Flacăra, ianuarie-martie 1959 (Anul 8, nr. 1-13)

1959-01-03 / nr. 1

— Bine, mamă-mare o va în­trerupe, probabil, cel mai răsărit dintre nepoţi — bine, dar stuf creş­te şi acuma în jurul oraşului... — Creşte, creşte — va relua bunica firul — creşte de bună seamă... Numai că pe atunci el creştea, aşa, de capul lui... Nici tu diguri de beton, nici tu canali­zări, nici tu staţii de pompare sau mai ştiu eu ce... V-am spus doar: pustiu şi baltă... Ei, şi într-o zi, Stuf-Impărat, îndemnat şi ajutat de nişte voinici, s-a luat la harţă— carepecare--cu Papură-Vodă.Şi... Şi bunica va depăna mai de­parte firul legendei. Dar dv. să ştiţi că miezul ei de adevăr îşi are obîrşia în zilele noastre, pe meleagurile pe care, desigur, le-aţi recunoscut, ale Deltei Dunării... Brailuc, decembrie, una mie noua sute cincizeci si opt Cobori din şalupa care te-a adus de la Tulcea şi te opreşti uimit pe malul nisipos, în faţa unui adevărat parc de maşini şi tractoare. Ce înseamnă toate acestea? Ce caută pe aici atîtea tractoare? Să se fi înfiinţat vreun S.M.T. tocmai aici, în baltă? Şi celelalte maşini nou-nouţe, vopsite care în verde, care în roşu, ce să fie? Cele două blocuri moderne de locuinţe şi celelalte construcţii cînd şi pentru cine s-au ridicat? Te uiţi la clădirea de lingă parcul de maşini şi vezi o firmă pe care stă scris: «Ministerul In­dustriei Petrolului şi Chimiei — Staţiunea experimentală stuficolă „Delta Dunării“». Intri în prima clădire şi te trezeşti dintr-o dată în plină acti­vitate ştiinţifică: laborator bio­logic, laborator chimic, labora­tor hidrologic... Cercetări, expe­rienţe, analize, grafice, retorte... Opreşti un tînăr îmbrăcat în halat alb, Laurenţiu Braicu. Afli că e inginer şi şef al laboratorului de chimie al staţiunii. E bucuros să-ţi dea o mulţime de date despre alcalinitatea şi duritatea apelor din bălţile Deltei şi despre stadiul înaintat al experienţelor pentru determinarea PH-ului op­t. In oceanul nesfîrşit al „trestiilor de aur“ işi face lor maşina de recoltat stuf, mon­tată la tractorul „KD-35“. De la tarpană (o coasă scurtă cu ciocul adus, folosită de local­nici la tăierea stufului) și pină la KD, este drum lung — ca de la plugul de lemn, la com­bină. 2. RemorcherulNicolaeTeclu­ a luat in primire un ceas cu o capacitate de 42 de vagoane de stuf, pe care il remorchea­ză spre locul de Încărcare. Şantierul naval Olteniţa va livra in curind 40 de aseme­nea ambarcaţiuni. 3. Calmul este doar aparent... In curind, foşnetului discret al stufului ii va lua locul du­duitul puternic al KD-urilor... 4. La agregatul de selecţio­nat şi balotat stuf, trei fie­răstraie circulare taie stuful in dimensiuni convenabile şi Înlătură capetele care dau deşeuri. Nici aceste capete nu vor fi, insă, aruncate, ci vor fi preluate de G.A.C. „Ada Marinescu “, pentru a fi folo­site la fabricarea cărămizilor, tim creşterii stufului. Profan, nu prea înţelegi mare lucru, dar te bucuri, împreună cu tînărul inginer, de succesele laboratorului de chimie. Te adresezi biologilor. N-au timp. Sînt prinşi într-o mare bă­tălie. Bătălia biologică dintre stuf şi papură. Din papură se fac doar coşniţe şi preşuri, pe cînd din stuf... Cercetarea condiţiilor bio­logice de dezvoltare a celor două vegetale va permite extin­derea stufului în dauna papurei. Hidrologii sunt pe cale să dea soluţii tehnice în legătură cu in­filtraţiile apelor freatice pe tere­nul stuficol, complet îndiguit, de la exploatarea Rusca. Sunt, de asemenea, foarte ocupați cu cerce­tarea tasărilor la diguri, cu pro­blemele curentometriei în Deltă.

Next