Flacăra, aprilie-iunie 1986 (Anul 35, nr. 14-26)

1986-04-04 / nr. 14

PATRIA, CABINETUL DE LUCRU AL PREŞEDINTELUI Plenara Comitetului Central Un document de mare însemnătate, deschizător de noi şi fertile orizonturi pentru creaţia eroică a poporului la început de nou cincinal Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Bilanţul activităţii economico-sociale în anul 1985 a evidenţiat, încă o dată, remarcabilele realizări obţinute de poporul nostru, sub conducerea parti­dului, în ridicarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, în condiţiile grele ale crizei economice mondiale şi ale unor contradicţii şi lipsuri în activitatea noastră, în cincinalul trecut producţia­ industrială a crescut cu 21,6 la sută, producţia agricolă cu 10 la sută, venitul naţional cu peste 24 la sută, iar veni­turile reale ale oamenilor muncii cu 8 la sută. S-au dezvoltat puternic ştiinţa, învăţămîntul şi cultura — factori de importanţă hotărâtoare pentru făurirea­­ cu succes a socialismului şi comunismului în patria noastră. Toate acestea reflectă justeţea politicii­­Partidului Comunist Român, care îşi îndeplineşte cu succes rolul de centru vital al întregii societăţi, de forţă politică conducătoare a naţiunii noastre pe calea edificării noii orânduiri sociale, a socialismului şi comunismului în România. In cincinalul 1986—1990 va trebui să străbatem o nouă etapă­­— se poate spune, hotărâtoare — în înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. Trebuie să înfăptuim obiectivul stabilit privind trecerea de la starea de ţară în curs de dezvoltare, la o etapă superioară, de ţară socialistă mediu dezvoltată. Trebuie să por­nim de la necesitatea dezvoltării intensive a in­dustriei, agriculturii, a celorlalte sectoare, punînd în centrul activităţii înfăptuirea noii revoluţii teh­­nico-ştiinţifice, ceea ce presupune — aşa cum se subliniază în hotărîrile Congresului al XIII-lea — că ţara noastră trebuie să se angajeze cu toate for­ţele sale pe calea transformărilor revoluţionare, ştiinţifice, şi să se situeze la nivelul celor mai bune cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii din toate domeniile. In actualul cincinal avem de realizat un volum de investiţii de peste 1 200 miliarde lei. Sînt nece­sare măsuri hotărîte, încă din acest an, pentru în­deplinirea în întregime a programului de investiţii , dar, în acelaşi timp, este necesar să se acţioneze pentru o creştere mai puternică a eficienţei in­vestiţiilor. Avem în vedere o reducere a volumului general al investiţiilor prevăzute în planul cincinal, pe baza reducerii consumurilor materiale şi a creş­terii productivităţii muncii. In general va trebui ca cea mai mare parte a investiţiilor s-o îndrumăm spre modernizarea maşinilor şi utilajelor. Mă refer îndeosebi la acea parte a investiţiilor care este destinată industriei, pentru că o parte însemnată a acestora este îndreptată spre dezvoltarea ener­getică, spre înfăptuirea programului nuclear, pe care trebuie să îl realizăm în cele mai bune con­diţii şi cu minimum de cheltuieli. O atenţie deose­bită trebuie să acordăm folosirii mai bune, com­plete, a capacităţilor de producţie, precum şi pu­nerii la timp în producţie a noilor investiţii. Şi în acest cincinal punem un accent deosebit pe dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime. Aceasta cere să se acţioneze cu toată hotărârea pentru realizarea programelor de dezvoltare în do­meniul minier şi energetic, pentru buna funcţio­nare a centralelor electrice, de toate categoriile, pentru înfăptuirea neabătută a programelor de dez­voltare a activităţii miniere, a bazei de materii pri­me, de punere în valoare a resurselor de care dis­punem, chiar dacă unele au un conţinut mai redus de substanţe utile. In mod corespunzător, celelalte sectoare produ­cătoare de materiale de diferite feluri, — mă refer îndeosebi la chimie, petrochimie şi metalurgie, pre­cum şi la materialele de construcţii — trebuie să acţioneze pentru realizarea în cele mai bune con­diţii a programelor pe care le au privind asigura­rea şi producerea de noi materiale, mai ieftine, mai eficiente, care să ne ajute în asigurarea unei baze corespunzătoare a întregii noastre activităţi. Pornind de la aceasta, doresc să subliniez în mod deosebit necesitatea de a se acţiona cu toată hotă­­rîrea în vederea încadrării în normele de consum, pentru reducerea în continuare a consumurilor energetice şi de materii prime, pentru perfecţiona­rea tehnologiilor şi elaborarea, pe această bază, de noi norme de consum, mai reduse. Se impune, de asemenea, să acţionăm mai ferm în direcţia recu­perării surselor de energie şi de materii prime şi materiale, de piese şi subansamble. După cum vă este cunoscut, pe această cale trebuie să asigurăm acoperirea într-o proporţie însemnată — în unele sectoare, de peste 50 la sută — a necesarului de materii prime şi materiale. Este necesar să trecem la organizarea pe baze mai bune, ştiinţifice, a producţiei şi a muncii, apli­­cînd ferm legile şi hotărîrile de organizare şi nor­mare a muncii în toate sectoarele. In prima parte a acestui an, Comitetul Politic Executiv a adoptat o serie de măsuri, şi, pe această bază, s-a desfăşurat şi continuă să se desfăşoare o activitate intensă pentru o mai bună organizare a muncii, a normării, începînd cu perfecţionarea tehnologiilor, a organizării fluxului de producţie. Am realizat în această direcţie, pe fiecare ramură, proiectele pentru cîteva întreprinderi, iar în unele sectoare, pentru întreaga ramură. Cu acest prilej, au reieşit posibilităţile mari pe care le avem în economie de perfecţionare a tehnologiilor, de orga­nizare a fluxului de producţie, de introducere a unor noi maşini şi utilaje mai productive, care duc la creşterea, în unele sectoare, cu 10—15—20 la sută a producţiei, la o reducere a consumurilor energe­tice şi materiale, la creşterea puternică a producti­vităţii muncii — ceea ce va da posibilitatea unei îmbunătăţiri radicale a prevederilor planului cin­cinal, în agricultură, spre exemplu — mă refer la agri­cultura de stat —, pe baza normelor pe care le-am stabilit, a organizării ce se va realiza în următoa­rele luni, urmează să reducem personalul din agri­cultura de stat cu 40 la sută. Inclusiv, într-o serie de întreprinderi de care am vorbit, în condiţiile creşterii producţiei peste plan, sunt prevăzute re­duceri cu 15—20 la sută a personalului existent, iar în unele şi mai mult. Este normal să fie aşa, pen­tru că, dacă vorbim de o organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, dacă vorbim de automati­zare, de mecanizare, de robotizare, această trebuie să presupună şi o schimbare radicală a situaţiei din întreprinderi, a felului de muncă, dar, în mod co­respunzător, trebuie să conducă la o reducere sub­stanţială a forţei de muncă. Nu este posibil să me­­canizăm, să automatizăm, să introducem calcula­toare, microprocesoare, roboţi, — cum s-a spus aici — şi să rămînem cu acelaşi număr de oameni. Pe această bază, am cerut tuturor comitetelor ju­deţene să formeze comisii pentru a acţiona în ve­derea organizării activităţii din toate întreprinde­rile, astfel încît să încheiem, pe ţară, pînă la 15 aprilie, toate problemele de organizare, spre a pu­tea trece, din luna mai, la aplicarea lor. Prima etapă a acestor programe este 1986 şi prevedem ca, practic, în 1988, să încheiem în linii generale toate etapele programului de modernizare, de organizare ştiinţifică a întreprinderilor, cu tot ceea ce decurge de aici. Este evident — şi doresc să subliniez încă o dată — că în toate aceste programe de moderni­zare şi organizare rolul hotărîtor , au noile tehno­logii, realizarea de noi maşini şi utilaje de înaltă productivitate. Se poate ca unii tovarăşi să pună întrebarea : dar ce se va întîmpla cu un număr aşa de mare de oameni, care vor fi reduşi ? Nu există nici un fel de problemă de a asigura, în conformi­tate cu programele de dezvoltare, condiţii de muncă pentru toţi. Şi acum avem sectoare unde nu reuşim să asigurăm forţa de muncă necesară ! Este evident — şi doresc să subliniez acest lucru ca să fie bine înţeles — că nu se poate vorbi de o economie modernă, de revoluţia tehnico-ştiinţifică, de dezvoltare intensivă, fără o bună organizare și normare a muncii în toate sectoarele de activitate. Aceasta constituie problema hotărîtoare ! Vom revedea, în general, sistemul de­ normare a personalului pe categorii, pornind de la necesitatea reducerii personalului auxiliar și neproductiv, sta­bilind noi indicatori, noi norme în această privinţă, îndrumînd activitatea oamenilor muncii spre pro­ducţie, spre creaţia materială şi ştiinţifică — pen­tru că numai în aceste sectoare se creează cu ade­vărat bogăţia naţională, se asigură progresul con­tinuu al patriei. Trebuie realmente să aşezăm, în conformitate cu prevederile legii, întreaga activitate pe principiul autogestiunii. Fiecare unitate să-şi aibă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli şi să pornim de la necesitatea ca cea mai mare parte a cheltuielilor să şi le acopere din veniturile şi din activitatea proprie. Apelarea la credite să nu fie regulă, ci un mijloc de a face faţă cerinţelor activităţii, pînă la asigurarea producţiei şi încasărilor. Fiecare unitate trebuie să producă, să vindă, să încaseze şi, pe această bază, să-şi asigure activitatea de producţie. Am trecut să normăm producţia la 1 000 de lei fonduri fixe. A fost şi pînă acum un Indicator de care aproape că nu vorbea nimeni. Analizînd pro­blema, am constatat că, din 1980 şi pînă acum, producţia la mia de lei fonduri fixe a scăzut. Am făcut investiţii mari, dar nu am asigurat şi creş­terea producţiei pe măsura investiţiilor făcute. A­­ceasta e valabil şi în industrie, şi în­ agricultură. Va trebui să chibzuim bine la mijloacele pe care le avem, să le punem în folosinţă în întregime şi nu­mai după aceea să vedem dacă e nevoie să facem Flacăra anul XXXV — Nr. .1,4 (1607) — 4 aprilie 1986

Next