trimestru de trimestru am cîştigat steagul roşu de sec­ţie evidenţiată pe întreprin­dere. L-am cîştigat pentru că de fiecare dată colectivul nostru de muncă a îndepli­nit în mod exemplar sarci­nile de producţie, clasîndu-se în fruntea colectivelor din celelalte secţii“. La 31 decembrie, cîteva ore înaintea revelionului, tov. Munteanu nota, cu satisfac­ţia omului care şi-a împlinit un gînd măreţ, pe ultima filă a calendarului din 1964: 13 700 kg fire de lînă piep­tănată peste plan, aproape 700 000 lei economii. S-au­ realizat cu 2% mai multe fire de calitatea I-a, iar pro­ductivitatea muncii a sporit cu 4,6% peste sarcina sta­bilită. Angajamentul luat fu­sese substanţial depăşit şi ca atare secţia filatură piep­tănată, întrecînd toate cele­lalte secţii, a fost pe drept cuvînt declarată evidenţiata anului. N. IZDRAILA

Next