Flamura, iulie 1971 (Anul 18, nr. 2062-2088)
1971-07-31 / nr. 2088
ANUL XVIII, NR. 2088 PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA ■•■ [UNK] [UNK]•■ [UNK] [UNK]•■ [UNK] [UNK]a ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SÎMBĂTĂ, 31 IULIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI Adunări generale ale salariaților Dacă ar fi să calificăm dezbaterile adunării generale a reprezentanților salariaților de întreprinderea minieră din Molldova Nouă, am spune că ele au reușit să dea un răspuns satisfăcător la întrebarea care preocupă, la ora actuală, colectivul ce acțiuni trebuie întreprinse pentru îndeplinirea planului semestrial, știind că acesta este cu 30 la sută mai mare decît realizările din prima jumătate a anului. Este meritul participanților la discuții, care au avut o poziție fermă, intransigentă și combativă față de lipsuri. Analizînd în mod realist diferitele laturi ale activității, fiecare muncitor, tehnician sau inginer care a luat cuvîntul a făcut numeroase propuneri pentru ridicarea productivității muncii,— elementul determinant în atingerea producției preconizate. In felul acesta adunarea s-a transformat într-un fructuos schimb de opinii, într-un izvor de idei, care pot constitui un minuțios de lucru pentru comitetul plan de direcție, mai ales că tovarășii din organul de conducere colectivă nici n-au găsit necesar să informeze adunarea generală asupra acțiunilor pe care intenționează să le întreprindă pentru crearea condițiilor necesare valorificării rezervelor care există. De fapt, ascultând darea de seamă a comitetului de direcție, prezentată de ing. Petru Suciu, directorul general al întreprinderii — o trecere în revistă pe sectoare de activitate a unor cifre și fapte — am avut serioase îndoieli asupra eficienței adunării. E drept, au fost enumerate neajunsurile manifestate în semestrul întîi, s-a încercat și accentuarea unor aspecte, cum ar fi respectarea normelor de tehnica securității muncii, finalizarea investițiilor, calitatea producției, dar a surprins lipsa unei poziții critice și autocritice în precizarea respunderilor ce reveneau cadrelor de conducere, inginerilor, maiștrilor, minerilor în rezolvarea unor sarcini. Luînd cuvîntul, tovarășul Ion Trocan, președintele comitetului sindicatului, a căutat să explice, de fapt, cum anume se pot uni eforturile conducerii întreprinderii cu cele ale minerilor, cum și-au îndeplinit sarcinile cadrele tehnice, mai concret, de la secțiile I și II și formațiile de lucru din aceste sectoare. Această chemare la analiză, la sporirea spiritului de responsabilitate, a găsit ecou, în rîndul minerilor. Nici un cadru tehnic însă, n-a formulat o opinie autocritică, cei vizați nici n-au luat cel puțin cuvîntul, deși din partea inginerului Gh. Grigore, șeful secției a doua, se aștepta un răspuns concret, privind măsurile pentru prevenirea accidentelor de muncă. — Am reținut din darea de seamă că în semestrul doi ne revin sarcini sporite — spunea în cuvîntul său maistrul stantin Nistoran. Colectivul Conpe care-l conduc își dă seama de necesitatea de a lucra în conștiincios. Am dori însă mod ca aprovizionarea cu piese de schimb, să constituie o problemă serioasă pentru toți, pentru că peste șase luni vom avea anumite reparații, și n-am vrea să stăm iar din pricina... unui șurub. Aprovizionarea locurilor de muncă cu materiale, dotarea cu utilaje au făcut obiectul multor intervenții. Iosif Becu, Tudor Bulgaru, Gh. Maxim, Emil Petruț, Ion Fometescu au arătat, cu exemple concrete, pierderile din producție datorate unor carențe în folosirea utilajelor, în finalizarea investițiilor, în extinderea mecanizării, ca principal element al creșterii productivității muncii și acoperirii golului provocat de fluctuația în muncă. — Nu aș putea spune cine e vinovat — deși eram dornic să aflu aici în adunarea generală — dar pot spune că azi am stat toată ziua din lipsa unor ventile care costă 2 lei și cîțiva bani — spunea lăcătușul Dumitru Tismănaru. Or, dacă nu întrețin corespunzător sculele, minerii întîmpină greutăți ; nici n-au luat bine perforatorul și se întorc, iar eu n-am ce să fac, și mie mi se promit materiale și nu le primesc. Dezbaterile din adunarea generală a reprezentanților salariaților s-au referit și la alte aspecte, cum ar fi crearea condiții optime de lucru și unor de viață, respectarea normelor de protecția muncii, intensificarea muncii în sectorul de investiții (în semestrul întîi nu s-au pregătit suficiente fronturi de lucru) etc. Ținînd seama că la întreprinderea minieră Moldova Nouă indicele de utilizare a fondului de timp este scăzut datorită absențelor nemotivate, învoirilor, precum și diferitelor întreruperi, era de așteptat ca în adunare să se manifeste mai multă atenție față de măsurile menite să ducă la creșterea conștiinței socialiste Era un prilej de afirmare a ecoului pe care l-a stîrnit în rîndul minerilor ideile și tezele cuprinse în propunerile și expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, privind perfecționarea activității politico-ideologice și cultural-educative. EUGEN FIERARU Intervenție combativă din partea întregului colectiv I. M. Moldova Nouă Locomotivele electrice sunt prezențe cotidiene în peisajul feroviar reșițean. Foto : IOAN CARDOȘ actualitatea III Acțiuni politice în rîndurile tinerilor " I în Sala de Motoare Diesel a U.C.M.R. a fost organizată o acțiune în cadrul căreia tovarășul Ion Pavel, secretar al Comitetului județean U.T.C., a vorbit despre situația politică internațională actuală, răspunzînd la întrebările tinerii lor. O foarte interesantă expunere a făcut și tovarășul Constantin Iordache, despre „Columna lui Traian", din ciclul „File de istorie“, tema fiind ilustrată prin proiecția unor diapozitive ce reprezintă monumentul descris. Coordonatele vredniciei 7a Locuitorii satelor de peracomunei Ramna au reali Iizat, în acest an, prin muncă patriotică, o seamă de obiective de interes major. Intre acestea, la Valeapai a fost înălțat în roșu căminul cultural, recondiționată clădirea dispensarului uman din Ramna, construite trotuare și efectuate reparațiile mai multor străzi și drumuri, au fost ■ amenajate spații florale etc. Suma economiilor rezultate , astfel depășește 375 000 lei. Exemplul unora dintre sătenii comunei se cuvine a fi ■ subliniat. Iată numele lor: Elena Rămneanțu, Maria Novac, Elena Brumanu, Florica Achim, Gheorghe Arjoca, Iosif Gîrboni, Ion Marta. Receptivitate la cerințe In ultimul timp, un singur autobuz nu a reușit să satisfacă solicitările călătorilor de pe traseul Oravița — Potoc. De aici nenumărate necazuri , urmate de cereri adresate Autobazei T.A. Oravița. Venind în întîmpinarea acestora, zilele trecute autobaza a pus în circulație zilnică încă un autobuz pe acest traseu. Astfel, cetățenii din localitățile Illidia, Socolari și Potoc vor putea călători în condiții mai bune. Aflăm că se studiază suplimentarea — în raport de I posibilități — a numărului de autobuze și pe alte trasee de servite de această unitate. Planuri gospodărești în curînd va intra în funcțiune gospodăria-anexă „Iorgovan" a întreprinderii balneare din Băile Herculane. Demn de laudă ne pare faptul că drumul de acces la fermă ■ cu o lungime de 1,2 km, este amenajat prin muncă patriotică. Locuitorii frumoasei stațiuni montane nu-și dezmint renumele de harnici gospodari! I 1111111111 I IN EDIȚIA DE ASI g ü III • în discuție, sistematizarea | satelor I $ SPORTI I © Fel de fel | (pag. a 2-a) | © Marmură de Ruschița Caleidoscop s (pag. a 3-a) j Din țările socialiste „Apollo 15“ I (pag. a 4-a) | inlumii Arhitectură caransebeșană . .. Foto : A. OCTAVIAN lllll Valorificarea unor bogate resurse naturale Pentru valorificarea bogatelor resurse de calcar din județul nostru, întreprinderile de industrie locală din Oravița, Caransebeș și Băile Herculane au luat de curînd o seamă de măsuri organizatorice și tehnice, vizînd atît utilizarea mai deplină a capacităților de producție ale fabricilor de var mai vechi, cît și modernizarea instalațiilor și agregatelor existente. De asemenea, începînd chiar din acest an, se va trece la fabricarea varului în așa zisele cuptoare de cîmp. Acestea vor asigura exploatarea în condiții avantajoase a materiei prime de acest fel existentă din belșug în raza comunelor Armeniș, Bozovici, Carașova, Ciclova Română, Ezeriș, Fîrliug, Eftimie Murgu, Gîrnic_și Cornereva. Se creează, astfel, posibilitatea ca producția de var a industriei locale să crească de la 17 800 tone, cît a fost în anul trecut, la cel puțin 40 000 tone în anul 1975. Pe șantierul național al tineretului de la Prigor Entuziasmul nepăsarea Mii de tineri, pe tot cuprinsul patriei, își desfășoară un crîmpei din vacanță pe șantierele muncii patriotice. Nenumărate șantiere ale tineretului cunosc ritmul fierbinte al muncii, al unui entuziasm pe măsura țelului pentru care au fost create înălțarea cu forța proaspătă a tinerei generații a unor noi obiective de interes social-economic și cultural. Iată de ce vestea deschiderii unui șantier național al tineretului în județul nostru, la Prigor, a fost primită cu un interes deosebit de către meleaguri. Știrile uteciștii acestor difuzate în presă, la radio și televiziune despre șantiere similare au creat un climat emulativ, astfel, încît elevii multor licee din au pornit la lucru hotărîți județ să muncească în așa fel, încît să îndreptățească așteptările cele mai exigente. O recentă vizită pe șantierul de la Prigor ne-a dezvăluit însă o realitate prea puțin entuziasmantă: un trecător fi ghicit cu greu că o oarecare ar pășit hotarul unui șantier național al tineretului. Nici o pancartă nu indica aceasta. Cei peste 40 de elevi aflați pe traseu — tinerilor li s-a repartizat operația de finisare în vederea recepției ultimului tronson al șoselei naționale Iablanița — Bozovici — munceau cu rîvnă. Țineam să aflăm însă numele celor mai vrednici dintre ei și, firesc, ne-am îndreptat spre sediul taberei : persoana îndreptățită să ne dea lămuriri nu putea fi decît comandantul șantierului național al tineretului. După îndelungi căutări, după ce am întrebat din om în om pe cine vrem să aflăm, l-am întîlnit, în plină activitate, pe șeful lotului, tovarășul Iosif Cereanu. — Comandant de șantier? Nu, nu există și nici n-a fost vreunul deși deschiderea șantierului național al tineretului a avut loc la 21 iunie. De curînd ni s-a spus de către cineva de la Comitetul județean al U.T.C., că va sosi peste cîteva zile și comandantul șantierului. Un răspuns menit să-l lase gurăească , și pe omul cel mai plin de imaginație, deoarece, ținem să precizăm, tot cîteva zile mai sînt și pînă la închiderea șantierului tineretului. Dialogul înfiripat aci, ne-a dezvăluit și altele. Tehnicianul Iosif Cereanu, angajat al întreprinderii de construcții transporturi Timișoara, în cei 26 de ani de cînd taie de-a lungul și de-a curmezișul țării șosele moderne, a lucrat mult cu oamenii, cu tinerii. In ultimii ani a cunoscut îndeaproape și viața șantierelor naționale ale tineretului, în 1966 pe Valea Jiului, în VIORICA BALTEANU (Continuare in pag. a 2-a) este umbrit de organizatorilor ANCHETA „FLAMURA“ Majoritatea unităților cooperației meșteșugărești prin care am trecut recent, dispun de condiții optime pentru asigurarea unor servicii prompte, ireproșabile, către populație, iar cooperatorii depun eforturi susținute în acest sens. Dar, cum aceste aspecte au fost arătate cu alte ocazii, de data aceasta vom reliefa neajunsurile, neregulile ce persistă încă în atelierele meșteșugarilor din județ, convinși fiind, că fiecare membru cooperator cunoscîndu-le își va corecta comportamentul față de clienți, în așa fel, încît toate unitațile să asigure o deservire exemplară. Așadar, să dăm cuvîntul faptelor. Reșița. Atelierul nr. 6 ceasornicărie. Responsabil: Tudor Albu. Acest atelier crea cu luni în urmă (și mai creează și acum), multe necazuri celor care apelează la serviciile ceasornicarilor, în primul rînd, aici, contravaloarea reparației se încasează anticipat. Bineînțeles, aceasta îl obligă pe lucrător să execute reparația. Nu întotdeauna, însă, „diagnosticul" pus de către responsabil este și „boala" adevărată a ceasului. Și de aceea, de foarte multe ori resparat, nu merge ceasul deși... bine. După un timp, clientul, se vede obligat, în asemenea situație, să apeleze la un alt atelier de specialitate. Și cum cooperativa „Prestarea" nu are alt asemenea atelier, omul revine la cel condus de Tudor Albu. La data de 25 iunie, cetățeanul I.T. aduce la reparat un ceas de buzunar și achită 49,50 lei, reprezentând revizia generală, inclus repararea defectelor și înlocuirea unei piese sau furnituri conform tarifului. După o lună de zile (23 iulie a.c.), I.T. revine la atelier cu același ceas, care de data aceasta erai complet ruginit?! Un caz asemănător s-a petrecut cu cîteva luni în urmă. I.M. s-a prezertat la același atelier cu un ceas de mînă. Meșterul l-a desfăcut, l-a pus sub lupă, s-a uitat apoi peste tarif și a rostit se ii: „16 leii". Clientul a plătit, a plecat și a revenit la termenul stabilit, dar lucrarea nu era gata. Așa că a revenit la o altă dată, a luat ceasul, dar n-a putut să-l folosească decît doua țile, pentru că" n-a mai . . . mers toți aceleași motive pentru care fusese reparat" (?!). Pe masa de lucru a lui Gheorghe Vancu, organele de control au găsit mai multe piese vechi, cu care ceasornicarul completa obiectele venite la reparație. Nu știa ceasornicarul că o asemenea practică nu este admisă? Știa, dar dacă i-a mers o dată... Ciudată ni se pare optica responsabilului Tudor Albu care, în loc să combată atitudinea lui Vancu, a încercat să-l apere. De ce? Răspunsul l-am întrevăzut după ce i s-a făcut casa lui T. Albu cînd s-a constatat un plus de 20 lei. De unde ajunseseră acești 21 lei (la ora 9?) în sertarul responsabilului, dacă nu diri, punga clienților?Plus de casă s-a găsit, în aceeași zi, și la croitoria nr. responsabili Trifon Tomescu 3 — și Iosif Schmidt — ceea ce ne face să credem că printre cooperatori se practică bacșișul în stil mare. De fapt, refrizorii și intrînd în mai mulpurtînd discuții cu privire la deservire, ne-am convins că anumiți cooperatori consideră bacșișul ca o completare obligatorie de către clienți a salariului lor. Curios, dar reprezentantul Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești, care ne-a însoțit, tovarășa Elisabeta Dan, șeful serviciului producție, nu a luat poziție față de această „practică", încercînd chiar să ia apărarea „ciubucarilor". Dacă și să facă ordine organele chemate împacă cu gîndul în cooperație se că frizerul, prin tradiție, trebuie neapărat să-și primească bacșișul, că neregulile sînt inerente în această ramură, ce se mai poate spune? Vorbind despre frizerii, trebuie să arătăm că în timpul anchetei am întîlnit cîteva unități care nici pe departe nu răspund scopului pentru care au fost create. Aspectul interior al atelierelor, ținuta lucrătorilor, comportarea față de clienți și altele atestă aceasta. Nici regulile e i. MUNTEANU (Continuare In pag. a 2-a) In cooperația meșteșugărească Decît motivări naive, mai bine măsuri concrete iîine Începe Festivalul folcloric Hercules5?!4 Timp de 8 zile, pe scena din Băile Herculane vor evolua ansambluri folclorice din 10 județe: Arad, Brașov, Caraș- Severin, Mehedinți, Suceava, Olt, Sibiu, Alba, Ilfov, Hunedoara, prezentând o largă paletă de cîntece și dansuri, de obiceiuri folclorice și tradiții populare. Festivalul va începe cu o paradă a portului popular, la care participă reprezentanți ai județelor Arad, Mehedinți și Caraș-Severin, după care vor deschide seria spectacolelor înscrise în program, ansamblurile de cîntece și dansuri de la Casa de cultură Arad (ora 17.00) și „Izvorașul" Mehedinți (ora 20.00) . Programul lui va continua cu festivaluansamblurile din Marga (luni 2 august, ora 17,00), „Danubius" din august, Turnu-Severin (marți 3 ora 20.00) , din Codlea (miercuri 4 august, ora 20.00) , „Semenicul" (joi 5 august, ora 20,00), din Rădăuți (vineri 6 august, ora 20,00), ultimele două zile găzduind fiecare cîte trei spectacole: sîmbătă 7 august — ansamblurile din Brad (ora 11,00), din Domnești (ora 17,00) și din Ocna Mureș (ora 20,00), iar duminică, 8 august, ansamblurile — Agnita (ora 11,00), Hațeg (ora 17,000) și Caracal-Vîlcele (ora 20,00). Prin programul său bogat, participarea masivă și diversitatea zonelor folclorice reprezentate, Festivalul „Hercules ’71" constituie un eveniment deosebit de important în peisajul manifestărilor cultural-artistice din județul nostru, dezvăluind publicului oaspete aflat în pitoreasca stațiune Băile Herculane, crîmpeie din tezaurul artistic popular românesc, prilej de desfătare estetică și de îmbogățire spirituală. A. ȘTEFANESCU