Flacăra, iulie-noiembrie 1958 (Anul 7, nr. 27-47)

1958-07-05 / nr. 27

Patriofa dru*l din Libanul ţan­­trai lupt« «lături da callal­l m­ieulajl libanezi, pentru nea* ttrnaraa fării lor« De cîteva săptămîni ora­şele, porturile şi codrii de cedri ai Libanului răsună de împuşcături şi explozii, bubuituri de tun şi rafale de mitralieră. Forţele populare au ri­dicat armele pentru elibe­rarea ţării de sub controlul american statornicit o dată cu doctrina Eisenhower şi pentru revenirea ţării în familia statelor arabe inde­pendente. In ciuda repre­siunilor sîngeroase orga­nizate de trupele guvernu­lui proimperialist din Bei­rut, în mîinile răscula­ţilor se află cea mai mare parte a teritoriului libanez. Poporul libanez îşi apă­ră ţara cu arma în mînă, iar preşedintele Samun şi premieul Solh apără in­teresele colonialismului pe­trolifer, adică sursele de aprovizionare a Occidentu­lui cu petrol din Orientul Apropiat. Iată de ce flota a VI-a americană din Mediterana ameninţă Libanul, iar An­glia trimite noi efective mi­litare în Cipru. Iată de ce puterile occidentale — sfi­­dind principiile dreptului internaţional şi ale Cartei O.N.U., care interzic amestecul militar în treburile interne ale unui stat — pregătesc o inter­venţie armată împo­triva poporului liba­nez, cu sau fără egi-'­da forţelor O.N.U., adică fie după meto­da camuflajului fo­losită în agresiunea împotriva poporului, coreean, fie după me­toda făţişă a agre­siunii anglo-franco­­israeliene împotriva Egiptului. Planul imperialist al unui „nou Suez“ stîrneşte mînia şi in­dignarea poporului libanez, care este ho­­tărît să se apere pînă la capăt. In ace­lași timp, popoarele arabe,sprijinite de celelalte întreprinde un amestec al­­popoare iubitoare de pace, mai în treburile interne condamnă energic uneltiri­ ale Libanului ar duce ine­le celor care pun în primej­ vitabil la o agravare se­­die pacea în Orientul Apro-­rioasă a situaţiei interna­­piat şi Mijlociu. Gioriale şi ar pune într-o Căci, aşa cum se arată în gravă primejdie cauza­tă­­declaraţia Agenţiei TASS c­in întreaga răspundere — exprimînd poziţia guvern pentru aceasta ar reveni nului sovietic în problema organizatorilor şi parti- Libanului — „încercările cipanţilor la acest ales­­puterilor occidentale de a­tec“. LONDRA. Intructt patronii Întreprinderi­lor de transporturi auto din Londra n-au satisfăcut In Întregi­me revendicările con­ducătorilor de auto­buse care reluaseră lucrul după șapte săp­­tămlni de grevă. In cursul săptămlnii tre­cute șoferii londonezi au încetat din nou lu­crul. Gamal Jumblat, unul dintre conducătorii fortelor populare care acţionează in Libanul central. Unul din efectele muntei forţelor populare împotriva guvernului tră­dător: ruinele palatului premieru­lui Sami Solh. O stradă din Beirut, după o luptă dintre forţele populare şi armata guvernamentală, GENEVA. De curând şi-a încheiat lucrările cea de-a 42-a Confe­rinţa a O.I.M., în cadrul căreia delegaţia Republicii Populare Române a militat pentru Încetarea cursei înarmărilor, pentru des­tindere internaţionala şi rezolvarea unei serii de probleme inte­­resind muncitorii din toata lumea. In fotografie: tov. E. Mezin­­cescu,vice-preşedinte al Conferinţei (al doilea de la stingă la dreapta), în timpul unei şedinţe plenare pe care a prezidat-o. In stingă sa dl. David Morse, directorul general al O.I.M.,şi dl. Blanchard, director general adjunct, Tomsi ATENA. O demonstraţie a studenţilor atenieni Împotriva po­gromurilor antigreceşti, comise de ultranaţionaliştii ciprioţi turci, şi Împotriva „planului britanic al dublei sclavii pentru populaţia greacă din Cipru", aşa cum 11 califică ziarul­­„Klephteria" TOKIO. Plantaţii pirjolite de secetă, un număr Îngrozitor de incendii, lipsă de apă in oraşe, o Întreagă populaţie ameninţată cu Înfometarea şi Înşelarea — iată consecinţele catastrofalei secete care bintuie actualmente in Japonia. In fotografie: o plantaţie de orez distrusă de secetă.

Next