Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)

1971-04-08 / nr. 1990

• 2ft Manifestări consacrate gloriosului semicentenar In sala de festivități a școlii profesionale din Caransebeș a a­­vut loc o frumoasă manifestare consacrată aniversării narului partidului. In cadrul ei, prof. Walter Farkas a semicente­vorbit i­n fata unui numeros public alcătuit din elevi și cadre didactice — despre unele momente din istoria și activitatea partidului. A urmat montajul literar — muzical „Partidul, patria, poporul“. La dorința pionierilor și școlarilor din Prigor de a cunoaște cît mai multe lucruri despre activitatea partidului nostru, recent s-a pregătit și prezentat, cu sprijinul organelor de partid, simpo­zionul intitulat : „P.C.R. — conducătorul încercat al poporului în lupta pentru edificarea unei Românii prospere, libere și in­dependente". Pentru a-și exprima recunoș­tința față de partid, pionierii și școlarii s-au angajat ca pe viitor să obțină cît mai fru­moase rezultate la învățătură.­­­ Peste 500 de locuitori ai co­munei Mehadica, adunați în sala de spectacole a căminului cultural, au audiat conferința „Mehadica în vremuri și azi", expusă de învățătorul Gheor­­ghe Coca. Vorbitorul a scos în relief dezvoltarea social-edili­­tară și culturală a localității în anii construcției socialismu­lui sub înțeleaptă conducere a partidului. Spectacolul, care a fost prezentat de către forma­țiile căminului cultural și ale Clubului C.F.R. Caransebeș, s-a bucurat de mult succes. ■ FORMAȚIILE ARTISTICE DE AMATORI ale căminului cul­tural din Știnăpari, desfășoară in aceste zile — premergătoare ani­versării gloriosului semicente­nar al partidului — o vie activi­tate culturală atît în localitate, cît și pe scenele căminelor cultu­rale din satele învecinate. La sfîrșitul lunii martie, ele au pre­zentat un bogat program artistic în sala căminului cultural din Șosea Montană, urmărit de peste 120 de spectatori. Programul a cuprins dansuri populare, cîntece bănățene interpretate de un grup vocal, brigadă de agitație și mo­mente vesele. Același program a fost prezen­tat de artiștii amatori din Ștină­pari și la Pojejena, unde, aproape 300 de membri cooperatori, mulți de naționalitate sîrbă, au făcut solilor cîntecului și dansului popu­lar românesc o caldă primire, în perioada imediat următoare, talentații interpreți din Știnăpari vor prezenta programe artistice și în localitățile Belobreșca, Ma­­rila, Anina, Pescari și Berzasca. AMOS GROZA directorul căminului cultural din Știnăpari Formațiile de muzică populară și dansuri bănățene de pe lin­gă clubul Uzinei de construcții metalice și mașini agricole din Bocșa au susținut, recent, în cinstea gloriosului semicentenar, un reușit program artistic pe scena căminelor culturale din Forotic și Surduc. Aplauze vii au răsplătit aparițiile artiștilor amatori E­­lena Ciula, Ion Urupan, Traian Tîmpu, Mia Ciula, Iancu Botoș și alții. Omagiul artei populare (Urmare din pag 1) * 1­biectele lucrate de mină și în­­i­trunite in expoziție — numai­­ in luna martie, 80 de tone de­­ minereu in plus. E întrecerea­­ noastră, e mîndria noastră. , Uite insă că femeile noastre...­­ Președinta Comitetului orașe­­­­nesc al femeilor Maria Căldă­­­­ruse și una dintre organizatoa­­­­re, Dorina Popescu, vin cu de­­­­talii.­­ — Pentru noi evenimentul es­­­­te mare. Partidul a însemnat și­­ aici, la Moldova Nouă, sute de­­ apartamente, mii de locuri de­­ muncă pentru soții noștri în mi­­­­na care are certificat de naș­­­­tere în socialism, fără să mai­­ vorbim de șirul construcțiilor­­ edilitar-gospodărești care ușu­­­­rează și înfrumusețează viata.­­ Ca, în școli noi, în creșe, la­­ grădinițe, in magazine bine­­ aprovizionate, în parcuri cu­­ multe, foarte multe flori,­­ cui­­lori ca și cele durate cu a- l din pasiunea pentru fru­­­­mos și care uneori îți dau im­­­­presia că întrec fantezia na­­­­turii. Și gîndul ne poartă — 1 de la numeroasele simpozioane,­­ seri literare, expuneri etc, ini­­­­țiate de femei în această pri­­i­măvară a semicentenarului —­­ la ceea ce aflasem mai inain­­t­­e și anume: că totul pornește­­ din inimă. Și femeile Moldo­­­­vei Noi ne-au promis și alte­­ acțiuni pe care o să i le dedi­­­­ce — cu Inițiatoare inimoase ca ': Elena Belea, Amalia Betezan­­i Maria Damina, Sanda Mănes­­­­cu — din dragoste pentru fru­­­­mos, în semn de omagiu, de­­ stimă, de prețuire, de recunoș­­­­tință. I Expoziția județeană de artă plastică a amatorilor Recenta expoziție județeană din cadrul celei de-a VI-a bienale de artă plastică pentru amatori se ridică deasupra numeroaselor ex­poziții personale ale amatorilor pe care le-am văzut în ultimul an. Destul de unitară, cu o tema­tică destul de variată și o trata­re care depășește expoziția izbutește diletantismul, să argumen­teze existența unor buni mînuitori ai penelului și, în același timp, necesitatea coordonării și îndru­mării creatorilor. Sculpturile lui Gheorghe Pîrvu și Gh. Roiă aparțin unor artiști ai lemnului, dar rezolvarea pe care autorii o dau multor lucrări nu se înscrie total în sfera artei autentice sau a unei profesiona­­lități care să dovedească integral resursele sculptorilor. Multe din ele sunt lucrări de artizanat. Cre­dem că un mai adîncit studiu al artei și necesităților contempora­ne, o legătură mai strînsă cu creatorii reșițeni sau timișoreni le-ar fi folositoare. Pe linia sti­lizărilor moderne (ca în „Coco­șul" și „Voleibalista“ de Gh. Pîr­vu , „Pasăre de noapte“ și „Curca­nul" de Gh. Rouă) se pot obține frumoase rezultate artistice, cu o condiție, bineînțeles: interpretă­rile să fie personale, originale, susținute de o semnificație. Gizela Schlotter aduce un ma­re număr de lucrări în expoziție. Autoarea posedă o bună tehnică și colorație aparte, neveridică a­­proape, luată de la postimpresio­­niști (în genul peisajului intitu­lat „Case"). Trebuie însă ca aces­te eforturi și rezultate să fie duse mai departe, aprofundînd peisa­jul citadin complex. Interesant, tocmai prin adîncirea semnifica­ției, a ideii, este tabloul „Pete ca­­r­e nu se șterg“, mult diferit de celelalte lucrări ale aceleiași au­toare. Alături de compoziția a­­mintită, înscriem între cele mai bune lucrări ale expoziției: „In­dustrială" de Francisc Fischer (păcat că nu-i destul de „grea") și „Perdele albe“ de Ion Restea­­nu. Compozițiile lui Radu Țiga­­netea confirmă și adîncesc valen­țe arătate în grafica prezentați în expoziția nu prea depărtată a elevilor Școlii populare de artă din Reșița. Lucrări sobre, gîndi­­te, în care descompunerea ana­tomică nu este doar joc formal, ci adîncime­a unei concepții per­sonale bine conturate. Grupul Școlii populare de artă este unitar, depășind prin preo­cupări și perspectivă o bună par­te din restul expozanților. Re­marcăm, de pildă, lucrări semna­te — în afara celor amintiți mai înainte — de Gustav Hlinka sau Doru Bucur. Mai trebuie să adău­găm, de asemenea, între expo­zanți pe Vaier Marchiș industriale), Vasile Gaidoș (peisaje (pei­saje în care este relevată iriza­ția luminii), Margareta Urwig (flori), Francisc Incze, Iacob Neu­­baeur (peisaje), înlăturarea pitorescului, o mai mare trăire artistică a autorilor, exigență și diversificar­e sunt ne­cesare, în viitor, pentru ca arta amatoare din județ să fie, totuși „sincronică" lumii contemporane. GH. JURMA Aspect din expoziție — lucrări in lemn, os și metal, aparținind lui Gh. Rouă. Foto : I. KASCHAK va. IOAN SFETCU — Cornere- Conform H.C.M. 136/22 VI. 1968, în perioada conce­diului de maternitate și re­­cuzie, retribuția se face în funcție de doi factori: cea în cîmpul muncii și vechi­nu­mărul copiilor. Iată și date concrete: 85 la luni vechime, 65 sută, peste 12 la sută, in­tre 6 și 12 luni vechime, 50 la sută, pînă la 6 luni vechime Pentru femeile care nasc al treilea sau următorii copii, se plătește 94 la sută din sala­riul tarifar redus la 94. Con­tribuția de 2 la sută nu se re­ține din aceste salarii. DRAGOSLAV STAN — Re­șița. Reclamația nu este în­temeiat. Verificînd la I.J.C.M situația încadrării dv. în cate­goria de salarizare ce o de­țineți în prezent, am consta­tat că s-a făcut legal spre Să stăm de ^ . vorbă " ‘ • •­­ '• ■ ; =•- -s­­ . .• ' ' deosebire de cea pe care ați avut-o în vechiul sistem de salarizare care i-a fost atri­buit in mod abuziv. Acest lu­cru îl cunoașteți și dv. Nu înțelegem de ce mai recla­mații AUREL ȘTEFANIGA — Var Conducerea cooperativei ne in­formează că nu figurați în scriptele unității ca debitor. ION MARAȘESCU — Bocșa. Cazul relatat este cunoscut de ION MITE # Vrani­ soarea dv. ridică o seam­ă Scri­de probleme interesante și va că­mine in atenția noastră. Cele sesizate le-am adus la cunoș­tința organelor în drept spre reglementarea situației. ELISABETA KOVÁCS — Bocșa. Adresa fi-vă comisiei de judecată de pe lingă Consi­liul popular orășenesc. In ceea ce ne privește, avem în vede­re in continuare cele rela­tate. MARIA JURCHESCU — Bo­­zovici. Contestația dv. nu este justificată. Sperăm că deser­virea populației prin unitatea ce o conduceți s-a îmbunătă­țit. Am fi bucuroși ca la vi­zita ce o Vom face în curînd la magazinul alimentar din Bozovici să găsim totul bine. MARIN BÎRZĂVESCU — Reșița. Aveți dreptate. Situa­ția in care se află artera de circulație din Lunca Bîrzavei spre complexul Mociur este deplorabilă. De aceea, două din fotografiile trimise redac­ției vor fi publicate. ZAHARIA PÎRVU — Reșița. Treceți pe la redacție pentru a clarifica problema pe care ați sesizat-o. IOAN STIEGELBAUER — Moldova Nouă. Am primit cu plăcere corespondența dv., cu privire la sesiunea Consiliului popular orășenesc din care am și redat o parte în cadrul u­­nui grupaj tematic. Nu am pu­tut publica un articol mai am­plu, dat fiind că numai cu 2 zile înainte, în coloanele ziaru­lui a apărut un articol mai ma­re despre sesiune și festivita­tea de premiere a orașului dv. Așteptăm să ne scrieți despre alte fapte. VASILE IERIMICI — Liub­­cova. Ajutorul la care vă re­feriți se dă de obicei după u­­nele norme stabilite în aduna­rea generală. In curînd acest lucru va fi reglementat. OCTAVIAN SIMION-VOR­­NIC — Buchin. După cum pro­babil a­i remarcat, ziarul nos­tru a publicat un reportaj din comuna dv., prilej cu care au fost folosite partial și o seamă de date și exemple inserate în corespondență. Articolul trimis rămîne în atenția noastră, ur­­mînd ca în etapa viitoare să căutăm a-I pregăti spre apariție. Rubrică redactată de V. BALTEANU A. FELIX , organele în drept pentru stabilirea este în curs, și ancheta vinovaților URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 I.€; cel mai înalt podium amplă acțiune de perfecționare a formelor și metodelor de orga­nizare, de autodotare cu utilaje și dispozitive, de raționalizare fluxului de informații, de mișc­­a­re a materialelor, a muncii omu­lui în general, în cele 365 de zile ale lui ’70 am primit nu o dată vești despre modernizarea unor sectoare, cum a fost cel de compresoare sau bo­ghiuri, despre integrarea sectoru­lui de autoutilaje în cadrul sec­ției sculărie. Marile mișcări pen­tru mai productiv și mai econo­micos s-au împletit cu cea pentru mai superior tehnic. Am partici­pat la cîteva evenimente edifica­toare ale acestui proces, pe care l-aș numi maturizarea inteligen­ței tehnice. în aprilie ’70 s-a li­vrat compresorul de 15 mc cu nr. 1­000. Iosif Olexa, șef de echipă de ani de zile era mîndru de ci­fra jubiliară. Dar tot el ne-a a­­tras atenția că bucuria colectivu­lui are alte impulsuri. Față de primul compresor al o muilea s-a realizat în a șasea parte de timp, iar alături și în paralel cu acel compresor, bun în felul lui, dar învechit comparativ cu timpul în care trăim, se năștea compresorul nou, conceput în uzină de 100 mc. La aceeași predare și preluare a ștafetei am asistat cîteva zile mai tîrziu, tot în aprilie, la celălalt capăt al uzinei, la secția de mo­toare Diesel. In timp ce pe standul de probă se verifica motorul cu nr. 900 din vechea serie, la mon­taj se ansambla un motor per­fecționat, de 2 500 CP, care putea funcționa și în regim tropicalizat. Acest proces de înnoire, de mo­dernizare, caracteristică intrinse­că a economiei românești, pri­mește aici la Reșița o concretiza­re pe multiple planuri. O dată a­­sistăm la înnoirea pr­oduselor tra­diționale, apoi consemnăm lărgi­rea gamei sortimentale. în acest perpetuu proces de asimilare ’70 a însemnat o treaptă masivă. Din multitudinea de certificate de naș­tere completate în cele 12 luni, amintim: motoarele electrice pen­tru marile sisteme de irigații, al­tele de 2 500 și 2 100 kW, boghiul BO—BO pentru locomotivele elec­trice, pompa de alimentare a ca­zanului, motoare pentru compre­­soarele realizate la „23 August". Și în timp ce la montaj se făceau ultimele retușuri, în serviciile de concepții se definitivau tehnolo­giile produselor seria­ 1971. Dar să rămînem la lunile de vară ale lui ’70, în secții e ca­racteristică atmosfer­a de mobi­lizare generală — cum a definit-o secretarul comitetului de partid Ion Cazacu. Organizațiile de partid au lansat o chemare ire­zistibilă : livrar­ea marilor coloși pentru uzina luminii de pe Da­­nubiu. Primele mesaje ale Reși­­ței au plecat la Porțile de Fier încă în 1969, dar acum, era vor­ba de piesele cheie, de inimile oricărei turbine — rotorul și ge­neratorul. Munca în secție și în principal la mecanică grea era îndîrjită. Zi și noapte mașinile u­­nelte mușcau metalul încins, lă­cătușii pregăteau piesele pentru asamblare. La 18 august s-a aflat vestea mult așteptată : toate pie­sele primei turbine românești e­­rau gata pentru expediere. Și du­pă acea dată în secții munca continuat în același ritm, poate a chiar ceva mai intens pentru a grăbi livrarea celorlalte două ro­toare. Munca neobosită a celor de la mecanică grea pentru reali­zarea uzinelor de lumină­­ s-a situat de departe deasupra tutu­ror celorlalte realizări ale uzi­nei. Și chiar dacă la livrarea ul­timului rotor nu s-a spart sticla de șampanie și nu a cîntat fan­fara — și o spunem cu toată con­vingerea, merita tot fastul — a rămas evenimentul numărul 1 al anului. Montarea motorului 1­000 al boghiului cu același număr sunt fără doar și poate succese. Succe­se în măsura în care adăugăm că datorită acelei mobilizări ge­nerale, inițiate de comuniști, eve­nimentele amin­tite au avut loc mult înainte de termenul stabi­lit. Dar niciodată nu se va uita — și poate n-ar fi rău să se con­semneze undeva — că anul 1970 a fost anul de naștere a celor trei mari uriași energetici, experiența care a îndemnat realizarea al­tora de aceeași putere. Ajuns în acest loc cu retrospec­tiva, reporterul are de ales : ori continuă succesiunea faptelor, ori urmărește efectul lor așa cum ne apare el astăzi. Tentantă este pri­ma variantă. Dar cum dorința de a fi actual este mai mare, alegem pe a doua. Consecința directă a muncii pline de abnegație de-a lungul celor 365 de zile a tutu­ror muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, a celor de la toate și boghiuri, a celor de­mo­la turnătoria de oțel, secții fruntașe, a celor aproape 3 000 de salariați care s-au distins în întrecere, es­te realizarea unei producții mult mai mare pe anul respectiv : 54,2 milioane lei depășit­e la produc­ția marfă vîndută și încasată, pre­cum și pr­egătirea minuțioasă a noului an. Pentru că este o reali­tate ce se manifestă pregnant, modernizările, celelalte măsuri înfăptuite își transmit acum în­treaga eficiență. De fapt, în aces­te zile cînd uzina, împreună cu întreaga țară pregătește aniversa­rea semicentenarului partidului, roadele sunt evidente. Din prima decadă a anului indicatorii de plan sînt substanțiali depășiți, a­­jungînd după 05 de zile de lucr­u la o producție suplimentară de peste 9 milioane lei. Sărbătoarea de azi, în jubiliar al uzinei, în zilele anul pre­­mergătoare gloriosului semicen­tenar, o confirmare și o recunoaș­tere a faptelor de ieri este des­chizătoarea altor mari succese. Reșițenii, au dovedit de multe ori că știu .păstra prestigiul cîștigat! Avutul obștesc evidență rolul însemnat ce-l au, pentru prevenirea producerii pa­gubelor de orice natură în dauna patrimoniului diferitelor unități sau organizații, controalele și re­viziile contabile periodice, atunci cînd acestea sînt făcute cu tot simțul răspunderii și de către ca­dre competente. Totuși, așa cum s-a constatat, unele dintre cadre­le chemate să exercite aceste atribuțiuni de serviciu, dînd do­vadă de superficialitate în mun­că, de clasă nepăsare și lipsă de răspunder­e, nu numai că nu și-au făcut datoria ce le revenea, dar chiar au creat condiții prielnice unor sustrageri din avutul ob­ștesc, car­e în momentul descope­ririi au ajuns deja la valori de sute de mii de lei. Așa s-a în­­tîmplat la magazinul Mic gross al cooperației de consum „Se­­menicul“ Caransebeș, unde un număr de 8 angajați, cu funcții de contabili și revizori de gestiu­ne, au efectuat 5 verificări, dar din cauza super­ficialității în muncă nu s-au sesizat de preju­diciile existen­te în unitate, prin aceasta încurajînd elementele in­fractoare care și-au desfășurat nestingherite activitatea ilicită. Scoatem în evidență că la des­coperirea infracțiunilor, la pro­barea vinovăției inculpaților, or­ganele de urmărire penală au primit un sprijin permanent din partea oamenilor muncii conști­enți de marile răspunderi ce revin în direcția creșterii și ocro­b­­tirii continue a avutului obștesc, care prin sesizările făcute, prin depozițiile depuse în mod sincer, în calitate de martori, au contri­buit la stabilirea adevăr­ului, ma­­nifestînd totodată o dezaprobar­e totală față de apucăturile străine concepției noastre despre muncă, cinste, viață și societate. Or­ganele de miliție mulțumesc tuturor oamenilor cinstiți care ne-au dat concursul în diferite împrejurări, rugîndu-i și pe a­­ceastă cale să ni-l acorde și pe viitor încît fiecare fraudă care lezează avutul obștesc, avut pe care avem datoria să-l apărăm cu toții, să fie descoperită, să nu ră­­mînă nici un element care, prin faptele sale, lovește în avuția po­porului, a țării, fără ca să fie tras la răspundere și să-și pri­mească pedeapsa prevăzută de lege. Călăuzindu-ne activitatea după indicațiile deosebit de prețioase pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, ni le-a dat la consfătuirea din aprilie 1970 cu cadrele de bază din securitate miliție, procuratură și justiție că „In antr­enarea maselor populare în sprijinul muncii organelor de stat, noi pornim de la faptul că apărarea orînduirii și proprietă­ții socialiste constituie o obligație patriotică a întregului popor, că numai cu sprijinul activ și orga­nizat al poporului, organele de stat își pot îndeplini în cele mai bune condițiuni sarcinile încr­e­­dințate", noi, organele miliției din județul Caraș-Severin sîntem ferm hotărîte ca sub îndrumarea permanentă a organelor locale de partid și de stat și cu sprijinul activ al tuturor cetățenilor să ne facem pe deplin datoria, nepre­cupețind nici un efort în această privință. Furia apelor După o luptă eroică cu forțele oarbe ale naturii, satul a fost fe­rit de gr­avul pericol ce-l ame­nința. Par­ticipanții la acțiune au fost împărțiți în două fr­onturi, de-o par­te și de alta a rîului, organi­zați în echipe. In frunte se afla secretarul Comitetului comunal de partid, tovarășul Ilie Imbres­­cu, primarul comunei, subofițerii de miliție Marin Mazilu și Dumi­tru Necu, precum și alți cetățeni cu spirit organizatoric : Ilie Va­sile, Dănilă Șuta, Petru Oancea, Franț Ungar, Dănilă Sitaru, Alim­­pie Craia, Gheor­ghe Imbrescu, Maxim Popovici, Gheorghe Peța, Petru Suta și alții. Alături de ei, mecanizatorii Anfilofie Oancea, Ion Petruți și Simion Peța, cum și cetățenii Damaschin pre­An­ton, Mugurel Chivu, Dumitru Po­povici, Solomon Motorga, Petru Otiman — Roșu, Andrei Suta, Si­mion Haramuz, Silvestru Popovici și alți săteni au lucrat ore în șir la consolidarea digurilor, la scoa­­ter­ea buștenilor din calea apelor (care amenințau devierea cursu­lui apelor, ceea ce constituia un pericol și mai grav), la salvarea bunurilor. La acțiune au fost mobilizate toate forțele comunei, oamenii lu­­cr­înd neobosit cu lopeți, tîrnăcoa­­pe, sape și securi în mînă, folo­sind la nevoie fierăstraiele, ca­mioanele, remorcile și tractoa­rele. Practic, au fost aduse aici toate cele ce puteau să contri­buie la apărarea comunei în fața valurilor năpustite. S-a lucrat peste zi, iar la lăsarea serii au fost aprinse farurile și reflectoa­­rele.Deși situația era deosebit de grea, s-a acționat cu nespus de mult calm, dar mai ales cu forță bărbătească și cu dîrzenie, căci nu era timp de pierdut. Pericolul a trecut. Comitetul comunal de par­tid, Consiliul popular comunal și Comandamen­tul comunal împotriva inundații­lor aduc calde mulțumiri­lor celor care au contribuit totu­la izbînda împotriva naturii dezlăn­țuite. Comuna, casele oamenilor, averea obștească a agr­icole de producție, cooperative, terenurile agricole sînt acum în afara peri­colului. FLAMURA* —1998 FEL DE FEL în fruntea întrecerii Anul de pregătire a tinere­tului pentru apărarea patriei s-a încheiat recent la sate. El a coincis cu desemnarea tine­rilor din Lupac drept cîștigă­­tori ai întrecerii la care au participat toate comunele ju­dețului. întrecerea a urmărit prezența tinerilor (la realiza­rea acestui obiectiv au contri­buit în mod hotărîtor fetele), respectarea și realizarea pro­gramului de pregătire, rezulta­tele obținute la trageri, asigu­rarea bazei materiale și con­lucrarea cu factorii locali, consiliul popular, circumscrip­ția sanitară și organele de mi­liție. La festivitatea înminării drapelului de centru fruntaș în pregătirea militară a tine­retului au participat tovarășii: locotenent-colonel Ioan Marcu, Vasile Șeico, șeful comisiei sport, turism și pregătire mi­litară a Comitetului județean U.T.C., Petru Șera, primarul comunei. Răbdare și... De la U.C.M. Reșița s-a fă­cut o comandă telefonică cu Timișoara, înregistrarea co­menzii a avut loc la ora 7.15, iar onorarea ei de către cen­trala telefonică Reșița la ora... 14.17. Deci 7 ore și două minu­te de așteptare, timp în care se putea parcurge cu mașina distanța dintre Reșița și Ti­mișoara de aproape trei ori, iar cu trenul de două ori. Operativitate, răbdare și tutun. Așa este la poșta din Reșița. S-auzim de mai bine ! De la pădure. Mai sînt încă oameni care, trecînd cu un mijloc de trans­port prin pădure, nu se lasă pînă nu aruncă în el un lemn sau două. Jiva Nicolici Stanco Georgevici din Moldo­și­va Nouă, fiind cu camionul, au încărcat 5 m.c. lemn de construcție. în drum spre ca­să s-au întîlnit cu organele de ocrotiri a pădurilor. A fost o întîlnire în urma căreia J. N. și S. G. au ... unele datorii. Credeau că se pot cumpăra lemne și fără bani ? Cine are cheia? în ultimele zile, au fost ve­rificate un număr de pungi cu produse ambalate în unitățile alimentare reșițene. Surpriza a fost într-adevăr... surpriză : pungile de 0,500 kg cîntărite individual au avut, după indicația cîntarului exact 0,500 kg. Cîntărite însă 5 sau 10 bucăți la un loc, cîntarul n-a mai indicat suma aritme­tică exactă, ci cu minusuri în­tre 10 și 20 gr de pungă. Cine are cheia acestei enig­me ? Conducerea O.C.L. Ali­mentara, metrologia sau Direc­ția comercială a județului ? Cei care au fost martori la experiență, n-au reușit să dez­lege această enigmă. Aștep­tăm cheia ! Din mersi Gheorghe Ursulescu este u­­cenic la șantierul 84 al între­prinderii de construcții căi ferate București, lotul 845 — e­­lectrificare Caransebeș. Avind tangență cu ci­­culația trenu­rilor, puștiul s-a considerat specialist în orice problemă de viteză și îndemînare. Așa i-a venit ideea să urce din mers într-un marfar. Numai că, de data aceasta, încercarea i-a fost neprielnică, avîntîndu-se spre scări a ate­rizat sub ele, și roata trenu­lui, nemiloasă, i-a retezat laba piciorului drept. Internat în spital, G. U. me­ditează asupra noțiunii de... curaj. Merită ! Rubrică redactată de J. MUNTEANU

Next