Flamura, iulie 1971 (Anul 18, nr. 2062-2088)

1971-07-24 / nr. 2082

ANUL XVIII, NR. 2082/ 14BATA, 24 IULIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI (Continuare in pag. a 3-a) Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe șantierul de construcții navale Constanța In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități in­dustriale ale municipiului Con­stanța — Portul și Șantierul Na­val — au fost vizitate de se­cretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu soția sa, Elena Ceaușes­cu. Secretarul general al partidu­lui a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mi­­hai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Es­te peni­ a doua oară în această săptămînă cînd conducă­tori de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în jude­țul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu sta­diul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cin­cinal. Intîlnirile de lucru ale se­cretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai mun­cii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluționarea u­­nor probleme importante de stringentă actualitate și de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosin­ță în dialogul secretarului general al partidului cu reali­zatorii proiectului de extin­dere și modernizare a portului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu construc­torii de nave. Pe întregul traseu, de la Man­galia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, A­­gigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu , și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt sa­lutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, arun­că în calea oaspeților flori. La Constanța coloana oficială, se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară o pri­veliște dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața Gării Maritime, oas­peții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, na­vigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă u­­rarea „Bine ați venit în mij­locul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pen­tru secretarul său general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, for­­ (Continuare in pag a 3-a) Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă a­­dresa dumneavoastră, precum și celor 60 000 de comuniști ai or­ganizației județene, tuturor lo­cuitorilor municipiului și jude­țului Constanța, un salut căldu­ros din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Româ­niei socialiste. (Aplauze puter­nice), în aceste zile, am vizitat u­­nele unități din județul și mu­nicipiul Constanța, atît în indus­trie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de­mult județul Constanța — încă din anii ime­diat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile reali­zări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în indus­trie și agricultură, cît și în do­­m­eniul științei, învățămîntului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Con­stanța­ este un puternic centru industrial al patriei, iar în cu­­rînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organiza­țiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile munici­piului și comitetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor navale din Con­stanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (A­­plauze puternice) Constanța a fost prima regiune în care s-a i terminat cooperati­vizarea agriculturii (Vii aplauze). Stnt de atunci 14 ani. Am vizi­tat acum cîteva zile unele coo­perative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfac­ție succesele remarcabile obținu­te în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se nu­mără printre județele fruntașe în agricultura din România. (A­­plauze puternice) Realizările obținute în județul­ Constanța în dezvoltarea indus­triei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român , în făurirea societății socialiste, în transformarea României intr-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăptui­rile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de co­muniști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă mun­citoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut poli­tica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice) Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. .Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bi­ne create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construieș­te în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al noastre, unde să­­ nu se patriei simtă pulsul viu al activității construc­tive — în industrie, în agricul­tură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se re­liefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze pu­ternice) Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comu­niștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitori­lor din municipiul și județul Con­stanța pentru felul cum au rea­lizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obți­nute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite) Cunoașteți programul de dez­voltare a României în anii 1971—1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoas­tră se prevede un program de inv­estiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea, în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul na­val din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone și, în același­­ timp, să înceapă construirea u­­nui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsuri­lor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantie­rul naval, a conducerii adminis­trative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vor­besc de sarcinile deosebite ce re­vin Ministerului Industriei Con­strucțiilor de Mașini ; el are o­­bligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată înde­plini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Suntem­ convinși că județul Constanța va realiza în întregi­me sarcinile ce-i revin în dome­niul industriei, că muncitorii, tehnicienii și ingineri, nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în­ activitatea lor­ (Aplauze prelungite) In agricultură, județul Con­stanța are, de asemenea, de în­deplinit un program vast. Su­prafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară. Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvol­tarea agriculturii. Sîntem con­vinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, spe­cialiștii, organizația de partid a județului, vor munci în așa fel încît să ocupe locul I și la pro­ducția pe hectar și la producția animalieră. După cite știu, to­varășul Vîleu și-a luat angaja­mentul că se va obține anul a­­cesta în județ, pe terenurile iri­gate, o producție de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat li­nele locuri unde s-au obținut, ai­nul trecut, peste 10 000 kg la hec­tar, și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hec­tare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate și­ va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și­ zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condi­ții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să adu­că o contribuție tot mai puterni­că la dezvoltarea societății noas­tre socialiste, la ridicarea bunăs­tării poporului. Urez tuturor lu­crătorilor din agricultură, orga­nizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice) Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pre­gătirea cadrelor, precum și, în ge­neral, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură a tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, în­­tr-un ritm rapid, a marinei noas­tre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii pri­vind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregă­tirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impu­ne cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare ce­lor ce se predau în actuala for­mă de organizare. Va trebui să rezolvăm, rapid această proble­mă. Desigur, probleme de pregăti­re a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupări­le conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoare­le de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadre­lor,­­ valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Intîlnire cu activul județean de partid După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc­ o adunare cu activul de partid din județ. .Adresîndu-se tovarășului Nicolae­ Ceaușescu, celorlalți con­ducători de partid și de stat, to­varășul Vasile Vilcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean­­ Constanța al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să­­ vă exprimăm direct, iubite tova­rășe Nicolae Ceaușescu, din a­­dîncul inimii cele mai­­ calde sentimente ,­e prețuire , ale co­muniștilor, ale tuturor oameni­lor muncii din județul Constan­ța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul nepre­cupețit pe care­­ ni-1 acordați, pentru grija , cu care vă intere­sați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, pre­zența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă înso­țesc în această vizită cu mul­tiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a in­format pe oaspeți asupra înde­plinirii planului producției in­dustriale pe primul semestru al acestui an, a desfășurării cam­paniei de recoltare a griului și­­‘■altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de in­teres cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și depu­nă aprobare și adeziune față de documentele-program elaborate de conducerea partidului pri­vind educarea comunistă a ma­selor, muncesc pentru traduce­rea lor în viață. A mai luat apoi cuvîntul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi directorul întreprinderii de Rețele Electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institu­­tului pedagogic, Ion Păun, pre­ședintele Cooperativei­ Agricole de Producție din comuna Caste­­lu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lună și Marin Croitoru, secretarul Co­mitetului U.T.C. de la Șantierul Naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cu­vîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze pre­lungite. * t Verticale reșițene. Foto : IOAN CARDOȘ Implicațiile cărții social-politice în MODELAREA CONȘTIINȚELOR Rolul cărții social-politice, ca instrument de modelare a con­științei, de educare marxist-leni­­nistă a celor mai largi mase de oameni ai muncii, este îndeobște bine cunoscut. Succesul muncii de propagandă depinde, evident, și de măsura în care­­ cartea so­­cial-­politică promovează o atitu­dine militantă, împotriva con­cepțiilor retrograde și a influen­țelor nocive , cultivă devotamen­tul față de patrie și partid, față de cauza socialismului. Recentele propuneri de măsuri prezentate de secretarul gene­ral al partidului pentru îmbună­tățirea activității politico-ideolo­­gice subliniază necesitatea ca producția de carte să răspundă într-o măsură mai mare cerințe­lor educației comuniste. Se știe că în anii edificării socialiste a țării au cunoscut o largă gîndire operele clasice ale rău­­lui Marx, Engels, Lenin, documen­tele partidului nostru, studiile de filozofie și sociologie, lucrările cu caracter politic, istoric și eco­nomic. Referindu-ne la acest gen­ de lucrări și avînd în vedere mă­surile adoptate de conducerea superioară de partid pentru­­ îm­bunătățirea activității politico­­educative, considerăm c­ă este ne­cesar să se intensifice eforturile pentru a ridica munca cu cartea pe o treaptă superioară. Cartea politică trebuie să pătrundă mai adinc în mase, să fie mai bine cunoscută și înțeleasă, de aces­tea. O mare răspundere în acest sens revine celor care lucrează în mod nemijlocit cu cartea, li­brarii și bibliotecarii. Ei sunt îna­inte de toate militanți, activiști, cadre cu o înaltă responsabilita­te care trebuie să-și cunoască bi­ne profesiunea. Cum se explică totuși faptul că opere de auten­tica, valoare cum ar fi. acelea din domeniul științei, lucrări de filo­zofie, istorie, economie, nu se bucură întotdeauna­, de populari­­­­zarea cuvenită ? Firește, opere s­unt­ accesibile doar specialiști­­­­lor, dar cele mai multe se adre­sează maselor largi de Ce se mai poate face însă cititori, când unii bibliotecari, sau librari sîunt străini de conținutul și valoarea acestora ? Cunoscută bine, prezentată la timp și eficient, recomandata cu competență și căldură, cartea, po­litică, și nu numai aceasta, nu va rămîne multă vreme în raf­turi. Iată de ce ne pronunțăm pentru o pregătire multilaterală, profesională și politico-ideologi­­că a cadrelor di­­ librării și bi­blioteci, pentru competență și ca­litate în munca cu cartea social­­politică. Se impune totodată o selectare mai riguroasă, mai e­­xigentă a cadrelor din bibliote­cile sătești, a căror activitate ri­dică probleme deosebit de com­plexe. Se mai întîmm­plă uneori ca, creșterea numărului de cititori să se facă pe seama­ unor colec­ții de aventuri, lucrări de gen polițist ș.a.m.d., neglijîndu-se răs­­pîndirea și cunoașterea, operelor de­ literatură politică, economi­că,­­ istorică, filozofică. In actuala etapă de dezvoltare a societății noastre, a satului so­cialist, există mase­ întregi de prof. ION POPA (Continuare in vag­a 2-ai Actualitatea Concurs intersecții „Reșița 200" Ieri, in sala Casei de cultu­ră a sindicatelor a avut loc prima „rundă" a Concursu­lui intersecții a brigăzilor de agitație de la Uzina Construc­toare de Mașini. Organizat din inițiativa Comitetului sin­dicatului și a Comitetului U.T.C., această întrecere ar­tistică se adaugă altor­ ma­nifestări organizate în muni­cipiul nostru și dedicate­­ mă­rețului jubileu. In asistența unui public entuziast, asea­ră și-au demonstrat măiestria brigăzile aparținînd serviciu­lui „Laboratoare" și „Tehno­log". Fină în a doua decadă a lunii august, cînd juriul va delibera, le dorim tinerilor artiști concurenți, mult suc­ces! Prind contur noi lucrări Prin munca voluntar-patri­­otică a cetățenilor, la Mo­­niom — localitate aparțină­toare municipiului Reșița — prind contur noi lucrări de interes obștesc. După ce au terminat construcția gardului din prefabricate care împrej­­muiește curtea căminului cul­tural, neam lucrează la ame­najarea unei platforme de dans (170 mp) și a unei popîi­­cării, amplasate în curtea că­minului. Ei sunt sprijiniți de serviciul gospodăriei comu­nale, care le-a pus, la dispo­ziție materialele necesare. A­­lături de deputatul pal Traian Gheța, b nunici­contri­buție de seamă aduc cetățenii Constantin Goian, Petru Du­bovan, Gheorghe Batista, Ion Dubovan, Ioan Crista, Traian Dubovan și alții. „Cine știe cîștigă" In planul de activități ai comitetului. U.T.G. de la C.S.R., dedicat bicentenarului in­dustriei metalurgice reșițene, a fost cuprins și­­ concursul „Cine știe cîștigă" pe tema „Aspecte ale mișcării munci­torești din Reșița", desfășurat zilele trecute în prezența u­­nui numeros public. Con­cursul, organizat în colabo­­rare cu comitetul sindicatului, a avut ca scop cunoașterea de către participanți a principa­lelor etape ale luptei clasei muncitoare reșițene conduse de partid, pentru lichidarea exploatării, cu drumul ane­voios străbătut în cursul ce­lor două secole de existență a ,,Cetății de foc" și pînă azi,­­ cînd cei ce muncesc sînt stă­­pîni pe destinele lor, pe mun­ca însuflețită de zi cu zi. Printre tinerii uteeiști care au dat dovadă de o temeini­că pregătire, răspunzând la toate întrebările, amintim pe Stelian Erdei, Ion Rouă, Ioan Velea, Ilie Curescu, Nicolae Scînteie. Juriul a clasat pe primul loc­ pe Stelian Erdei de la secția energetică, cele­lalte două locuri fiind ocupate de Nicolae Scînteie de la O.S.M. și Ioan Popa de la serviciul contabilitate — con­cepții. Siderurgiștii continuă seria succeselor Furnaliștii, oțelarii, laminatorii, ceilalți siderurgiști din Reșița și Oțelu Roșu continuă să obțină succese de seamă în întrecerea pentru depășirea angajamentelor pe acest an. Centralizînd realizările zecilor de brigăzi și formații de lucru din secții, am ajuns la cîteva cifre demne de evi­dențiat. Astfel, jurnaliștii au îmbogățit ze­strea lor din pri­mul semestru cu încă 1 400 de tone. Tot în zilele din a­­ceastă lună, oțelarii de la Reșița au elaborat suplimentar 508 tone metal, iar cei din Oțelu Roșu 460 de tone. De menționat că pînă la 20 iulie oțelarii au realizat aproape 55 la sută din planul pe întregul an In acest iureș al muncii însuflețite se înscriu și lami­natorii. Din secțiile ambelor uzine afăm numai vești îm­bucurătoare. Pe lingă depășirea substanțială — cu peste 12 000 tone — a planului de laminare finite ce le revenea de la începutul anului, laminatorii raportează că au realizat toa­te sortimentele prevăzute. '■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ ■ [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] UORK „FLAMURA" Necunoaștere, neglijentă sau pur și simplu... nepăsare? „Pe data de 10 august­ 1970 am fost internată în spitalul din O­­ravița pentru operația unui fi­­bron. La 30 august trebuia să mă prezint la comisia medicală pentru prelungirea pensionării, întrucît însă eram internată în­ spital pînă la 10 septembrie, m-am prezentat în fața­ comisiei abia la 15 septembrie. Pentru a­­cest motiv mi s-a sistat pensia pe care o primeam de la C.A.P...." Așa începe scrisoarea pe care am primit-o de la Paraschiva Pascolă, din comuna Berliște, sa­tul R­usova Nouă. Pe două pa­gini urmează o relatare a nu­meroaselor petiții adresate din toamna anului trecut și pînă în luna iunie a.c., atît Filialei Ca­sei județene de pensii a C.A.P., cît și comisiei de expertiză me­dicală Oravița, prin care solici­tă să i se clarifice situația și să primească pen­sia sistată din sep­tembrie 1970, deci de 10 la încheierea scrisorii sa­le. luni. Pa­­raschiva Pascotă apelează la a­­jutorul ziarului pentru a intra în drepturile ei firești. Cu scrisoarea tovarășei P. P. ne-am deplasat la Filiala Casei județene de pensii a C.A.P. Aici am aflat că problema a fost de­ acum rezolvată și petiționara va intra în drepturile ei, bineînțe­les urmînd să primească și pen­sia cuvenită pe cele 10 luni res­tante. Am căutat, totuși, să a­­flăm cauzele care au contribuit la faptul că o bătrînă incapabi­lă de muncă a fost lipsită de drepturile ei 10 luni. Piesele de la dosar sunt concludente. După cum se știe, acordarea unei pen­sii pentru incapacitate de mun­că are la bază hotărîrea comi­siei medicale, singura în măsu­ră să stabilească acest întrucât se presupune că lucru, după un anumit timp cauzele care au dus la incapacitate pot dispărea, omul se reface în urma bolii sau accidentului suferit, pe bu­nă dreptate se prevede ca la a­­numite intervale, bine stabilite, pensionarul pentru incapacitate de muncă să se prezinte în fața comisiei medicale care hotărăște P. ALEXA (Continuare In pag. a 2-a)

Next