Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)
1971-04-08 / nr. 1990
• 2ft Manifestări consacrate gloriosului semicentenar In sala de festivități a școlii profesionale din Caransebeș a avut loc o frumoasă manifestare consacrată aniversării narului partidului. In cadrul ei, prof. Walter Farkas a semicentevorbit in fata unui numeros public alcătuit din elevi și cadre didactice — despre unele momente din istoria și activitatea partidului. A urmat montajul literar — muzical „Partidul, patria, poporul“. La dorința pionierilor și școlarilor din Prigor de a cunoaște cît mai multe lucruri despre activitatea partidului nostru, recent s-a pregătit și prezentat, cu sprijinul organelor de partid, simpozionul intitulat : „P.C.R. — conducătorul încercat al poporului în lupta pentru edificarea unei Românii prospere, libere și independente". Pentru a-și exprima recunoștința față de partid, pionierii și școlarii s-au angajat ca pe viitor să obțină cît mai frumoase rezultate la învățătură. Peste 500 de locuitori ai comunei Mehadica, adunați în sala de spectacole a căminului cultural, au audiat conferința „Mehadica în vremuri și azi", expusă de învățătorul Gheorghe Coca. Vorbitorul a scos în relief dezvoltarea social-edilitară și culturală a localității în anii construcției socialismului sub înțeleaptă conducere a partidului. Spectacolul, care a fost prezentat de către formațiile căminului cultural și ale Clubului C.F.R. Caransebeș, s-a bucurat de mult succes. ■ FORMAȚIILE ARTISTICE DE AMATORI ale căminului cultural din Știnăpari, desfășoară in aceste zile — premergătoare aniversării gloriosului semicentenar al partidului — o vie activitate culturală atît în localitate, cît și pe scenele căminelor culturale din satele învecinate. La sfîrșitul lunii martie, ele au prezentat un bogat program artistic în sala căminului cultural din Șosea Montană, urmărit de peste 120 de spectatori. Programul a cuprins dansuri populare, cîntece bănățene interpretate de un grup vocal, brigadă de agitație și momente vesele. Același program a fost prezentat de artiștii amatori din Știnăpari și la Pojejena, unde, aproape 300 de membri cooperatori, mulți de naționalitate sîrbă, au făcut solilor cîntecului și dansului popular românesc o caldă primire, în perioada imediat următoare, talentații interpreți din Știnăpari vor prezenta programe artistice și în localitățile Belobreșca, Marila, Anina, Pescari și Berzasca. AMOS GROZA directorul căminului cultural din Știnăpari Formațiile de muzică populară și dansuri bănățene de pe lingă clubul Uzinei de construcții metalice și mașini agricole din Bocșa au susținut, recent, în cinstea gloriosului semicentenar, un reușit program artistic pe scena căminelor culturale din Forotic și Surduc. Aplauze vii au răsplătit aparițiile artiștilor amatori Elena Ciula, Ion Urupan, Traian Tîmpu, Mia Ciula, Iancu Botoș și alții. Omagiul artei populare (Urmare din pag 1) * 1biectele lucrate de mină și înitrunite in expoziție — numai in luna martie, 80 de tone de minereu in plus. E întrecerea noastră, e mîndria noastră. , Uite insă că femeile noastre... Președinta Comitetului orașenesc al femeilor Maria Căldăruse și una dintre organizatoare, Dorina Popescu, vin cu detalii. — Pentru noi evenimentul este mare. Partidul a însemnat și aici, la Moldova Nouă, sute de apartamente, mii de locuri de muncă pentru soții noștri în mina care are certificat de naștere în socialism, fără să mai vorbim de șirul construcțiilor edilitar-gospodărești care ușurează și înfrumusețează viata. Ca, în școli noi, în creșe, la grădinițe, in magazine bine aprovizionate, în parcuri cu multe, foarte multe flori, cuilori ca și cele durate cu a- l din pasiunea pentru frumos și care uneori îți dau impresia că întrec fantezia naturii. Și gîndul ne poartă — 1 de la numeroasele simpozioane, seri literare, expuneri etc, inițiate de femei în această priimăvară a semicentenarului — la ceea ce aflasem mai inainte și anume: că totul pornește din inimă. Și femeile Moldovei Noi ne-au promis și alte acțiuni pe care o să i le dedice — cu Inițiatoare inimoase ca ': Elena Belea, Amalia Betezani Maria Damina, Sanda Mănescu — din dragoste pentru frumos, în semn de omagiu, de stimă, de prețuire, de recunoștință. I Expoziția județeană de artă plastică a amatorilor Recenta expoziție județeană din cadrul celei de-a VI-a bienale de artă plastică pentru amatori se ridică deasupra numeroaselor expoziții personale ale amatorilor pe care le-am văzut în ultimul an. Destul de unitară, cu o tematică destul de variată și o tratare care depășește expoziția izbutește diletantismul, să argumenteze existența unor buni mînuitori ai penelului și, în același timp, necesitatea coordonării și îndrumării creatorilor. Sculpturile lui Gheorghe Pîrvu și Gh. Roiă aparțin unor artiști ai lemnului, dar rezolvarea pe care autorii o dau multor lucrări nu se înscrie total în sfera artei autentice sau a unei profesionalități care să dovedească integral resursele sculptorilor. Multe din ele sunt lucrări de artizanat. Credem că un mai adîncit studiu al artei și necesităților contemporane, o legătură mai strînsă cu creatorii reșițeni sau timișoreni le-ar fi folositoare. Pe linia stilizărilor moderne (ca în „Cocoșul" și „Voleibalista“ de Gh. Pîrvu , „Pasăre de noapte“ și „Curcanul" de Gh. Rouă) se pot obține frumoase rezultate artistice, cu o condiție, bineînțeles: interpretările să fie personale, originale, susținute de o semnificație. Gizela Schlotter aduce un mare număr de lucrări în expoziție. Autoarea posedă o bună tehnică și colorație aparte, neveridică aproape, luată de la postimpresioniști (în genul peisajului intitulat „Case"). Trebuie însă ca aceste eforturi și rezultate să fie duse mai departe, aprofundînd peisajul citadin complex. Interesant, tocmai prin adîncirea semnificației, a ideii, este tabloul „Pete care nu se șterg“, mult diferit de celelalte lucrări ale aceleiași autoare. Alături de compoziția amintită, înscriem între cele mai bune lucrări ale expoziției: „Industrială" de Francisc Fischer (păcat că nu-i destul de „grea") și „Perdele albe“ de Ion Resteanu. Compozițiile lui Radu Țiganetea confirmă și adîncesc valențe arătate în grafica prezentați în expoziția nu prea depărtată a elevilor Școlii populare de artă din Reșița. Lucrări sobre, gîndite, în care descompunerea anatomică nu este doar joc formal, ci adîncimea unei concepții personale bine conturate. Grupul Școlii populare de artă este unitar, depășind prin preocupări și perspectivă o bună parte din restul expozanților. Remarcăm, de pildă, lucrări semnate — în afara celor amintiți mai înainte — de Gustav Hlinka sau Doru Bucur. Mai trebuie să adăugăm, de asemenea, între expozanți pe Vaier Marchiș industriale), Vasile Gaidoș (peisaje (peisaje în care este relevată irizația luminii), Margareta Urwig (flori), Francisc Incze, Iacob Neubaeur (peisaje), înlăturarea pitorescului, o mai mare trăire artistică a autorilor, exigență și diversificare sunt necesare, în viitor, pentru ca arta amatoare din județ să fie, totuși „sincronică" lumii contemporane. GH. JURMA Aspect din expoziție — lucrări in lemn, os și metal, aparținind lui Gh. Rouă. Foto : I. KASCHAK va. IOAN SFETCU — Cornere- Conform H.C.M. 136/22 VI. 1968, în perioada concediului de maternitate și recuzie, retribuția se face în funcție de doi factori: cea în cîmpul muncii și vechinumărul copiilor. Iată și date concrete: 85 la luni vechime, 65 sută, peste 12 la sută, intre 6 și 12 luni vechime, 50 la sută, pînă la 6 luni vechime Pentru femeile care nasc al treilea sau următorii copii, se plătește 94 la sută din salariul tarifar redus la 94. Contribuția de 2 la sută nu se reține din aceste salarii. DRAGOSLAV STAN — Reșița. Reclamația nu este întemeiat. Verificînd la I.J.C.M situația încadrării dv. în categoria de salarizare ce o dețineți în prezent, am constatat că s-a făcut legal spre Să stăm de ^ . vorbă " ‘ • • '• ■ ; =•- -s . .• ' ' deosebire de cea pe care ați avut-o în vechiul sistem de salarizare care i-a fost atribuit in mod abuziv. Acest lucru îl cunoașteți și dv. Nu înțelegem de ce mai reclamații AUREL ȘTEFANIGA — Var Conducerea cooperativei ne informează că nu figurați în scriptele unității ca debitor. ION MARAȘESCU — Bocșa. Cazul relatat este cunoscut de ION MITE # Vrani soarea dv. ridică o seamă Scride probleme interesante și va cămine in atenția noastră. Cele sesizate le-am adus la cunoștința organelor în drept spre reglementarea situației. ELISABETA KOVÁCS — Bocșa. Adresa fi-vă comisiei de judecată de pe lingă Consiliul popular orășenesc. In ceea ce ne privește, avem în vedere in continuare cele relatate. MARIA JURCHESCU — Bozovici. Contestația dv. nu este justificată. Sperăm că deservirea populației prin unitatea ce o conduceți s-a îmbunătățit. Am fi bucuroși ca la vizita ce o Vom face în curînd la magazinul alimentar din Bozovici să găsim totul bine. MARIN BÎRZĂVESCU — Reșița. Aveți dreptate. Situația in care se află artera de circulație din Lunca Bîrzavei spre complexul Mociur este deplorabilă. De aceea, două din fotografiile trimise redacției vor fi publicate. ZAHARIA PÎRVU — Reșița. Treceți pe la redacție pentru a clarifica problema pe care ați sesizat-o. IOAN STIEGELBAUER — Moldova Nouă. Am primit cu plăcere corespondența dv., cu privire la sesiunea Consiliului popular orășenesc din care am și redat o parte în cadrul unui grupaj tematic. Nu am putut publica un articol mai amplu, dat fiind că numai cu 2 zile înainte, în coloanele ziarului a apărut un articol mai mare despre sesiune și festivitatea de premiere a orașului dv. Așteptăm să ne scrieți despre alte fapte. VASILE IERIMICI — Liubcova. Ajutorul la care vă referiți se dă de obicei după unele norme stabilite în adunarea generală. In curînd acest lucru va fi reglementat. OCTAVIAN SIMION-VORNIC — Buchin. După cum probabil ai remarcat, ziarul nostru a publicat un reportaj din comuna dv., prilej cu care au fost folosite partial și o seamă de date și exemple inserate în corespondență. Articolul trimis rămîne în atenția noastră, urmînd ca în etapa viitoare să căutăm a-I pregăti spre apariție. Rubrică redactată de V. BALTEANU A. FELIX , organele în drept pentru stabilirea este în curs, și ancheta vinovaților URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 I.€; cel mai înalt podium amplă acțiune de perfecționare a formelor și metodelor de organizare, de autodotare cu utilaje și dispozitive, de raționalizare fluxului de informații, de mișcare a materialelor, a muncii omului în general, în cele 365 de zile ale lui ’70 am primit nu o dată vești despre modernizarea unor sectoare, cum a fost cel de compresoare sau boghiuri, despre integrarea sectorului de autoutilaje în cadrul secției sculărie. Marile mișcări pentru mai productiv și mai economicos s-au împletit cu cea pentru mai superior tehnic. Am participat la cîteva evenimente edificatoare ale acestui proces, pe care l-aș numi maturizarea inteligenței tehnice. în aprilie ’70 s-a livrat compresorul de 15 mc cu nr. 1000. Iosif Olexa, șef de echipă de ani de zile era mîndru de cifra jubiliară. Dar tot el ne-a atras atenția că bucuria colectivului are alte impulsuri. Față de primul compresor al o muilea s-a realizat în a șasea parte de timp, iar alături și în paralel cu acel compresor, bun în felul lui, dar învechit comparativ cu timpul în care trăim, se năștea compresorul nou, conceput în uzină de 100 mc. La aceeași predare și preluare a ștafetei am asistat cîteva zile mai tîrziu, tot în aprilie, la celălalt capăt al uzinei, la secția de motoare Diesel. In timp ce pe standul de probă se verifica motorul cu nr. 900 din vechea serie, la montaj se ansambla un motor perfecționat, de 2 500 CP, care putea funcționa și în regim tropicalizat. Acest proces de înnoire, de modernizare, caracteristică intrinsecă a economiei românești, primește aici la Reșița o concretizare pe multiple planuri. O dată asistăm la înnoirea produselor tradiționale, apoi consemnăm lărgirea gamei sortimentale. în acest perpetuu proces de asimilare ’70 a însemnat o treaptă masivă. Din multitudinea de certificate de naștere completate în cele 12 luni, amintim: motoarele electrice pentru marile sisteme de irigații, altele de 2 500 și 2 100 kW, boghiul BO—BO pentru locomotivele electrice, pompa de alimentare a cazanului, motoare pentru compresoarele realizate la „23 August". Și în timp ce la montaj se făceau ultimele retușuri, în serviciile de concepții se definitivau tehnologiile produselor seria 1971. Dar să rămînem la lunile de vară ale lui ’70, în secții e caracteristică atmosfera de mobilizare generală — cum a definit-o secretarul comitetului de partid Ion Cazacu. Organizațiile de partid au lansat o chemare irezistibilă : livrarea marilor coloși pentru uzina luminii de pe Danubiu. Primele mesaje ale Reșiței au plecat la Porțile de Fier încă în 1969, dar acum, era vorba de piesele cheie, de inimile oricărei turbine — rotorul și generatorul. Munca în secție și în principal la mecanică grea era îndîrjită. Zi și noapte mașinile unelte mușcau metalul încins, lăcătușii pregăteau piesele pentru asamblare. La 18 august s-a aflat vestea mult așteptată : toate piesele primei turbine românești erau gata pentru expediere. Și după acea dată în secții munca continuat în același ritm, poate a chiar ceva mai intens pentru a grăbi livrarea celorlalte două rotoare. Munca neobosită a celor de la mecanică grea pentru realizarea uzinelor de lumină s-a situat de departe deasupra tuturor celorlalte realizări ale uzinei. Și chiar dacă la livrarea ultimului rotor nu s-a spart sticla de șampanie și nu a cîntat fanfara — și o spunem cu toată convingerea, merita tot fastul — a rămas evenimentul numărul 1 al anului. Montarea motorului 1000 al boghiului cu același număr sunt fără doar și poate succese. Succese în măsura în care adăugăm că datorită acelei mobilizări generale, inițiate de comuniști, evenimentele amintite au avut loc mult înainte de termenul stabilit. Dar niciodată nu se va uita — și poate n-ar fi rău să se consemneze undeva — că anul 1970 a fost anul de naștere a celor trei mari uriași energetici, experiența care a îndemnat realizarea altora de aceeași putere. Ajuns în acest loc cu retrospectiva, reporterul are de ales : ori continuă succesiunea faptelor, ori urmărește efectul lor așa cum ne apare el astăzi. Tentantă este prima variantă. Dar cum dorința de a fi actual este mai mare, alegem pe a doua. Consecința directă a muncii pline de abnegație de-a lungul celor 365 de zile a tuturor muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, a celor de la toate și boghiuri, a celor demola turnătoria de oțel, secții fruntașe, a celor aproape 3 000 de salariați care s-au distins în întrecere, este realizarea unei producții mult mai mare pe anul respectiv : 54,2 milioane lei depășite la producția marfă vîndută și încasată, precum și pregătirea minuțioasă a noului an. Pentru că este o realitate ce se manifestă pregnant, modernizările, celelalte măsuri înfăptuite își transmit acum întreaga eficiență. De fapt, în aceste zile cînd uzina, împreună cu întreaga țară pregătește aniversarea semicentenarului partidului, roadele sunt evidente. Din prima decadă a anului indicatorii de plan sînt substanțiali depășiți, ajungînd după 05 de zile de lucru la o producție suplimentară de peste 9 milioane lei. Sărbătoarea de azi, în jubiliar al uzinei, în zilele anul premergătoare gloriosului semicentenar, o confirmare și o recunoaștere a faptelor de ieri este deschizătoarea altor mari succese. Reșițenii, au dovedit de multe ori că știu .păstra prestigiul cîștigat! Avutul obștesc evidență rolul însemnat ce-l au, pentru prevenirea producerii pagubelor de orice natură în dauna patrimoniului diferitelor unități sau organizații, controalele și reviziile contabile periodice, atunci cînd acestea sînt făcute cu tot simțul răspunderii și de către cadre competente. Totuși, așa cum s-a constatat, unele dintre cadrele chemate să exercite aceste atribuțiuni de serviciu, dînd dovadă de superficialitate în muncă, de clasă nepăsare și lipsă de răspundere, nu numai că nu și-au făcut datoria ce le revenea, dar chiar au creat condiții prielnice unor sustrageri din avutul obștesc, care în momentul descoperirii au ajuns deja la valori de sute de mii de lei. Așa s-a întîmplat la magazinul Mic gross al cooperației de consum „Semenicul“ Caransebeș, unde un număr de 8 angajați, cu funcții de contabili și revizori de gestiune, au efectuat 5 verificări, dar din cauza superficialității în muncă nu s-au sesizat de prejudiciile existente în unitate, prin aceasta încurajînd elementele infractoare care și-au desfășurat nestingherite activitatea ilicită. Scoatem în evidență că la descoperirea infracțiunilor, la probarea vinovăției inculpaților, organele de urmărire penală au primit un sprijin permanent din partea oamenilor muncii conștienți de marile răspunderi ce revin în direcția creșterii și ocrobtirii continue a avutului obștesc, care prin sesizările făcute, prin depozițiile depuse în mod sincer, în calitate de martori, au contribuit la stabilirea adevărului, manifestînd totodată o dezaprobare totală față de apucăturile străine concepției noastre despre muncă, cinste, viață și societate. Organele de miliție mulțumesc tuturor oamenilor cinstiți care ne-au dat concursul în diferite împrejurări, rugîndu-i și pe această cale să ni-l acorde și pe viitor încît fiecare fraudă care lezează avutul obștesc, avut pe care avem datoria să-l apărăm cu toții, să fie descoperită, să nu rămînă nici un element care, prin faptele sale, lovește în avuția poporului, a țării, fără ca să fie tras la răspundere și să-și primească pedeapsa prevăzută de lege. Călăuzindu-ne activitatea după indicațiile deosebit de prețioase pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, ni le-a dat la consfătuirea din aprilie 1970 cu cadrele de bază din securitate miliție, procuratură și justiție că „In antrenarea maselor populare în sprijinul muncii organelor de stat, noi pornim de la faptul că apărarea orînduirii și proprietății socialiste constituie o obligație patriotică a întregului popor, că numai cu sprijinul activ și organizat al poporului, organele de stat își pot îndeplini în cele mai bune condițiuni sarcinile încredințate", noi, organele miliției din județul Caraș-Severin sîntem ferm hotărîte ca sub îndrumarea permanentă a organelor locale de partid și de stat și cu sprijinul activ al tuturor cetățenilor să ne facem pe deplin datoria, neprecupețind nici un efort în această privință. Furia apelor După o luptă eroică cu forțele oarbe ale naturii, satul a fost ferit de gravul pericol ce-l amenința. Participanții la acțiune au fost împărțiți în două fronturi, de-o parte și de alta a rîului, organizați în echipe. In frunte se afla secretarul Comitetului comunal de partid, tovarășul Ilie Imbrescu, primarul comunei, subofițerii de miliție Marin Mazilu și Dumitru Necu, precum și alți cetățeni cu spirit organizatoric : Ilie Vasile, Dănilă Șuta, Petru Oancea, Franț Ungar, Dănilă Sitaru, Alimpie Craia, Gheorghe Imbrescu, Maxim Popovici, Gheorghe Peța, Petru Suta și alții. Alături de ei, mecanizatorii Anfilofie Oancea, Ion Petruți și Simion Peța, cum și cetățenii Damaschin preAnton, Mugurel Chivu, Dumitru Popovici, Solomon Motorga, Petru Otiman — Roșu, Andrei Suta, Simion Haramuz, Silvestru Popovici și alți săteni au lucrat ore în șir la consolidarea digurilor, la scoaterea buștenilor din calea apelor (care amenințau devierea cursului apelor, ceea ce constituia un pericol și mai grav), la salvarea bunurilor. La acțiune au fost mobilizate toate forțele comunei, oamenii lucrînd neobosit cu lopeți, tîrnăcoape, sape și securi în mînă, folosind la nevoie fierăstraiele, camioanele, remorcile și tractoarele. Practic, au fost aduse aici toate cele ce puteau să contribuie la apărarea comunei în fața valurilor năpustite. S-a lucrat peste zi, iar la lăsarea serii au fost aprinse farurile și reflectoarele.Deși situația era deosebit de grea, s-a acționat cu nespus de mult calm, dar mai ales cu forță bărbătească și cu dîrzenie, căci nu era timp de pierdut. Pericolul a trecut. Comitetul comunal de partid, Consiliul popular comunal și Comandamentul comunal împotriva inundațiilor aduc calde mulțumirilor celor care au contribuit totula izbînda împotriva naturii dezlănțuite. Comuna, casele oamenilor, averea obștească a agricole de producție, cooperative, terenurile agricole sînt acum în afara pericolului. FLAMURA* —1998 FEL DE FEL în fruntea întrecerii Anul de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei s-a încheiat recent la sate. El a coincis cu desemnarea tinerilor din Lupac drept cîștigători ai întrecerii la care au participat toate comunele județului. întrecerea a urmărit prezența tinerilor (la realizarea acestui obiectiv au contribuit în mod hotărîtor fetele), respectarea și realizarea programului de pregătire, rezultatele obținute la trageri, asigurarea bazei materiale și conlucrarea cu factorii locali, consiliul popular, circumscripția sanitară și organele de miliție. La festivitatea înminării drapelului de centru fruntaș în pregătirea militară a tineretului au participat tovarășii: locotenent-colonel Ioan Marcu, Vasile Șeico, șeful comisiei sport, turism și pregătire militară a Comitetului județean U.T.C., Petru Șera, primarul comunei. Răbdare și... De la U.C.M. Reșița s-a făcut o comandă telefonică cu Timișoara, înregistrarea comenzii a avut loc la ora 7.15, iar onorarea ei de către centrala telefonică Reșița la ora... 14.17. Deci 7 ore și două minute de așteptare, timp în care se putea parcurge cu mașina distanța dintre Reșița și Timișoara de aproape trei ori, iar cu trenul de două ori. Operativitate, răbdare și tutun. Așa este la poșta din Reșița. S-auzim de mai bine ! De la pădure. Mai sînt încă oameni care, trecînd cu un mijloc de transport prin pădure, nu se lasă pînă nu aruncă în el un lemn sau două. Jiva Nicolici Stanco Georgevici din Moldoșiva Nouă, fiind cu camionul, au încărcat 5 m.c. lemn de construcție. în drum spre casă s-au întîlnit cu organele de ocrotiri a pădurilor. A fost o întîlnire în urma căreia J. N. și S. G. au ... unele datorii. Credeau că se pot cumpăra lemne și fără bani ? Cine are cheia? în ultimele zile, au fost verificate un număr de pungi cu produse ambalate în unitățile alimentare reșițene. Surpriza a fost într-adevăr... surpriză : pungile de 0,500 kg cîntărite individual au avut, după indicația cîntarului exact 0,500 kg. Cîntărite însă 5 sau 10 bucăți la un loc, cîntarul n-a mai indicat suma aritmetică exactă, ci cu minusuri între 10 și 20 gr de pungă. Cine are cheia acestei enigme ? Conducerea O.C.L. Alimentara, metrologia sau Direcția comercială a județului ? Cei care au fost martori la experiență, n-au reușit să dezlege această enigmă. Așteptăm cheia ! Din mersi Gheorghe Ursulescu este ucenic la șantierul 84 al întreprinderii de construcții căi ferate București, lotul 845 — electrificare Caransebeș. Avind tangență cu ciculația trenurilor, puștiul s-a considerat specialist în orice problemă de viteză și îndemînare. Așa i-a venit ideea să urce din mers într-un marfar. Numai că, de data aceasta, încercarea i-a fost neprielnică, avîntîndu-se spre scări a aterizat sub ele, și roata trenului, nemiloasă, i-a retezat laba piciorului drept. Internat în spital, G. U. meditează asupra noțiunii de... curaj. Merită ! Rubrică redactată de J. MUNTEANU