Flamura, octombrie 1971 (Anul 18, nr. 2141-2167)

1971-10-14 / nr. 2152

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN C­ARAȘ-SEVERIN AL RC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] .1 I.HJ., ANUL XVIII, NR. 2152 JOI, 14 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI EXIGENTĂ ȘI RĂSPUNDERE față de actul primirii în partid In cadrul organizațiilor de partid de la I.C.M.M.R. își des­fășoară activitatea 650 de comu­niști, cu 85 membri de partid mai mult decit la sfîrșitul anu­lui 1970. In prezent, aproape 25 la sută din totalul salariaților întreprinderii sunt membri partidului comunist, ceea ce fa­ar­te ca la fiecare loc de muncă în cadrul fiecărei formații de lu­cru, organizația de partid să-și exercite efectiv rolul de con­ducător politic al colectivului. De remarcat că cei primiți în ulti­mul an sunt muncitori fruntași în producție, tehnicieni, economiști și ingineri care dau dovadă de abnegație în muncă, militează neobosit pentru promovarea și extinderea progresului tehnic. A­­ceste rezultate reflectă preocupa­rea comitetului de partid și birourilor organizațiilor de bază a pentru aplicarea hotărîrilor Con­gresului al X-lea al P.C.R. pen­tru întărirea rîndurilor parti­dului, pregătirea politico-ideolo­­gică a comuniștilor, creșterea ca­pacității politice și organizatorice a organizațiilor de partid, a ro­lului lor conducător în toate do­meniile. Activitatea pentru întă­rirea rîndurilor partidului s-a desfășurat pornind de la necesi­tatea creării pe toate șantierele a unui număr de 15 organizații de bază puternice, capabile să mobilizeze colectivele de con­structori la realizarea tuturor sar­cinilor politice și economice. Răspunzînd necesității de a se manifesta exigență față de cali­tățile politice, morale și profe­sionale ale celor ce solicită să fie primiți în rîndurile partidu­lui, noi am indicat birourilor or­ganizațiilor de bază să asigure și în continuare preponderența elementului muncitoresc, încît ca­litatea de membru al partidului să fie acordată celor mai înain­tați muncitori, celor mai valoroa­se cadre tehnico-inginerești și de economiști. Conducînd mun­ca îndreptată spre întărirea rîn­durilor partidului, comitetul de partid, organizațiile subordonate s-au îngrijit ca ea să nu se des­fășoare izolat de problemele ge­nerale, curente și de perspectivă ale organizațiilor de bază, ci în­­tr-o strînsă legătură cu acestea. De aceea, situația primirii în partid a fost examinată perio­dic și sistematic de către orga­nele de­ partid și în adunările generale ale organizațiilor de ba­ză, desprinzîndu-se de fiecare dată concluziile care spre intensificarea muncii converg poli­tice. Aceasta a presupus reparti­zarea forțelor politice nu numai la nivel de întreprindere, de șan­tier, ci s-a mers cu cunoașterea situației și mai în „adîncime", pînă la cel mai mic loc de mun­că. Imprimînd activității de primi­re un caracter continuu, comite­tul de partid, majoritatea birou­rilor organizațiilor de bază au mers pe ideea că întărirea rîn­durilor partidului nu este o ac­țiune de moment, de campanie, ci un proces complex, al cărui pivot îl constituie cunoașterea oamenilor, preocuparea pentru a-i antrena la înfăptuirea obiec­tivelor profesionale și obștești, pentru a-i pune efectiv în­ situa­ția de a-și însuși caracteristicile pe care trebuie să le întrunească comuniștii și pentru a-i ajuta pe cei mai înaintați să înțeleagă, ca pe un lucru firesc, că locul lor este în rîndurile partidului. Am folosit și alte metode, ca invita­rea acestora la adunările gene­rale lărgite ale organizațiilor de bază, încadrarea lor la învăță­­mîntul de partid, încredințarea de sarcini concrete, includerea în diferite colective de studiu etc. Rezultate bune în urma aces­tor acțiuni au obținut organiza­ EMIL VIȘAN secretar al comitetului de partid de la întreprinderea de con­strucții și montaje metalurgice Reșița (Continuare In pag. a 3-a) ÎN PAGINA A IV-A ® Conlucrare internațională rodnică — Relațiile româno-iraniene, un exemplu de coexistență pașnică • Dezbaterile din Adu­narea Generală a O.N.U. • Un interviu al vicepreședintelui R.D. Vietnam • Declara­țiile președintelui Pakistanului • Conferința anuală a Partidului conservator din Marea Britanie. gjomana cea mai gr­i*­u­m­o­a­s â a înfăptuiri contemporane, perspective inedite Cornea — una dintre nu­meroasele comune ale jude­țului, care de la prima ve­dere se dezvăluie trecătoru­lui ca o așezare în care este prezent spiritul unor gospo­dari harnici și pricepuți, con­secvenți păstrători de tradi­ții. Fiecare locuitor de pe aceste meleaguri, fie că este din localitatea de reședință, fie că este din Crușovăț sau Cuptoare, ține la satul său, la prestigiul și buna lui repu­tație. Dacă astăzi Cornea se prezintă ca o localitate fru­moasă, curată, cu o serie de obiective edilitare, acest lu­cru se datorește în primul rînd promptitudinii și dărui­rii cu care cetățenii săi au știut și știu să răspundă la chemările consiliului popular, ale deputaților, să participe la acțiunile care vizează direct înfrumusețarea și buna gos­podărire a comunei. Așa s-au născut cele două șosele as­faltate, una în Cuptoare și alta în Cornea, miile de metri pătrați de trotuare, cele pes­te 50 de poduri și podețe din beton, spațiile verzi, parcu­rile, noua clădire a școlii de 10 ani, magazinul universal, clădirea oficiului P.T.T.R., a dispensarului medical, cămi­nele culturale din Crușovăț și Cuptoare (a căror inaugu­rare va avea loc zilele aces­tea), fîntînile publice etc. — Pînă mai ieri — ne spu­ne tovarășul Petru Sadovan, președintele comitetului exe­cutiv al­ consiliului popular comunal — Cornea nu era decît un punct neînsemnat pe harta acestor meleaguri , așe­zare simplă de oieri și pomi­­cultori... Nu-i vorba, vechile îndeletniciri s-au păstrat, dar pe lîngă acestea au apărut multe altele. In parte din locuitori prezent, o muncesc la Reșița, Caransebeș, C.F.R., în transporturile auto, exploa­tările forestiere etc. Drept ur­mare, nivelul de viață al să­tenilor a crescut simțitor. Aprecierea este confirmată prin cele peste o sută de case noi ridicate doar în ultimii cinci ani, prin cele peste 80 la sută din numărul total al caselor înălțate în pătrarul de veac scurs de la actul Elibe­rării. Prin cooperativa de consum sunt valorificate a­­nual bunuri a căror valoare trece de 2 milioane lei. Ast­fel, în prezent, în casele gospo­darilor din Cornea, din Cru­șovăț și Cuptoare pot fi ușor identificate elementele con­fortului citadin, ale unui trai civilizat , mobila, de preț, aparatele de covoarele radio, ba chiar și frigiderele și ara­­gazele, precum și alte obiecte de uz casnic de folosință în­delungată. Drept răspuns la politica înțeleaptă a partidului și sta­tului nostru, de sprijinire și în continuare a țăranilor cu gospodărie individuală — sprijin acordat sub multiple forme — cornenii au înche­iat diferite contracte cu sta­tul, privind valorificarea sur­plusului lor de produse : lenii CONSTANTIN GALESCU (Continuare în pag. a 3-a) IN EDIJIA DE AZI: • REGLEMENTARI PRIVIND CONDIȚIILE STABILIRII DOMICI­LIULUI ÎN ORAȘELE MARI 6 MAI SÎNT ÎNCĂ HOPURI ÎN, TRANS­PORTUL AUTO DE CALATORI m VIATA CULTURA­­LA • PROGRAMUL T.V. PENTRU SÂPTAMÎNA URMĂTOARE • FEL DE FEL • MEMENTO * Redresarea producției zootehnice cere CONDUCEREA ȘTIINȚIFICĂ a muncii crescătorilor de animale în activitatea economică a coo­perativei agricole de la Gre­­oni constatăm în acest an pro­grese remarcabile. Preocuparea organizației de partid, a con­ducerii unității, de a aplica cu spirit de răspundere și cu dis­­cernămînt măsurile desprinse din indicațiile date de conduce­rea partidului nostru, de tova­rășul Nicolae Ceaușescu perso­nal, se oglindește în recoltele bu­ne de grîu, porumb, legume ș.a. obținute în acest an. Ca urmare, cooperativa este în măsură să-și achite în întregime obligațiile către stat și, în același timp, să asigure cooperatorilor o retribu­ție superioară celei planificate. De bună seamă, succesele în­registrate în sectorul producției vegetale sunt remarcabile. Ele fac cinste colectivului de con­ducere, specialiștilor, cît și tutu­ror cooperatorilor și mecaniza­torilor. Pentru a se ajunge însă la o bună consolidare economi­că a unității, pentru a se asigu­ra un proces continuu în retri­buția cooperatorilor, este nece­sar ca în toate sectoarele de activitate să se ajungă la realiza­rea și depășirea sarcinilor stabi­lite, la creșterea eficienței eco­nomice. Or, la Greoni creșterea animalelor este încă departe de a satisface aceste deziderate. în acest an, producția globală de lapte se va realiza doar în pro­porție de 30 la sută față de plan. Pînă în prezent efectivul de vaci și juninci (unitatea este pro­filată pe creșterea vacilor pen­tru lapte) s-a realizat doar 69 la sută, iar reproducția este sub orice limită — 27 de viței la 100 de vaci și 35 de miei la 100 de oi fătătoare. Cum s-a ajuns la această si­tuație ? Nu despre lipsa unor condiții favorabile sau nepriceperea coo­peratorilor de la Greoni în creș­terea animalelor este vorba. Cauzele rezidă în silaba preocu­pare a conducerii unității, a spe­cialiștilor, pentru asigurarea, în anii anteriori, a furajelor nece­sare, a unei îngrijiri și întreți­neri corespunzătoare a efectivelor de animale. Lipsa de nutrețuri în iarna trecută a dus nu numai la nerealizarea producției, ci și la mari pierderi de animale prin mortalități și la o scădere de-a dreptul îngrijorătoare a potenția­lului biologic al animalelor. La ieșirea din iarnă animalele au fost atît de slăbite încît, cu toate că de la apariția furajelor verzi s-a procedat la o hrănire abun­dentă, acestea nu au mai fost capabile să dea producție mare, nu a putut fi redresată repro­ducția. Incepînd din primăvara aces­tui an consiliul de conducere a procedat la luarea unor măsuri hotărîte pentru redresarea zoo­tehniei. Amintim că în prezent sunt furaje din abundență și că în perioada de stabulație se vor putea asigura rații bogate. De asemenea, un număr însem­nat de animale, declarate inap­te pentru producție, au fost în­locuite. Tovarășul Ion Butan, președintele cooperativei, se ocu­pă acum în mod deosebit de zootehnie. Dar cu toate acestea, pentru a aduce sectorul creșterii animalelor la nivelul de produc­ție corespunzător, mai sunt multe de făcut. In efectivele existente mai sunt multe animale al că­ror potențial biologic nu mai poate fi redresat și în mod obli­gatoriu trebuie să fie înlocuite. Aceasta presupune, pe de o par­te, să se acorde mai multă a­­tenție cumpărării de vite bune iar, pe de altă parte, să existe mai multă grijă pentru repro­ducție și pentru creșterea tine­retului, în special a vițelelor din loturile de reproducție. Din pă­cate, pînă în prezent, realizarea planului de montă nu poate fi considerată satisfăcătoare. Acti­vitatea celor doi tehnicieni însă­» ing. VASILE BUBLEA șef de secție la Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor (Continuare în pag. a 2-a) Coșulețele mult apreciate de cumpărătoarele reșițene sunt o creație a îndemînării și hărni­ciei lucrătoarelor de la Cooperativa meșteșugărească „Bîrzava". Foto : IOAN CARDOȘ Premieră industrială Uzina metalurgică din Ba­cău a asimilat noi tipodimen­­siuni de armături industriale din fontă. Recent s-a trecut la fabricarea în serie a robi­­neților cu obturator sferic și cu sertare flotante. Inovație realizată în după­­ cadrul Ministerul Industriei Con­strucțiilor de Mașini, a robi­­neților de reținere de tip fluture, avînd fiecare diame­­tre nominale cuprinse între 50 și 150 mm. Noile produse sînt utilizate în industria chi­mică, petrolieră și în siste­mele de aducțiune a apei. Pînă la sfîrșitul acestui an, Uzina metalurgică din Bacău urmează să asimileze în fa­bricația de serie încă 24 tipo­­dimensiuni de armături in­dustriale din fontă, unele noi, iar altele modernizate. (Agerpres) La șapte luni de la publicarea anchetei „Ca la noi, la nimenea “ In urmă cu opt luni, mai precis la 21 ianuarie, am între­prins o anchetă prin magazinele din Oravița ale cărei concluzii le-am intitulat, preluînd o afir­mare autoironică a primarului, Constantin Trăistaru : „Ca la noi, la nimenea“. Intr-adevăr, la acea dată am întîlnit o situație necorespunzătoare: fondul de marfă era redus, lipsit de varie­tate, magazinele prost gospodă­rite, iar deservirea preferențiată în floare, ca să nu mai vorbim de lipsa la gramaj, de bacșiș etc. In răstimpul care a trecut de atunci, organele locale de partid și de stat, cele ale cooperației de consum, la inter­vențiile energice ale Centrocoopu­­lui au inițiat unele acțiuni pen­tru redresarea situației. O bri­gadă a cooperației a stat mai multe zile în Oravița, ajutînd la depistarea cauzelor ce generau neregulile din magazine, la sta­bilirea măsurilor prin care co­merțul să reintre în drepturi. De fapt, ziarul nostru a con­semnat la timpul cuvenit inten­țiile forului central al coopera­ției de consum. Acum, după tre­cerea unei perioade, merită a fi relevat că s-a trecut la aplicarea unora din măsurile stabilite. Pentru aprovizionarea cu legume au fost amenajate două zine specializate care, în maga­zinele cînd am trecut prin oraș, erau aprovizionate din abundență cu legume și fructe. De asemenea, au fost reamenajate cîteva ma­gazine textile și metalo-chimice, cît privește cofetăria din centrul orașului, se pretează afirmația folosită în articolul trecut „ca la noi la nimenea" — dar în sens pozitiv. Credem că și organiza­țiile comerciale din alte orașe ar putea prelua inițiativa, repu­­nînd cofetăriile la locul ce le re­vine pe merit în ansamblul structurii magazinelor. Schimbările în rețeaua comer­cială s-au împletit cu îmbună­tățiri în organizarea aprovizio­nării. Astfel, la Oravița ființea­ză o întreprindere a cooperației care­­ aduce un plus de operati­vitate, de varietate a sortimente­lor. După cum ne spunea și vice­președintele organizației din lo­calitate, Ambrozie Boca, măsu­rile luate în urma sprijinului primit, deși au permis amelio­rarea unei situații anormale și realizarea planului de desfacere, n-au determinat încă un revi­riment total. De fapt, o asemenea apreciere dă un răspuns ferm acelora ca­re, pe fondul unor realizări mi­­­nimale încearcă să estompeze lipsurile care mai persistă. Pre­zentarea în roz a lucrurilor nu stimulează inițiativa, dimpotrivă închide cîmpul ei de acțiune. Or, tocmai în această direcție coo­perativa din Oravița are nevoie de impulsuri interioare, de un sprijin mai substanțial din par­tea Uniunii județene. Recent, la redacție a sosit o scrisoare în care mai mulți con­ducători auto își exprimau anu­mite nemulțumiri privind apr­o­vizionarea populației. Lăsînd la o parte exagerările, semnatarii au dreptate cînd spun că maga­zinele nu sînt aprovizionate co­respunzător, unele vitrine sînt inestetice, că „Gospodina“ nu vi­ne în sprijinul gospodinelor toc­mai din lipsa unor semiprepa­­rate, ca să nu mai vorbim de lipsa de curățenie. Cum inter­mitența în asigurarea unor măr­furi constituie principala caren­ță, am căutat să aflăm de ce persistă acest neajuns. Cau­zele au o arie mai largă, în­­cepînd de la faptul că în ziua respectivă camioanele erau de­fecte și faptele n-a putut fi dis­tribuit la timp și pînă la co­menzi subdimensionate, deoarece nu se face un studiu detaliat al cererii. De aici, apoi, alte ca­rențe la capitolul mărfuri greu vandabile, la cel privind sorti­mentul dezasortat etc. Un plus de inițiativă, de e­­fort în promovarea unor metode de comerț mai evoluate, ar înlă­tura în mare măsură o serie de carențe. Dar din discuțiile avute n-am sesizat o orientare fermă spre asemenea probleme, cum încă nu se înțelege tendința evo­lutivă a serviciilor și, în conse­cință, Oravița a rămas tributară deservirii „meșteșugărești". Or, diriguitorii comerțului local tre­buie să înțeleagă că Oravița nu mai e tîrgul de altădată, că mai devreme sau mai tîrziu dezvol­tarea economică complexă a lo­calității și a întregii zone deter­mină evoluții și în cerințele populației, în gusturile lor. Și a buni conducători, trebuie să EUGEN FIERARU (nsiruare în pag. a 2-a) De ce la OravițA INIȚIATIVA LOCALĂ ARE CIMP LIMITAT DE ACȚIUNE? Buna funcționare­­ a mașinilor impune eliminarea dereglărilor in activitatea de reparații tAAAAAA/C înfăptuirea cu consecvență a programului de investiții la U­­zina de construcții de mașini Re­șița a permis punerea în func­țiune a noi capacități de produc­ție, modernizarea și reutilarea a numeroase sectoare de producție. Preocuparea pentru deplina sosire a parcului de mașini fe­utilate, prin încărcarea mai com­­i­pletă a acestora, asigurarea la timp cu materiale a locurilor de muncă, a determinat o creștere a indicelui de folosire și o spo­rire a indicatorului valorii pro­ducției globale la 1­000 lei fon­duri fixe. Măsurile luate în cadrul uzi­nei și a grupului pentru utiliza­rea judicioasă a parcului teh­nic, printre care și redistribui­rea intersecții și întreprinderi a utilajelor disponibile, au avut drept urmare o reducere a mij­loacelor fixe inactive și a­­ imobilizărilor de fonduri deci bă­nești, dirijate astfel în alte sco­puri. Una din căile importante pen­tru îmbunătățirea folosirii ca­pacităților de producție o consti­tuie și buna întreținere și repa­rare a mașinilor și agregatelor. Efectuarea reparațiilor la timpul planificat și în mod corespunză­tor este una din condițiile redu­cerii pierderilor de capacități, a evitării întreruperilor neplanifi­cate și accidentale în funcționa­rea utilajelor. Or, în acest sens, o situație ne­satisfăcătoare am întîlnit la sec­ția motoare Diesel, secție de ba­ză în cadrul U.C.M. Reșița, unde sunt investite importante fonduri bănești și valutare, concretizate în agregate și utilaje de mare ca­pacitate a căror stare de nefunc­ționare costă scump activitatea întreprinderii. Aici, în sectorul blocarter de exemplu, am găsit nu mai puțin de patru mașini în stare de ne­funcționare sau parțial utiliza­bile. Și aceasta nu din cauza stă­rii de uzură ci, (așa cum este cazul a două freze portale, rela­tiv noi) a amînării efectuării re­parațiilor sau a ineficacității în­treținerilor curente. Muncitorul Ion Gîrbovan ne spunea că de o lună și jumăta­te a sesizat mecanicul și condu­cerea secției de starea nesatisfă­cătoare de funcționare a mașinii la care lucrează dar, pînă în pre­zent, s-a tărăgănat intervenția echipei de lăcătuși. Acest lucru a avut ca urmare rebutarea două piese și, deci, o „fisură“ în a buna realizare a sarcinilor de plan. Tendința de a abuza de robus­tețea mașinii, de a o folosi (parțial) pînă cînd „pică", are drept urmare o dereglare a gra­ficelor de efectuare a reparații­lor planificate, prelungirea ter­menului de imobilizare a mașini­lor și, ca atare, o creștere valorii reparației. La conducerea a secției, tovarășul inginer Iosif Gură mare, ne releva că opera­tivitatea efectuării întreținerii și reparării mașinilor este o „pro­blemă", din cauza forțelor pro­prii limitate. Dar, întrebăm, de ce nu se solicită îndeajuns apor­tul sectorului mecanic șef și al or­ganelor competente din cadrul u­­zinei ? Sporirea, în anii urmă­tori, a sarcinilor de producție ce revin acestei secții, necesită mai mare preocupare pentru îm­­­bunătățirea utilizării fondului de mașini și utilaje disponibil, iar rezolvarea situațiilor sus men­ționate se impune fără întîrziere. B. C. RADUȚ

Next