Flamura, iulie 1971 (Anul 18, nr. 2062-2088)
1971-07-24 / nr. 2082
ANUL XVIII, NR. 2082/ 14BATA, 24 IULIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI (Continuare in pag. a 3-a) Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe șantierul de construcții navale Constanța In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — Portul și Șantierul Naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este peni a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în județul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluționarea unor probleme importante de stringentă actualitate și de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a portului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu , și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. La Constanța coloana oficială, se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară o priveliște dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, for (Continuare in pag a 3-a) Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60 000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice), în aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai demult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile municipiului și comitetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice) Constanța a fost prima regiune în care s-a i terminat cooperativizarea agriculturii (Vii aplauze). Stnt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice) Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român , în făurirea societății socialiste, în transformarea României intr-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice) Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. .Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al noastre, unde să nu se patriei simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice) Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite) Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea, în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini ; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Suntem convinși că județul Constanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și ingineri, nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze prelungite) In agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară. Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid a județului, vor munci în așa fel încît să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cite știu, tovarășul Vîleu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o producție de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat linele locuri unde s-au obținut, ainul trecut, peste 10 000 kg la hectar, și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice) Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură a tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm, rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Intîlnire cu activul județean de partid După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. .Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vilcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii cele mai calde sentimente ,e prețuire , ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-1 acordați, pentru grija , cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeți asupra îndeplinirii planului producției industriale pe primul semestru al acestui an, a desfășurării campaniei de recoltare a griului și‘■altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și depună aprobare și adeziune față de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viață. A mai luat apoi cuvîntul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi directorul întreprinderii de Rețele Electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, președintele Cooperativei Agricole de Producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lună și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Șantierul Naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite. * t Verticale reșițene. Foto : IOAN CARDOȘ Implicațiile cărții social-politice în MODELAREA CONȘTIINȚELOR Rolul cărții social-politice, ca instrument de modelare a conștiinței, de educare marxist-leninistă a celor mai largi mase de oameni ai muncii, este îndeobște bine cunoscut. Succesul muncii de propagandă depinde, evident, și de măsura în care cartea social-politică promovează o atitudine militantă, împotriva concepțiilor retrograde și a influențelor nocive , cultivă devotamentul față de patrie și partid, față de cauza socialismului. Recentele propuneri de măsuri prezentate de secretarul general al partidului pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice subliniază necesitatea ca producția de carte să răspundă într-o măsură mai mare cerințelor educației comuniste. Se știe că în anii edificării socialiste a țării au cunoscut o largă gîndire operele clasice ale răului Marx, Engels, Lenin, documentele partidului nostru, studiile de filozofie și sociologie, lucrările cu caracter politic, istoric și economic. Referindu-ne la acest gen de lucrări și avînd în vedere măsurile adoptate de conducerea superioară de partid pentru îmbunătățirea activității politicoeducative, considerăm că este necesar să se intensifice eforturile pentru a ridica munca cu cartea pe o treaptă superioară. Cartea politică trebuie să pătrundă mai adinc în mase, să fie mai bine cunoscută și înțeleasă, de acestea. O mare răspundere în acest sens revine celor care lucrează în mod nemijlocit cu cartea, librarii și bibliotecarii. Ei sunt înainte de toate militanți, activiști, cadre cu o înaltă responsabilitate care trebuie să-și cunoască bine profesiunea. Cum se explică totuși faptul că opere de autentica, valoare cum ar fi. acelea din domeniul științei, lucrări de filozofie, istorie, economie, nu se bucură întotdeauna, de popularizarea cuvenită ? Firește, opere sunt accesibile doar specialiștilor, dar cele mai multe se adresează maselor largi de Ce se mai poate face însă cititori, când unii bibliotecari, sau librari sîunt străini de conținutul și valoarea acestora ? Cunoscută bine, prezentată la timp și eficient, recomandata cu competență și căldură, cartea, politică, și nu numai aceasta, nu va rămîne multă vreme în rafturi. Iată de ce ne pronunțăm pentru o pregătire multilaterală, profesională și politico-ideologică a cadrelor di librării și biblioteci, pentru competență și calitate în munca cu cartea socialpolitică. Se impune totodată o selectare mai riguroasă, mai exigentă a cadrelor din bibliotecile sătești, a căror activitate ridică probleme deosebit de complexe. Se mai întîmmplă uneori ca, creșterea numărului de cititori să se facă pe seama unor colecții de aventuri, lucrări de gen polițist ș.a.m.d., neglijîndu-se răspîndirea și cunoașterea, operelor de literatură politică, economică, istorică, filozofică. In actuala etapă de dezvoltare a societății noastre, a satului socialist, există mase întregi de prof. ION POPA (Continuare in vaga 2-ai Actualitatea Concurs intersecții „Reșița 200" Ieri, in sala Casei de cultură a sindicatelor a avut loc prima „rundă" a Concursului intersecții a brigăzilor de agitație de la Uzina Constructoare de Mașini. Organizat din inițiativa Comitetului sindicatului și a Comitetului U.T.C., această întrecere artistică se adaugă altor manifestări organizate în municipiul nostru și dedicate mărețului jubileu. In asistența unui public entuziast, aseară și-au demonstrat măiestria brigăzile aparținînd serviciului „Laboratoare" și „Tehnolog". Fină în a doua decadă a lunii august, cînd juriul va delibera, le dorim tinerilor artiști concurenți, mult succes! Prind contur noi lucrări Prin munca voluntar-patriotică a cetățenilor, la Moniom — localitate aparținătoare municipiului Reșița — prind contur noi lucrări de interes obștesc. După ce au terminat construcția gardului din prefabricate care împrejmuiește curtea căminului cultural, neam lucrează la amenajarea unei platforme de dans (170 mp) și a unei popîicării, amplasate în curtea căminului. Ei sunt sprijiniți de serviciul gospodăriei comunale, care le-a pus, la dispoziție materialele necesare. Alături de deputatul pal Traian Gheța, b nunicicontribuție de seamă aduc cetățenii Constantin Goian, Petru Dubovan, Gheorghe Batista, Ion Dubovan, Ioan Crista, Traian Dubovan și alții. „Cine știe cîștigă" In planul de activități ai comitetului. U.T.G. de la C.S.R., dedicat bicentenarului industriei metalurgice reșițene, a fost cuprins și concursul „Cine știe cîștigă" pe tema „Aspecte ale mișcării muncitorești din Reșița", desfășurat zilele trecute în prezența unui numeros public. Concursul, organizat în colaborare cu comitetul sindicatului, a avut ca scop cunoașterea de către participanți a principalelor etape ale luptei clasei muncitoare reșițene conduse de partid, pentru lichidarea exploatării, cu drumul anevoios străbătut în cursul celor două secole de existență a ,,Cetății de foc" și pînă azi, cînd cei ce muncesc sînt stăpîni pe destinele lor, pe munca însuflețită de zi cu zi. Printre tinerii uteeiști care au dat dovadă de o temeinică pregătire, răspunzând la toate întrebările, amintim pe Stelian Erdei, Ion Rouă, Ioan Velea, Ilie Curescu, Nicolae Scînteie. Juriul a clasat pe primul loc pe Stelian Erdei de la secția energetică, celelalte două locuri fiind ocupate de Nicolae Scînteie de la O.S.M. și Ioan Popa de la serviciul contabilitate — concepții. Siderurgiștii continuă seria succeselor Furnaliștii, oțelarii, laminatorii, ceilalți siderurgiști din Reșița și Oțelu Roșu continuă să obțină succese de seamă în întrecerea pentru depășirea angajamentelor pe acest an. Centralizînd realizările zecilor de brigăzi și formații de lucru din secții, am ajuns la cîteva cifre demne de evidențiat. Astfel, jurnaliștii au îmbogățit zestrea lor din primul semestru cu încă 1 400 de tone. Tot în zilele din această lună, oțelarii de la Reșița au elaborat suplimentar 508 tone metal, iar cei din Oțelu Roșu 460 de tone. De menționat că pînă la 20 iulie oțelarii au realizat aproape 55 la sută din planul pe întregul an In acest iureș al muncii însuflețite se înscriu și laminatorii. Din secțiile ambelor uzine afăm numai vești îmbucurătoare. Pe lingă depășirea substanțială — cu peste 12 000 tone — a planului de laminare finite ce le revenea de la începutul anului, laminatorii raportează că au realizat toate sortimentele prevăzute. '■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ ■ [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] UORK „FLAMURA" Necunoaștere, neglijentă sau pur și simplu... nepăsare? „Pe data de 10 august 1970 am fost internată în spitalul din Oravița pentru operația unui fibron. La 30 august trebuia să mă prezint la comisia medicală pentru prelungirea pensionării, întrucît însă eram internată în spital pînă la 10 septembrie, m-am prezentat în fața comisiei abia la 15 septembrie. Pentru acest motiv mi s-a sistat pensia pe care o primeam de la C.A.P...." Așa începe scrisoarea pe care am primit-o de la Paraschiva Pascolă, din comuna Berliște, satul Rusova Nouă. Pe două pagini urmează o relatare a numeroaselor petiții adresate din toamna anului trecut și pînă în luna iunie a.c., atît Filialei Casei județene de pensii a C.A.P., cît și comisiei de expertiză medicală Oravița, prin care solicită să i se clarifice situația și să primească pensia sistată din septembrie 1970, deci de 10 la încheierea scrisorii sale. luni. Paraschiva Pascotă apelează la ajutorul ziarului pentru a intra în drepturile ei firești. Cu scrisoarea tovarășei P. P. ne-am deplasat la Filiala Casei județene de pensii a C.A.P. Aici am aflat că problema a fost de acum rezolvată și petiționara va intra în drepturile ei, bineînțeles urmînd să primească și pensia cuvenită pe cele 10 luni restante. Am căutat, totuși, să aflăm cauzele care au contribuit la faptul că o bătrînă incapabilă de muncă a fost lipsită de drepturile ei 10 luni. Piesele de la dosar sunt concludente. După cum se știe, acordarea unei pensii pentru incapacitate de muncă are la bază hotărîrea comisiei medicale, singura în măsură să stabilească acest întrucât se presupune că lucru, după un anumit timp cauzele care au dus la incapacitate pot dispărea, omul se reface în urma bolii sau accidentului suferit, pe bună dreptate se prevede ca la anumite intervale, bine stabilite, pensionarul pentru incapacitate de muncă să se prezinte în fața comisiei medicale care hotărăște P. ALEXA (Continuare In pag. a 2-a)