Flamura, octombrie 1971 (Anul 18, nr. 2141-2167)
1971-10-27 / nr. 2163
* 2H Cronica filmului>Așteptareaa Producție a Studioului cinematografic București. Scenariul: Horia Pătrașcu, regia : Șerban Creangă, imaginea: Iosif Demian, Dragomir Vîlcov, muzica : Richard Oschanitzki. Dacă ar fi sa amintim doar două elemente ale împrejurărilor în care a fost turnat filmul „Așteptarea", încă ar fi suficiente argumente pentru a-l viziona. Și aceasta ar fi dispariția tragică și neașteptată a lui Ștefan Ciubotărașu, in plin proces de creație și dublarea atit de sensibilă și de izbutită a vocii marelui actor de către Mihai Mereuță. Dar filmul — bazat pe un excelent scenariu de idei al scriitorului Horia Pătrașcu (originar din Caransebeș) in care este elogiată munca omului „obișnuit“ — perseverentă, de durată. Este un adevărat omagiu adus omului zilelor noastre, creator activ. Se poate observa că scenariul tinărului cineast a fost scris pentru un protagonist de talia lui Ștefan Ciubotărașu, a cărui popularitate izvora din imensul său farmec, din cuceritoarea sa sinceritate, ceea ce făcea ca personajele interpretate să fie nespus de îndrăgite de publicul teatral și cinefil, în același timp, insă. „Așteptarea“ se distinge și prin alte calități dominante : atmosfera plină de dinamism și de poezie foarte bine surprinsă, fresca munșicii, o subtilă și autentică reflectare a psihologiei eroului principal și realismul de cineverité al scenelor de masă. Filmul începe cu un eveniment cheie din viața lui Nea Fane: pensionarea. Sărbătorit intr-un cadru festiv de întreaga unitate, mecanicul de locomotivă trăiește intens și dramatic momentul, dar, îi declanșează și o puternică mutație psihologică. Se vede dintr-o dată inutil și fără vreun rost pe acest pămînt. Treptat însă, chiar din primele zile de binemeritată odihnă, el constată că oamenii, societatea socialistă, nu l-a uitat și nu-l consideră străin de sfera vieții creatoare. Un prieten îl cheamă la uzină să repare o instalație termică, puștiul din vecini îl roagă să-i repare torpedoul de la bicicletă, vorbește elevilor de la școala din cartier despre frumusețea muncii. Fiica lui, Oana, se căsătorește cu Duțu, fostul lui ucenic pe locomotivă. Tinerii pleacă în alt oraș, bătrinul pensionar răminînd cu Sofia. El găsește însă și alte resurse de regenerare spirituală și de a fi folositor oamenilor. Cîntă in fanfara ce concertează în chioșcul din parcul orașului. Este un simbolic cadru final al omului simplu, purtător al nobilelor trăsături etice socialiste și al demnității muncitorești. Jocul magistral al lui Ciubotărașu (aflat cu „Așteptarea“ la al 30-lea personaj de film interpretat) interiorizat cu finețe și forță emoțională deosebită, a conturat unul din cele mai memorabile personaje din cariera lui artistică. Alături de el, intre alții, Vladimir Găitan (Duțu), Nina Zăinescu (Oana), Ernest Maftei (Maftei), Aurel Giurumia (Bona), Coca Andronescu (Cornelia) au reușit să se integreze în acțiunea antrenantă și ilustrativă a legăturii armonioase între generații. Ideea cea mai prețioasă a filmului — și etern actuală — este insă aceea a rolului muncii ca generator de înalte virtuți etice. 5 O dorință prinde viață O veche dorință a orăvițenilor, statornici iubitori ai culturii și artei, începe să prindă viață. Este vorba de înfiriparea unui muzeu orășenesc în care să se evidențieze bogăția tradițiilor istorice, artistice și culturale ale acestor locuri în decursul veacurilor și în zilele noastre. Pentru realizarea acestui deziderat, nu de mult s-a format un colectiv de inițiativă, în frunte cu medicul Constantin Son, un bun cunoscător și pasionat al acestor probleme. Din primele zile, membrii colectivului au trecut la activitatea practică, respectiv colectarea, selecționarea și predarea obiectelor. Pînă acum au fost și predate peste 50 de piese. Muzeul va fi organizat pe trei secții : istorie, etnografie și numismatică și va funcționa pe lingă casa de cultură. Este o acțiune lăudabilă care se cere a fi sprijinită de toți cei care cunosc sau dețin documente sau obiecte ce pot intra în patrimoniul noului muzeu. IVTĂȚILE POPULARE (Urmare din pag. I) cursuri ca „Natura, omul, știința și religia“, „Medicina și viața", „Pedagogia familiei" etc., care răspund necesităților obiectiv resimțite de a oferi temeiuri în plus convingerilor ateist științifice ale cetățenilor, combaterii misticismului, superstițiilor și mentalităților perimate. Limbile străine, ca și o seamă de alte cursuri cu o subliniată orientare practică — radiotehnică, stenografie, desen tehnic — circumscriu, în linii generale, zonele tematice reprezentative pentru acest an de învățămînt. Este locul să precizăm că în prima decadă a lunii noiembrie universitățile populare sătești din Berzasca, Bozovici, Mehadia, Obreja și Slatina Timiș își vor începe la rîndul lor activitatea, ridicînd astfel la unsprezece numărul acestor deosebit de importante centre de iradiere a cunoștințelor culturale și științifice. Desigur, descrierea deocamdată virtuală a meritelor și randamentului universităților populare, girul dat asupra a ceea ce va trebui să devină de aci înainte nu înseamnă nicidecum că funcțiile enunțate se vor exercita de la sine. Cu atât mai puțin s-ar justifica părerea potrivit căreia, odată deschise, cursurile pot fi lăsate să se desfășoare în virtutea inerției. Experiența dobîndită în anul de învățămînt anterior ne îngăduie să consemnăm, în afara unor realizări meritorii, și anumite neajunsuri — determinate în primul rînd de caracterul formal al conlucrării celor interesați, și implicit responsabili față de bunul mers al activității cultural-educative în oraș sau comună — situație care poate și trebuie să fie evitată de la bun început. Prezența consiliilor populare, a organizațiilor de masă și obștești, a așezămintelor de cultură trebuie să se manifeste, sub conducerea organizațiilor de partid, în mod permanent și în toate etapele pregătirii și desfășurării acțiunilor inițiate sub egida universităților populare. Crearea cadrului organizatoric și material, selecționarea lectorilor dintre cei mai competenți specialiști din localitate urmează să fie conjugată cu acțiunea sistematică de îndrumare a acestora, asigurînd astfel puritatea ideologică a expunerilor și desăvîrșita lor acurateță științifică. Este, de altfel, o cerință care se adresează muncii de instruire și educare în întregul său, tuturor celor care activează pe tărîmul educației socialiste a maselor. ...Deci dv. sunteți cel care scrieți la ziar despre bacșiș. Desen de N. LENGHER V Nădejdi spulberate Exact cu un an în urmă, reproduceam in coloanele ziarului întrebarea sătenilor din Potoc : „Unde petrecem revelionul ?" Ea se referea la promisiunea organelor locale de a se termina construcția căminului cultural pînă la sfirșitul anului trecut, astfel ca sărbătorirea anului nou să se organizeze aici. Arătam atunci că zidurile goale nu asigurau nici îndeplinirea dorinței sătenilor, nici promisiunea celor răspunzători. Motivul: lipsea lemnul pentru acoperiș și, ca atare, meșterii de la I.G.O. Oravița se plîngeau că nu-și pot face treaba pentru care au fost tocmiți. NOTA Fie ecoul notiței din ziar, fie o mai atentă preocupare a comitetului executiv al Consiliului popular comunal Sasca Montană — ori și una și alta — au contribuit la rezolvarea problemei in cauză. S-a adus lemnul, s-au făcut pregătiri, dar a venit iarna care din nou și-a așternut mantia peste zidurile fără acoperiș. O dată cu zilele bune de lucru din acest an s-au înfățișat și meșterii. Mare a fost bucuria sătenilor cînd, totuși, a început să se contureze și acoperișul. Fiecare vedea gata căminul cu de curînd. Nădejdi spulberate, însă de ritmul de lucru. O zi s-a lucrat, două nu. O zi au lucrat mai mulți oameni, în altele unul, doi (zic localnicii că in acest timp ar fi lucrat pe la particulari in satele vecine; I.G.O.O. poate controla acest lucru și trebuie s-o facă). Și așa, pînă a venit o nouă toamnă cu toate capriciile ei. Am văzut de curind căminul a cărui construcție se tărăgănează de ani de zile. L-am in zilele primelor văzut ploi reci de toamnă care se pare că s-au așezat serios pe meleagurile acestea. Cade din ploaia peste ziduri, nou cu singura deosebire că acum udă grinzile și căpriorii fără țiglă, parcă anume pentru a se degrada împreună. Se credea că măcar acoperișul se va termina, pentru ca la iarnă să se poată lucra in interior. Cum se prezintă situația acum, cine știe dacă se va face așa ? Numai conducerea întreprinderii de gospodărie orășenească din Oravița este in stare să răspundă ce are de gînd cu această lucrare pe care a contractat-o și nu și-a respectat cuvîntul. Pentru că, pînă a ajunge la stadiul actual, s-au investit niște bani, muncă, contribuție a tuturor potocenilor care, așa cum au răspuns cu bucurie cînd a fost vorba de a pune umărul, vor ști să tragă la răspundere pe cei delăsători. P. BRANIC MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 18.00 Deschiderea emisiunii. „Micii meșteri mari" — transmisiune de la Expoziția „Tineretul școlar și munca“, deschisă la Palatul Pionierilor. 18.25 Tragerea Pronoexpres. 18.30 Handbal feminin : România — U.R.S.S. (Trofeul Carpați). In pauză, la ora 18.55 : 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnal. Cincinalul în acțiune. 20.00 Ancheta Tv : „O întrebare despre tinerețe“. 20.50 Telecinemateca . Film artistic : „Porte des Lilas“ Fu Dany Carrel, Pierre Brasseur, Georges Brassens, Henri Vidal. 22.25 Teleglob : Teheran: 22.45 Telejurnal: 22.55 Fotbal : Cehoslovacia — Țara Galilor (Campionatul european). înregistrare de la Praga. ION CRIȘAN ț Compunere cu... surprize La prima oră de curs, învățătoarea clasei a IV-a de la școala generală din Rusca Montană, a adus elevilor o veste mare. — V-am verificat lucrările de compunere. Cel mai mult mi-a plăcut lucrarea lui Ionică. El și-a ales ca temă: „Povestea adevărată a clădirii în care se află școala noastră". I-am dat nota 10. Și ca stimulent in plus, am să-l rog să citească compunerea în fata întregii clase. Ionică ... Cel strigat se ridică din bancă. Avea obrajii îmbujorați de emoție. întlia oară avea de-a face cu un asemenea succes. Luă caietul în mîinile sale și începu să citească . — A fost odată ca niciodată... A fost o dată pe plaiurile de sub munții Poiana Rusca, mai precis la Rusca Montană, o prea frumoasă fabrică de pâine. Mare, spațioasă și modernă, construcția ei — terminată in 1966 — a costat nu mai puțin de un milion și jumătate de lei. Și producea piine, cam 7 tone in 24 de ore, nu numai pentru oamenii aflați pe cuprinsul comunei, dar și pentru cei din așezările vecine: Băuțar, Marga, Voislova, ba chiar și Zăvoi. Laudele consumatorilor nu mai pridideau : „Bună piine fac cei din Rusperc“, ziceau el. Are miezul moale, e bine coaptă și cu aromă ...". „Ce vreji, ziceau alții, doar fabrica e nouă, instalațiile moderne iar brutarii, ce mari, meșteri mari !“ Totul a mers bine pină prin 1968. Atunci, la numai 2 ani de la darea unității in folosință, a venit cineva de la județ (tovarășii de la consiliul popular comunal spun că este vorba de Constantin Ogrilaci, fostul director al întreprinderii de morărit și panificație), care a dispus închiderea fabricii, pe motiv de ... nerentabilitate. Eu, pe timpul acela, eram elev in clasa I primară. Abia învățam cu face „unu și cu unu“. Dar dacă aș fi fost întrebat asupra posibilităților de rentabilizare a fabricii de pâine, aș fi spus așa, e adevărat, sunt prea multe schimburi, producția nu-i la capacitate. Lăsați doar un singur schimb să funcționeze și... asta-i viața unității. Dar, nu FOILETON m-a consultat nimeni. Și, astfel, fabrica s-a închis. Apoi, rînd pe rînd, cei de la fabrica de piine din Oțelu Roșu (șef de unitate P. Lupugeanu) au început să demonteze și să transporte, in ciuda protestelor tovarășului Gheorghe Munteanu, secretarul comitetului executiv al consiliului popular comunal, injectoarele, malaxoarele, cărucioarele, rafturile etc., etc. Timp de 2 ani, clădirea aceasta mare și arătoasă a stat in centrul comunei fără nici o activitate, declarată, cred, spațiu locativ pentru vreun viitor muzeu al industriei de panificație, de la începuturile ei și pină astăzi. Părinții stînd rezemați cu spatele noștri, de clădirea fabricii, priveau cu jind in lungul străzii, la ore înaintate, doar doar s-o zări camionul care aducea pâinea de la... Oțelu Roșu ! Tot prin anul 1970, consiliul popular comunal a cumpărat clădirea cu suma de 600 000 lei, deci, in decurs de 4 ani, 900 000 de lei s-au dus pe apa sîmbetei ! Consiliul popular transformă clădirea in școală ... Aceasta ar fi povestea minunată și adevărată a școlii in care învățăm cu sîrguință astăzi, noi, elevii claselor I-IV-a din Rusca Montană. Și pentru că vreau să închei compunerea cu un lucru frumos, voi spune că, de curind, in localitatea noastră s-a început construirea unei noi... fabrici de piine. De data aceasta, ea nu va fi atit de mare și va aparține cooperației de consum. Pină la sfirșitul anului — după cum l-am auzit eu spunind pe tovarășul Trandafir Bănceu, președintele cooperativei de consum „Valea Bistrei“ — unitatea va și începe să producă piine. ... Ionică tăcu, înconjură clasa cu privirea. Nimeni nu-i aplaudă. Colegii stăteau aplecati pe caietele de matematică și, fără să le spună cineva ceva, începură să facă următoarea socoteală: cum și unde a fost azvîrlită frumoasa sumă de aproape un milion de lei. Evident, provenind din fondul statului. Și, mai ales, cine și-a permis să facă aceasta? Sperăm că încă înainte de a fi transformată noua brutărie din Rusca Montană 'n (hai săi zicem) popicărie, elevii din localitate vor reuși să afle răspunsul. Și nu numai ei... Pr. conf. CONSTANTIN GALESCU Trustul alimentației publice locale Reșița ANGAJEAZA URGENT UN TEHNICIAN CONSTRUCTOR CU PROBLEME DE INVESTIȚII. Condițiile de încadrare și salarizare conform H.C.M. nr 914/1968. Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii, strada 6 Martie nr. 22. De asemenea, angajează urgent ȘOFER PE MOTOSCUTER» Condiții de angajare conform prevederilor H.C.M. nr. 914/1968 și Legea nr. 22/1969. (487) In atenția consumatorilor de gaze naturale! întreprinderea de gospodărie orășenească Reșița face cunoscut consumatorilor de gaze naturale din municipiul Reșița că sunt obligați ca în cazul unor deranjamente la instalațiile de gaz metan să anunțe în timpul cel mai scurt serviciul de dispeceri I.G.O. Reșița la telefonul 1643, cu program permanent sau prin ofițerul de serviciu, telefon 2620 (după ora 15,00). Direcțiunea (483) ADMINISTRAȚIA PIEȚELOR MUNICIPIULUI REȘIȚA anunță: PIAȚA DE PORCI funcționează și în acest sezon pe amplasamentul situat pe fosta șosea din marginea suburbiei Cîlnic. Zilele de tîrg săptămînal pentru animale rămîn neschimbate : MARȚEA, VINEREA și DUMINICA. (479) întreprinderea județeană de construcții montaj Caraș - Severin cu sediul în Reșița, strada Pomostului nr. 3—5 angajează urgent economist la centrala întreprinderii contabil principal la șantierul Reșița , contabili șefi la șantierele din județ • MUNCITORI CALIFICAȚI ÎN MESERIILE : — zidari — dulgheri — mecanici auto și utilaje — șoferi 9 MUNCITORI NECALIFICATI CU SIBILITAȚI DE CALIFICARE ÎN FERITE MESERII. conform H.C.M. SALARIZAREA se face 914/1968. SE ASIGURA CAZARE GRATUITA pentru nefamiliști. INFORMAȚII SUPLIMENTARE se pot obține la serviciul personal, telefon 1030, interior 3. (488) PODT- memento - memento - memento| memento - memento - memento televiziune radio MIERCURI. Programul 1. 6.00 Muzică și actualități. 7.25 Bună dimineața copii. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Viața cărților. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Muzică ușoară. Consultație juridică. 12.30 11.15tîlnire cu melodia populară înși interpretul preferat. 13.27 Cintecul e pretutindeni. 14.30 Balade și jocuri populare. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.15 Melodii de Gelu Solomonescu. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 21.00 Revista șlagărelor. 22.30 Concert de seară. Programul II. 6.00 Program muzical de dimineață. 8.05 Tot înainte. 9.35 Muzică populară. 10.35 Tonomatul melodiilor. 11.00 Duete din opere. 11.55 Știința la zi. 12.15 Din muzica popoarelor. 13.15 Viața de concert a Capitalei. 14.30 Cartea științifică. 15.00 Melodii de Petre Andreescu și Ionel Fernic. 15.30 Radio-școală. 16.15 Mari ______________________________ interpreți : Yehudi Menuhin. 16.50 Pe teme medicale. 17.50 Valsuri. 18.20 Muzica românească. Convergențe în veac. 19.05 Melodii de estradă. 20.15 Teatru radiofonic, Egmont de 22.30 Universitatea radio. Goethe. 22.45 Serenade în ritmuri BULETINE DE ȘTIRI moderne. ȘI RADIOJURNALE. Programul Orele 7.00, 9.00, 10.00, 11.00, 13.00,1. 15.00, 16.00, 22.00, 24.00, 2.00, 4.00, 5.00 Programul II. Orele : 6.05, 7.00, 9.00, 12.00, 13.00, 14.00, 16.00, 17.00, 19.00, 23.00, 0.55. cinema £ la REȘIȚA. Muncitoresc : Așteptarea (orele 9, 11, 16, 18, 20) ; Arta : N cunoașteți pe Urban ? (orele 9, 11, 15.30, 17.30, 19.30) ; Cultural B.D. intră în acțiune (orele 11, 15, 17, 19). ■ BĂILE HERCULANE. 23 August : filmul Start la moșier CARANSEBEȘ. Tineretului : Apa ca un bivol negru ; Muncitoresc : Cronometrul: 19 BOCȘA. Progresul : Regele Lear, seriile I și II. ■ OȚELU ROȘU. 23 August: filmul Băieții din strada Pali. ■ ORAVIȚA. 23 August filmul O poveste veche, veche I MOLDOVA NOUA Minerul: Doar un telefon ■ BOZOVICI. Progresul : Jurnalul unei cameriste. vremea Vreme frumoasă, cu cerul senin noaptea și dimineața, și puțin noros ziua. Vîntul va sufla moderat, cu unele intensificări locale și trecătoare din noroi. Temperatura în scădere ușoară , noaptea minimele vor fi cuprinse între minus 2 și plus 3 grade, iar maximele, ziua, între 14 și 18 grade. Dimineața ceață și brumă locală. AMURA — ZiOá FEL DE FEL Aventura întreruptă Emil Teletin (18 ani, sudor la U.C.M.M.A.), Ion Rogoveanu (18 ani, fără ocupație) și Constantin Alexandrache (16 ani, elev la Școala profesională a uzinei din Bocșa), scăpați de sub controlul familiei, au pornit pe calea aventurii. Au întocmit un plan de bătaie și, în noaptea de 9—10 octombrie, au trecut la acțiune. Primul obiectiv : cantina I.M. Bocșa. De aici și-au făcut provizii : pîine, salam, carne, mai multe tacîmuri, un ceas deșteptător și bani de buzunar. Dintr-un bufet și-au completat provizia cu băuturi și țigări, după care au plecat la . . . bal ! Dar, în scurt timp, urma le-a fost descoperită, aventura lor terminîndu-se în arestul miliției. Nu sînt în Bocșa suficiente posibilități de ocupare a timpului liber al tinerilor captarea energiei lor în scopi puri utile societății ? După cîte știm noi, sînt. Altceva lipsește : preocuparea. De ce? Dovada! Pentru a-și cumpăra în rate anumite obiecte de uz casnic, Oprița Buchman, salariată a complexului turistic de pe muntele Semenic, a fost nevoită să piardă două zile de lucru. Și aceasta pentru că Oficiul județean de turism nu dispune de imprimatele solicitate în asemenea cazuri. După zadarnice căutări, prin tot oficiul, de la salariat la salariat (?!), O.B. a fost îndrumată spre biroul de copiat acte, ori dacă are pe cineva, undeva, în vreo altă întreprindere, care să-i „împrumute" o dovadă . . . „Timpul pierdut de mine — ne scrie Oprita Buchman — nu mai poate fi recuperat. Dar, s-ar putea să aibă și alții nevoie de asemenea dovezi și măcar ei să nu mai irosească vremea, că tare-i puțină pentru multele treburi ce Te avem de făcut !". Dacă ar avea aceeași părere despre timp cei în cauză de la turism . . . Proba de rezistență Printre alte bunuri, Cooperativa meșteșugărească de producție Bîrzava din Reșița execută și poșete, treabă apreciată la timpul potrivit de către reșițence. Dar înaintînd cu producția, preocupați de aspectul poșetelor, meșteșugarii au omis faptul că acestea sunt cumpărate pentru folosință nu numai ca obiecte de artă și, în consecință, au neglijat ..proba de rezistență". Așa se face că poșetele cu marca „Bîrzava" — după cum api scrie și Ema Bîtea, din Reșița — se defectează încă din prima zi de utilizare. Oare cei de la Bîrzava recomandă și în familie produsele cooperativei ori își procură bunuri de altă fabricație ? Ar fi interesant de știut! Crama părăsită Ferma viticolă a I.A.S. de la Tirol deține o cramă modernă, amplasată chiar în perimetrul suprafeței cultivată cu vie. Suprafața de producție a cramei, posibilitățile de mecanizare a principalelor procese de producție în vinificație, pivnițele pentru depozitarea vinului asigură condiții optime. Din păcate, felul cum este gospodărită, atât construcția ce adăpostește crama, cit și terenul înconjurător, lasă foarte mult de dorit. Gunoaiele, băjăliile din jurul construcției, terenul nefolosit, terasele începute neterminate, năpădite de măstrăcini, ilustrează cu prisosință că fermierul de aici, inginerul Ilisei Colhon, este certat cu simțul gospodăresc, nu să împletească frumosul știe cu utilul, nu se preocupă de exploatarea sistematică a resurselor de care dispune. Fiind de mulți ani conducătorul fermei, poate este obosit sau s-a obișnuit cu aceste aspecte urîte și nu se mai sesizează. Sperăm că se va dovedi receptiv cel puțin la cele semnalate acum 1 Rubrică realizată de J. MUNTEANU • P. ALEXA JL *