Flamura, decembrie 1971 (Anul 18, nr. 2193-2219)

1971-12-08 / nr. 2199

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN C­­RAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2199 MIERCURI, 8 DECEMBRIE 1971 ȘI 4 PAGINI, 30 BANI AUT UTILAREA activitate eficientă pentru valorificarea ideilor novatoare La 175 de ani de existență, U­­zina din Oțelu Roșu rămîne, în pofida „bătrîneții" temporale, to­tuși tînără. Noile generații de muncitori, ca și elanul mereu „aprins" al tuturor salariaților sunt „motoar­ele" acestei tinere­ți. Anul 1971 — eveniment ju­biliar — a constituit pentru toți cei ce muncesc în uzină, și o declanșare a spiritului crea­tor, a contribuției fiecăruia — în calitatea lor de proprietari și producători — la ridicarea pe treptele progresului a muncii lor, a uzinei lor, în cadrul acțiunii de autoutilaje și-a găsit un cîmp larg de afirmare priceperea și inventivitatea tehnică a numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri. De la începutul anului în atelie­rele centrale ale uzinei au fost fabricate cu marca U.O.R. pen­tru secțiile proprii, produse în valoare de peste 300 000 lei. A­­nul viitor valoarea va fi aproa­pe dublă. Am stat de vorbă cu doi din­tre oamenii implicați direct în problematica acestei activități : tehnicianul Ioan Flatz de la ate­lierul electric și inginerul Ioan Băilă de la serviciul mecanic șef. Subiectul: autoutilarea — activitate eficace pentru valo­rificarea ideilor novatoare, în interesul progresului uzinei. — Multiplele implicații favora­bile ale acțiunii de autoutilare— opina tehnicianul Ioan Flatz — au fost demonstrate în cel mai înalt grad la noi în uzină anul acesta cînd, după cum se știe, aceasta a devenit organizată, o sarcină o activitate curentă și de plan a muncii noastre. S-a dovedit astfel, că dispunem de un bun potențial creator, că ex­periența dobîndită în muncă reușește să acopere multe nevoi, atunci cînd de la muncitorul strungar pînă la directorul uzi­nei există mai multă receptivitate pentru un bun comun care, în cazul acesta, este fiecărui salariat pusă inteligența în slujba propășirii unității în care lu­crează. — Iată un exemplu, intervine inginerul Ioan Băilă. Din dez­baterile care au avut loc în sec­toarele de producție și în anali­zele comitetului de direcție, s-a ajuns la concluzia că putem con­strui două importante instalații necesare fabricației. Și într-ade­­văr de la „a" la „z“ muncitorii, tehnicienii și inginerii noștri au rezolvat cu bine totul. Printre a­vantajele pe care le-a adus în acest caz creația proprie este și acela că s-a eliminat impor­tul în valoare de cîteva zeci de mii de lei. Și exemple de acest fel sînt numeroase. In principal, eforturile noastre au fost în­dreptate către mecanizarea și automatizarea fluxurilor și in­stalațiilor de producție. Este e­­sențial de remarcat faptul că acțiunea de autoutilaje are un puternic efect de antrenare a priceperii și concepției proprii oferind astfel, permanent, posi­bilități de promovare a progresu­lui tehnic, de modernizare a în­tregului proces de fabricație. — Aș vrea să adaug — contri­buie din nou la discuție teh­nicianul Flatz — că pe lîngă e­­conomia de bani, această activi­tate mai are un „atu“, și anu­me acela că îți oferă posibili­tatea de a face un lucru bun și util, adaptat condițiilor con­crete ale activității. Pe de o parte, iar pe de alta este un mijloc dintre cele mai eficace de a valorifica multe resurse de materiale, piese de schimb, sub­­ansamble care, de multe ori, al­cătuiesc stocul supranormativ ce „înghite" banii uzinei.­­ Apreciind importanța deo­sebită a acestei activități, arată în continuare inginerul Băilă, la Uzina „Oțelu Roșu“ se prevede, pentru viitorul apropiat, extin­derea celor două ateliere — mecanic și energetic — astfel, încît propice să se poată crea condiții desfășurării lucrărilor și etalarea, pe măsura amplorii sale, a spiritului inventiv tuturor salariaților uzinei noas­as­tre. Sintetizînd, și oprindu-ne mai mult asupra ultimului credem că aici , la Oțelu aspect, Roșu organizarea activității de autou­tilaje, atît în ce privește exe­cuția cît și proiectarea, trebuie privită cu mai multă perspica­citate și „inovație" în sensul că, după cum arătau și alți in­terlocutori, există posibilitatea creării unui compartiment spe­cializat în desfășurarea acestei acțiuni care, fără îndoială, ar avea mai mult randament și operativitate. Organizarea efica­ce a execuției este o necesita­te de pe urma căreia profită, în primul rînd, fermentul nova­tor, gîndirea și iscusința sa­lariaților. B.C. RADUȚ PRIN FORTE­­ PROPRII La întreprinderea minieră Anina, ca de altfel și în celelalte unități din județul nostru, industriale sporirea randamentului muncii, creș­terea eficienței activității găsește un bun sprijin în zestrea de inteligență și pri­cepere profesională a mun­citorilor, tehnicienilor și inginerilor. Anul acesta mi­nerii din Anina, prin noută­țile tehnice și organizatori­ce aduse procesului de pro­ducție (exprimate în inven­ții, inovații, raționalizări) au adus întreprinderii economii antecalculate de peste 40 000 lei. Noile metode de lucru pre­conizate prevăd, în principal, reducerea consumului speci­fic de materiale, siguranța locului de muncă, ridicarea productivității în subteran. UNITI-VÄ! în ediția de azi: • VIATA CULTURALĂ: De ce stă închis că­minul cultural din Ocna de Fier ?; Studio—ca­te: Fișier • ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR ECO­NOMICE, PROBLEMĂ MAJORĂ ÎN ACTIVITATEA SINDICATELOR • SPORT • MEMENTO Pregătirea profesională corelată cu complexitatea producției Respectarea unei con­cordanțe adecvate între creșterea complexității proceselor de producție și pregătirea profesiona­lă a muncitorilor con­stituie o preocupare im­portantă la Combinatul siderurgic Reșița. Anul acesta, în cadrul celor 24 de cursuri de califi­care de gradul I și gra­dul II participă un nu­măr de peste 700 de muncitori, de două ori mai mulți decît în anii precedenți. In perspec­tivă se preconizează a­tragerea unui număr și mai mare de salariați, de diferite profesiuni, care, pe o durată de 6—10 luni, au posibilita­tea ridicării gradului de calificare și a nivelului de cunoștințe cerute de activitatea la locul de muncă. In acest fel, cursurile de calificare, alături­­ de alte forme a­­le perfecționării profe­sionale, asigură acoperi­rea nevoilor unității cu forță de muncă pregăti­tă eficient. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanților la Congres, comu­niștilor și tuturor oamenilor mun­cii din Polonia socialistă un fier­binte mesaj de prietenie și so­lidaritate internaționalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Munci­toresc Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificația unui bi­lanț atît al luptei pentru instau­rarea puterii populare, cît și al activității desfășurate în anii construcției socialiste. Comitetului Central și Raportul prezentat Congresului de raportul tova­rășul Gierek oferă o amplă ima­gine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii po­lonezi le-au dobîndit — sub con­ducerea partidului — în construc­­­ția societății socialiste, precum și programului de multilaterală a patriei dezvoltare dumnea­voastră. Comuniștii, oamenii din România urmăresc cu muncii pro­fund interes cursul înnoitor de­terminat de Partidul Muncito­resc Unit Polonez ționarea problemelor pentru solii­complexe ale edificării noii societăți, pen­tru dezvoltarea economiei, știin­ței și­ culturii, creșterea bunăstă­rii poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului con­ducător al partidului și întărirea legăturilor sale cu clasa munci­toare și masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieții politico-sociale a întregii țări. Ca prieteni ai poporului po­lonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumnea­voastră a reușit sub conducerea tovarășului Gierek să învingă greutățile de anul trecut și să a­­sigure dezvoltarea cu succes orînduirii socialiste, progresul e­­­­conomic și social — și vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și popo­rul polonez există vechi rela­ții, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate și independență națională, împotriva imperia­lismului și fascismului, a ex­ploatării și asupririi. Aceste re­lații au dobîndit un conținut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orîndui­­re socială, ideologia marxist-le­­ninistă, aspirațiile și țelurile co­mune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consem­năm cu satisfacție că între Româ­nia și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și mul­tilaterală, iar progresele obținu­te de țările noastre în construc­ția socialistă. Tratatul de priete­nie, colaborare și asistență mu­tuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei co­laborări. O contribuție însemna­tă la dezvoltarea prieteniei ro­­mâno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Ro­mân și Partidul Muncitoresc U­­nit Polonez, schimburile de de­legații, de informații, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaștere reciprocă a ex­perienței și rezultatelor obținute în construcția socialistă, intensi­ficarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România vor acționa cu consec­vență și în viitor pentru dezvol­tarea continuă a relațiilor ro­mâno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, servește unită­ții țărilor socialiste, întăririi forțelor socialismului, cauzei pro­gresului și păcii. Stimați tovarăși. In prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut pro­gramul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste mul­tilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susținut a industrializării so­cialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creșterii avuției naționale, a a­­propierii de țările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, pre­vede creșterea producției indus­triale in ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agri­culturii, introducerea pe tot mai largă a științei și scări teh­nicii înaintate, creșterea mai ra­pidă a venitului național. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a ni­velului de trai al întregului po­por, planul prevede creșterea în­semnată a salariilor și a venitu­rilor oamenilor muncii, în pri­mul rînd a salariilor mici, pre­cum și sporirea cheltuielilor so­­cial-culturale ale statului. Rezultatele obținute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu nu­mai îndeplinite, dar, chiar depă­șite — demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărî­­rea cu care întregul popor român acționează pentru transpunerea lui în viață. Dezvoltăm economia națională în strînsă colaborare cu țările socialiste, acordăm o atenție de­osebită promovării formelor noi de cooperare în producție și în (Continuare In pag. a 4-a) U.C.M. REȘIȚA. Unul dintre harnicii muncitori ai sec­­­­ției de motoare Diesel — Iosif Gyarmaty. Foto: I. DIMA Nu cu mult timp în urmă am fost oaspeții elevilor de la Grupul școlar al Combina­tului siderurgic reșițean. O discuție, închegată ad-hoc, pe unul din coridoarele școlii, ne-a prilejuit cunoașterea preocupărilor cotidiene ale e­­levilor de aici. A fost un dia­log sincer, deschis, caracteris­tic tinerei generații, care ne-a relevat unele aspecte poziti­ve din viața și preocupările lor, interesul stîrnit de tre­cerea la o activitate producti­vă în atelierele școlii, dar și unele carențe în desfășurarea procesului de învățămînt. Elevi din clase diferite ne-au semnalat, astfel, că deși se află în preajma teze­lor, ei nu au desfășurat orele de matematică prevăzute de programa școlară. Faptul, de­osebit de grav, ne-a reținut atenția, determinîndu-ne să căutăm cauzele care au ge­nerat această situație incredi­bilă. Din investigațiile făcute cu ajutorul Inspectoratului șco­lar județean, a rezultat că în total nu au fost ținute 102 ore de matematică, ca și un număr important de lecții de tehnologia meseriei. Făcînd media pe clase a orelor pier­dute, numărul acestora pare destul de mic, dar este grav faptul că unele clase (clasele 1/3 și 2/1), nu au beneficiat de lecțiile de matematică pe o perioadă de o lună și chiar două. Cum se vor prezenta acești elevi la teze, vor fi ei capabili să asimileze temeinic materia într-o perioadă atît de scurtă ? Sunt întrebări la care deocamdată este greu să se dea un răspuns. Explicațiile primite din partea tovarășului Remus Si­taru­, director de studii, care avea obligația să preîntîmpi­­ne o asemenea situație, nu ne-au satisfăcut. De fapt, cum s-ar putea justifica tărăgăna­rea rezolvării acestei proble­me, cînd încă de la începutul anului se știa că profesoara titulară va pleca într-un con­cediu de cîteva luni! Găsirea unui suplinitor a fost amînată de la o zi la alta și, astfel, elevii au pierdut ore preți­oase. In prezent, trei noi pro­fesori încearcă să recîștige ceea ce s-a pierdut, prestînd ore suplimentare, în afara ce­lor obișnuite de curs. Cei ca­re suferă în realitate de pe urma acestei neglijențe a con­ducerii școlii, a directorului de studii, sunt elevii care tre­buie să depună acum un e­­fort dublu pentru a asimila materia într-un timp record. Este o muncă în asalt, ale că­rei rezultate nu se vor putea ridica, oricum, la nivelul ce­rințelor procesului organizat de învățămînt, și ale căror consecințe se vor vedea mîi­­ne, în producție. O situație similară am în­­tîlnit și în ceea ce privește orele de tehnologia meseriei, materie de bază în școlile profesionale. Inginerul Gheor­­ghe Boboescu, de la I.J.C.M., a fost mai mult absent decît prezent la lecțiile pe care trebuia să le susțină la clasa 2­7, instalatori. Acum el este în­locuit cu un alt cadru didac­tic, dar ne gîndim cu ce prestanță a putut directorul școlii, ing. Liviu Iacob, să-l tragă la răspundere, dacă el însuși a lipsit (mai bine de o lună), de la orele clasei 1/5 strungari, unde își luase obligația să predea aceeași materie !? Directorul și-a mo­tivat o mare parte din ab­sențe prin numeroasele sale plecări în delegații, prin pre­ocupările și solicitările mul­tiple pe care i le funcția. Sîntem tentați impune să-l înțelegem, dar faptul în sine rămîne același, de neiertat: elevii nu au beneficiat de a­­ceste lecții conform progra­mei școlare ! Și în acest caz, rămînerile în urmă se recu­perează, dar cine plătește to­tuși timpul pierdut pînă a­­cum ? Prezența la ore a fiecărui profesor impune elevilor o disciplină riguroasă de stu­diu, o pregătire organizată a lecțiilor. Exemplul personal al profesorului, seriozitatea sa la ore, determină conduita ele­vilor care se străduiesc să răspundă cerințelor sale. Dar ce exemplu demn de urmat ar putea da tovarășa ing. Lu­cia Murgu, de la Grupul șco­lar al U.C.M.R., cînd absen­tează de la ore după bunul ei plac ? Atitudinea dînsei fost analizată de conducerea a școlii cu diferite ocazii, dar fără rezultat. Conducerea școlii va renunța la serviciile ei din trimestrul următor, și este firesc, deoarece a face educație altora impune să ai MIRCEA RIȚIU (Continuare in pag. a 2-a) FOVARASF PROFESOR, elevii n-au așteptat! OF CF Aff ABSFRFAF DF LA ORF? A uit pagina a IV-a CADRAN INTERNAȚIONAL • Evoluția conflictului indo-pakistanez • De­clarația M.A.E. al R.P.D. Coreene • La O.N.U. • Rezultatele convorbirilor Nixon —Trudeau (Continuare In pag. a 2-a) APROVIZIONAREA MUNCITORILOR FORESTIERI solicită un plus de răspundere Zeci și sute de oameni se o­­cupă de aprovizionarea munci­torilor forestieri cu alimente și alte produse. Urmărind modul de aprovizionare, de deservire, de conservare și depozitare, precum și cantitatea și calitatea produselor alimentare, se poate aprecia că în a doua parte a anului, organele cooperației de consum și O.C.L. au reușit să dirijeze în bazinele forestiere o gamă mai largă de alimente, legume, zarzavaturi, în canti­tăți corespunzătoare și la pre­țuri acceptabile. Totuși, au existat sesizări din partea comitetelor de partid de la U.E.I.L. Oravița și U.E.I.L. Bozovici, privind unele greu­tăți mai ales în bazinele sec­torului de exploatare Bozovici, Poneasca și Drencova. ITECOGP Oravița n-a reușit să aprovizio­neze cu pline și alte alimente, producînd nemulțumiri justifica­te în rîndul muncitorilor. La acest capitol trebuie să arătăm zestiere, că în unele unități la­aceste neajunsuri au apărut și ca urmare a faptului că tocmai ele n-au dat concursul necesar pentru asigurarea și a­­menajarea spațiilor de depozita­re, de deservire și conservare corespunzătoare. Cu toate măsurile întreprinse, în bazinele Caransebeș, Bozovi­ci, Oravița pentru aproviziona­rea muncitorilor cu pîine, pro­blema e doar parțial soluționată, întrucît nici acum nu s-a gene­ralizat aprovizionarea bisăptă­­mînală. In zona Bozovici, unde calitatea pîinii e modestă, pe­rioada prea mare ,­ pentru care, se aprovizionează, în majoritatea, cazurilor săptămînal, duce la de­precierea ei. Considerăm că or­ganele cooperației și O.C.L. tre­buie să privească transportul pîinii ca o problemă socială ma­joră, fiind posibilități în majori­tatea cazurilor ca pîinea să a­­jungă în bazinele forestiere cel puțin de două ori pe săptămînă. De asemenea, este necesar ca personalul de deservire a ma­gazinelor alimentare forestiere să mențină­ alimentele în stare corespunzătoare, să deservească în mod igienic, să urmărească calitatea și termenul de­ valabi­litate a produselor (în special a conservelor). O dată cu începerea noului an forestier, — în luna sep­tembrie — s-au dat indicații co­mitetelor de partid, conduceri­lor de unități forestiere, ca împreună cu conducerile ITECOOP și O.C.L., să stabilească un plan de măsuri privind apro­vizionarea muncitorilor fores­tieri pe timp de iarnă. Cu acest prilej s-au stabilit cantitățile de alimente necesare, în spe­cial legumele care se însiloz­­ează (cartofi și ceapă), în func­ție de numărul de muncitori necesari realizării planului de producție pînă în luna aprilie 1972, pe bazine și guri de ex-Iag. ION STOICHESCU activist al Comitetului județean Caraș-Severin al P.C.R.

Next