Flacăra, octombrie-decembrie 1988 (Anul 37, nr. 40-52)

1988-10-07 / nr. 40

Actualitatea politică Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Eforturi susţinute pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor din economie După cum este cunoscut, Co­mitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat, în şedinţa din 3 oc­tombrie a.c., probleme şi do­cumente de mare importanţă pentru dezvoltarea economico­­socială a ţării , activitatea des­făşurată pentru realizarea pla­nului pe primele 9 luni din acest an şi măsurile pentru înfăptuirea prevederilor de plan­­ pe trimestrul IV 1988 ; proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socia­­lă a României pe anul 1989 ; Programul privind autocondu­­cerea şi autoaprovizionarea populaţiei pe trimestrul IV 1988 şi pe anul 1989. Remarcînd, în cadrul cuvîn­­tării rostite in şedinţă, atît rea­lizările de la începutul anului fi pină în prezent, cit şi rămî­­nerile în urmă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că sînt necesare măsuri hotărîte din partea ministerelor produ­cătoare de materii prime şi materiale pentru a asigura rea­lizarea deplină a prevederilor planului şi livrarea la timp a produselor către celelalte mi­nistere ; totodată, este neces­­r să se facă totul pentru a se asi­gura o bună aprovizionare şi o bună funcţionare a tuturor în­treprinderilor, centralelor, în toate sectoarele de activitate. Dispunem în industrie — se spune in cuvîntare — de tot ce este necesar în domeniul aprovizionării tehnico-materiale pentru a îndeplini în cele mai bune condiţii prevederile pla­nului pe trimestrul IV. In mod corespunzător, trebuie să se a­­corde atenţie problemei cali­tăţii, precum şi reducerii chel­tuielilor materiale şi de pro­ducţie, productivităţii muncii şi tuturor celorlalţi indicatori, în ceea ce priveşte proble­mele din agricultură, se impun măsuri hotărîte pentru strân­gerea intr-un timp cit mai scurt a recoltei la toate produsele şi depozitarea in bune condiţii a producţiei, asigurarea fondului central de produse agroalimen­­tare, a fondului de furaje ne­­cesare pentru sectorul zooteh­­­­nic precum şi a fondului ge­neral de autoapr­o­vizionare, în toate domeniile. Este necesar, de asemenea, să se acţioneze cu toată răspunderea pentru realizarea optimă a însămînţă­­rilor,­in termenele stabilite, pentru a pune astfel o bază bună pentru recolta anului viitor. Să facem deci în aşa fel, a subliniat secretarul gene­ral al partidului, incit în toate sectoarele —­in industrie, în investiţii, în agricultură — să realizăm la timp lucrările din trimestrul IV şi să încheiem anul 1988 cu rezultate cit mai bune în toate sectoarele de ac­tivitate. Referindu-se la proiectul Pla­nului naţional unic de dezvol­tare economico-socială a Romă­niei pe anul 1989, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că documentul a fost întocmit pe baza unei largi dezbateri şi con­sultări a tuturor întreprinderi­lor, centralelor, cu participarea activă a conducerilor ministe­relor, a organelor centrale de sinteză. Prevederile proiectului asigură o dezvoltare corespunză­toare a activității economico­­sociale în anul care vine și sînt în concordanţă cu hotărî­­rile Congresului al XIII-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale. Urmează ca, în cursul lunii octombrie, planurile de dezvoltare economico-socială să fie dezbătute în toate între­prinderile, în adunările gene­rale ale oamenilor muncii, in centrale, în institutele de cer­cetare, în toate unităţile care au un rol important în reali­zarea prevederilor planului. Participanţii la dezbateri tre­buie să vină cu propuneri de îmbunătăţire a planului, atit in ceea ce priveşte valoarea producţiei-marfă, exp­ortul, in­dicatorii de calitate şi de efi­cienţă economică, mai ales nor­mele de consum de materiale şi de energie, cit şi reducerea într-o măsură mai mare a chel­tuielilor materiale şi a cheltu­ielilor de producţie, creşterea mai puternică a productivităţii muncii. Aceasta trebuie să asi­gure o creştere mai puternică a producţiei nete, precum şi a venitului naţional în ansamblu. Legat de planul pe anul viitor. In cuvîntare sunt subliniate probleme de mare importanţă cum sunt : recuperarea şi refo­­losirea materiilor prime şi ma­terialelor, perfecţionarea acti­vităţii de conetare, de intro­ducere în producţie a noilor asimilări şi realizări de produse, activitatea de modernizare, de bună organizare în toate dome­niile, aplicarea măsurilor sta­bilite privind autoconducerea, autogestiunea, realizarea pro­gramului privind normarea şi­­ activitatea financiară, mijloa­cele circulante, înfăptuirea pro­gramului de stabilire a preţu­rilor. „Să asigurăm — se spune in cuvîntare — creşterea puter­nică a rolului activităţii eco­­nomico-financiare, funcţiona­rea în cele mai bune condiţii a autoconducerii şi autogestiunii, să nu mai avem produse la care să se înregistreze pier­deri ! Trebuie ca, încă din tri­mestrul IV, să rezolvăm defi­nitiv această problemă a renta­bilităţii in toate sectoarele, pe seama reducerii cheltuielilor. In nici un fel nu trebuie să aibă loc o creştere a preţurilor, a costurilor, şi cu atît mai mult la produsele care sînt destinate bunei aprovizionări a popu­laţiei, dar nici la produsele necesare activităţii industriale; dimpotrivă, trebuie să obţinem o reducere a lor‘‘. In ceea ce priveşte Progra­mul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea populaţiei pe trimestrul IV 1988 şi pe anul 1989, secretarul general al partidului a arătat că este ne­cesar să se ia toate măsurile pentru a realiza exemplar strîngerea recoltei, a legume­lor, fructelor, pentru înfăptuirea programelor din zootehnie, în scopul înfăptuirii în cele mai bune condiţii a acestui pro­gram. In acelaşi timp, celelal­te ministere trebuie să reali­zeze produsele industriale in cantităţile prevăzute şi de o calitate cit mai bună, pentru a asigura o bună aprovizionare. Cuvîntarea subliniază impor­tanţa activităţii judeţelor în ceea ce priveşte autoaprovizio­­narea. Se arată că fiecare ju­deţ trebuie să se lupte pentru a asigura prevederile ce-i revin din program, trebuie să facă totul pentru o bună aprovi­zionare. Trasînd importante jaloane pentru activitatea din toate sectoarele producţiei materiale din ţara noastră, cuvîntarea a­­dresează întregului popor un vibrant îndemn : „Intr-o de­­mnitare, sa acţionăm ast­fel incit să realizăm planul pe acest an, să pregătim temeinic planul pe anul viitor ! Să fa­cem astfel incit patria noastră să realizeze noi paşi înainte spre societatea socialistă mul­tilateral dezvoltată, spre ridica­rea bunăstării generale a poporului, spre comunism !“. P. NICOARA . 2 Elocventă ilustrare a politicii profund umaniste a partidului şi statului nostru, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, creşterea veniturilor populaţiei prin majorarea re­tribuţiilor oamenilor muncii şi prin majorarea pensiilor, este, şi de această dată, semnul sigur al vigorii unei economii ce se dezvoltă într-un ritm susţinut. Iată, nu s-au scurs decit două luni de cînd Marea Adunare Naţională a aprobat legea pri­vind majorarea retribuţiilor şi a pensiilor, lege care a fost primită de către toţi oamenii muncii, de către întregul popor, ca o nouă dovadă a grijii de care se bucură omul, viaţa şi sănătatea lui, în România so­cialistă. Au trecut, aşadar, nu­mai două luni, iar noi putem deja privi un bilanţ impresio­nant. Peste 1,5 milioane de oa­meni ai muncii cu retribuţii mici, de până la 2000 lei, au primit retribuţia majorată încă din lunile iulie şi august. Prin Decretul Consiliului de Stat 206/1938, la 1 octombrie li s-au alăturat încă 1 milion de oa­meni ai muncii din diverse ra­muri de activitate. In spiritul eticii şi echităţii societăţii noastre, primii care au beneficiat de noile măsuri au fost oamenii muncii cu venituri mici, de pină la 2000 Iei. 2,5 mi­lioane de oameni ai muncii pentru care noua lege a însem­nat o creştere substanţială a veniturilor ! Să subliniem încă o dată faptul că, în marea lor majoritate, aceştia sunt oameni tineri, aflaţi in primii ani după terminarea studiilor, oameni care şi-au întemeiat de curînd o familie. Se dovedeşte, astfel, nu în vorbe, di­in fapte, că tineretul ţării se află perma­nent în atenţia partidului şi sta­tului nostru, ca viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste, aşa cum magistral îl definea însuşi secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărei profundă dragoste de oameni se regăseş­te, ca in fiecare din împlinirile acestei epoci, şi în noua creş­tere a veniturilor populaţiei. S-a încheiat, aşadar, in acest început de octombrie, prima etapă de majorare a retribu­ţiilor personalului muncitor. Celor peste 2,5 milioane oameni ai muncii li se vor adăuga, in continuare, alte milioane de oa­meni care se străduiesc să răs­pundă prin înalte fapte de mun­că grijii manifestate de partid, angajîndu-se cu eforturi sporite in îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, în ridicarea continuă a calităţii produselor pe care le realizează. In acelaşi spirit al preocupă­rii constante faţă de om şi de nevoile sale, de la 1 octombrie s-a trecut şi la prima etapă de majorare a pensiilor de asigu­rări sociale de stat pentru mun­ca depusă şi limită de vîrstă, etapă în care vor fi mărite pen­siile de pină la 1500 lei lunar, inclusiv cele militare, precum şi pensia minimă pentru pier­derea capacităţii de muncă, gra­dul II de invaliditate. Benefi­ciarii acestei majorări vor fi circa 800 060 pensionari ce se adaugă pensionarilor invalizi de război, cărora li s-a mărit pensia încă de la 1 august. NU e nevoie de metafore pen­tru a citi dincolo de cifre, im­presionante, dealtfel, şi fără comentarii. In paginile ziarelor şi ale revistelor, la radio şi te­leviziune, au răsunat, emoţio­nante, cuvintele bătrînilor ce sînt astfel cinstiţi pentru mun­ca lor de o viaţă, ce s-a aşezat piatră de temelie a realizărilor de azi , sunt cinstiţi şi ajutaţi să trăiască în bunăstare, în demnitate. Majorarea retribuţiilor oame­nilor muncii, majorarea pen­siilor continuă. Măsură gene­roasă, ea va fi aplicată, până în 1990, unui număr de peste şapte milioane persoane. A­­ceastă primă etapă care s-a în­cheiat la 1 octombrie a permis,­ aşa cum arătam, un bilanţ sem­nificativ pentru demonstrarea adevărului că în România so­cialistă vorbele se confundă cu faptele, iar vorbele şi faptele sunt deopotrivă, expresia grijii faţă de om, a profundului uma­nism al unei societăţi pentru care omul este, real, valoarea supremă. ROXANA MANOLESCU : Continuă majorarea retribuţiilor Profundă expresie a grijii faţă de om Flacăra - anul XXXVII - Nr. 40 (1­737) 7 octombrie 1983

Next