Flamura, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 2220-2243)

1972-01-28 / nr. 2241

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN C­ARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 11»111«111111­4 JUJ ANUL XIX, NR. 2241 VINERI, 28 IANUARIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI Legea cu privire la organizarea contribuției bănești și ln muncă, pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, deschide NOI PERSPECTIVE IN DEZVOLTAREA EDILITAR-GOSPODĂREASCĂ A LOCALITĂȚILOR Convorbire cu tovarășul OCTAVIAN M­URARIU, secretarul comitetului executiv al Consiliului popular județean — Ne aflăm în preajma ținerii adunărilor delegaților pentru stabilirea contribuției în bani și muncă pe anul 1972. Cetățenii au adresat numeroase scrisori redacției, în dorința de a afla cum se vor desfășura adunările și, mai ales, prevederile noii legi.­ ­ Găsesc că dorința oamenilor din orașele și comunele județu­lui de a afla amănunte cu pri­vire la noile reglementări în do­meniul contribuției la dezvolta­rea edilitar-gospodărească a lo­calităților, este întrutotul înte­meiată. Votată de către Marea Adunare Națională în sesiunea din decembrie 1971, Legea pen­tru organizarea contribuției bă­nești și in muncă, pentru­­ efec­tuarea unor lucrări de interes obștesc, este izvorîtă din cerințe de viață, din necesitatea ampli­ficării acțiunilor menite să asi­gure dezvoltarea armonioasă a orașelor și comunelor noastre. Elaborarea legii se înscrie în an­samblul de măsuri inițiat de conducerea partidului și statului nostru pentru înflorirea așezări­lor urbane și rurale, atragerea în tot mai mare măsură a mase­lor de oameni ai muncii la con­ducerea activității economice și social-culturale, la mobilizarea a­­cestora în direcția creșterii gra­dului de dotări edilitar-gospodă­­rești ale localităților. Trebuie spus că și pînă acum populația din județ a contribuit cu sume bănești apreciabile și zi­le de muncă la buna gospodări­re și continua înfrumusețare localităților. Numai în anul tre­a­cut, de pildă, în județul Caraș- Severin au fost efectuate lucrări prin contribuția voluntară a populației în valoare de 5 524 000 lei. — In ce constau elemen­tele noi aduse de lege pe acest tărîm ? — Putem aprecia că legea a­­doptată recent de Marea Aduna­re Națională aduce cu adevărat o seamă de elemente esențiale, comparativ cu vechile reglemen­tări, pentru actuala etapă de dezvoltare a orașelor și comune­lor. Astfel, alături de locuitorii satelor, începînd din acest an vor participa cu bani și muncă la activitatea de bună gospodă­rire a localităților și cetățenii din municipii și orașe, potrivit voinței lor. — Am dori să faceți refe­riri mai largi la natura lu­crărilor ce vor fi realizate cu aceste mijloace. — Venind în întîmpinarea pro­punerilor făcute de numeroși ce­tățeni, de către consiliile popu­lare și comitetele executive ale acestora, s-a prevăzut lărgirea categoriilor de lucrări ce pot fi executate prin contribuția bă­nească a cetățenilor, precum și posibilitatea stabilirii unei con­tribuții bănești sporite. A cres­cut, de asemenea, limita supe­rioară de vîrstă pentru cei ce efectuează contribuția în m­uncă. Aceste prevederi, extinderea și asupra locuitorilor din mediul urban a obligativității participă­rii nemijlocite cu bani și muncă la dezvoltarea gamei de dotări tehnice, edițiiar-gospodărești a localităților — în propriul lor interes — este pe de-a întregul echitabilă. Cît privește extinde­rea lucrărilor de natura aminti­tă, acestea sînt: cluburi, case de cultură, baze sportive și de agrement, cămine pentru copii, ateliere-școală etc. Pentru exe­cutarea unor lucrări de artă și artă decorativă monumentală, în comune, orașe și municipii se constituie potrivit legii din con­tribuția bănească un­ fond anu­me. — Ce criterii se au în ve­dere la stabilirea contribu­ției în bani ? — De menționat că contribuția în bani se stabilește pe familii, luîndu-se în considerare venituri­le realizate de către fiecare fa­milie. Ea nu poate să depășească suma de 300 lei anual. La stabi­lirea sumelor ce revin pe fiecare familie, comitetele executive sunt ajutate de către deputați, pre- Convorbire realizată de: VIOREL BOARIU (Continuare In pag. a 2-a) în întîmpinarea congresului țărănimii cooperatiste Obiectiv principal: consolidarea economica a «miații înființată în 1961, cooperativa agricolă de producție de la Ră­­cășdia a cunoscut o dezvoltare constantă. De la un milion și jumătate, cît a fost valoarea a­­verii obștești la constituire, la finele anului 1971 s-a ajuns la 3 836 000 lei, înregistrîndu-se, deci, o creștere anuală de peste 200 000 lei. Sporirea, an de an, a averii obștești, a fost posibilă datorită grijii permanente a coo­peratorilor pentru consolidarea bazei materiale a unității. Și valoarea producției globale în a­­nii parcurși de la înființare și pînă în prezent este ascendentă, în 1971 fiind de 2,5 ori­­ mai ma­re ca în anul înființării. De pe cele 2 648 hectare teren, din care 1993 hectare arabil, unitatea a produs anual, în medie, peste 1 000 tone grîu, 700 tone porumb, predînd statului 500 tone grîu și 300 tone porumb. Anul 1971 s-a dovedit a fi cel mai rodnic în ceea ce privește producția vegetală. Așa cum a rezultat din darea de seamă a consiliului de conducere, prezen­tată în adunarea generală de președintele Pavel Goian, ca și din intervențiile membrilor coo­peratori, în anul 1971 producțiile bune obținute la principalele cul­turi — grîu și porumb — au a­­dus multă satisfacție. In același timp, el a fost și plin de învă­țăminte pentru viitor. La grîu, producția medie a fost de 1­900 kg, cu 200 kg mai mare decît cea planificată. Și la porumb, producția medie de 2 330 kg este satisfăcătoare, reprezentînd o da­tă și jumătate media celor 10 ani anteriori. Totuși, ea se situează sub nivelul posibilităților. (De menționat că, în aceleași condi­ții, vecinii de la Nicolinți au obținut peste 3 400 kg la­ hec­tar). Dezbaterile au subliniat ca nesatisfăcătoare și producții­le de legume, floarea soarelui și fructe. Care sunt­ cauzele determinan­te ale rezultatelor pozitive ob­ținute ? In primul rînd, consi­liul de conducere a acordat mul­tă atenție aplicării măsurilor desprinse din expunerea secreta­rului general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, din toamna anului 1970. La Răcășdia s-a trecut mai sistematic la or­ganizarea muncii în ferme, bri­găzi și echipe, sarcinile au fost judicios repartizate, iar sistemul de retribuire pe bază de acord global a fost aplicat la principa­lele culturi. Acesta e factorul de­cisiv. A lipsit, însă, consecvența aplicării diferențiate și pînă la capăt a acțiunii. Cu toate că au fost întreprinse acțiuni largi de popularizare a acordului global, modul de prezentare, documen­tare a fost insuficient, ceea ce a adus la limitarea aplicării lui. Așa se explică de ce din cele 500 ha doar 365 ha cultivate cu porumb, au putut fi repar­tizate cooperatorilor pe bază de acord global. Celelalte lanuri ne­lucrate corect s-au îmburuienat, plantele s-au dezvoltat slab și, bineînțeles, producția a fost mi­că. Au fost cooperatori care au executat lucrări „de mîntuială" la întreținerea porumbului — cum este cazul tovarășilor, Pe­tru Lătan, Voichița Brăilă, Pan Lătan, Maria Murgoni, Iosif Che­ra, Gheorghe Nica, Ion Căldăraș, Margareta Dragoe, Alexandru Brăilă, Nicolae Brăilă, Gh. Be­­lia, Ion Carebea, Maria Buzanu. Dacă mai amintim că nu întot­deauna s-a acordat atenția cuve- AL. POPOVICI (continuare în pag. a 3-a), ÎN CINSTEA SEMICENTENA­RULUI U.T.C. Dintre numeroasele acțiuni pe care le inițiază tinerii din județul nostru în aceste zile premergătoare aniversării se­micentenarului Uniunii Tine­retului Comunist, consemnăm de data aceasta pe cei care au întreprins-o, miercurii, uteciștii de la Jurnalele Reșiței. Avînd în frunte pe Sabin secretarul comitetului Lopătiță, U.T.C., Pavel Bojincă, Ilie Curescu, Gheorghe Mitulețu și alții, s-au constituit într-o echipă pentru a elabora o șarjă în­chinată glorioasei aniversări a U.T.C. Conducerea echipei i-a revenit lui Aurel Liubimires­­cu, tînăr absolvent al școlii de ritaiștri jurnaliști. . Totul a fost organizat ca la carte, fiecare tînăr și-a ocupat postul de dinainte stabilit. Pe platou, încordarea muncii atin­sese punctul maxim. Cei mai vîrstnici, jurnaliști și condu­cători ai procesului de pro­ducție, asistau cu deplină în priceperea încredere schim­bului de mîine. Sfaturile Erou­lui Muncii Socialiste, Petru Sfercociu, le-au fost de un real folos. A sosit și ora deșarjării — moment pe care fotoreporterul nostru l-a surprins pe pelicu­lă. „164 de tone de fontă de cea mai bună calitate" a ținut să ne asigure în final tovarășul ing. Antonică Dijmărescu, șe­ful secției jurnale. Acesta fost bilanțul muncii entuziaste a­ța tinerilor. Bravo băieți I Se Împlinește o săptămână de cinci comuniștii din cadrul secției de reparații și montaje agregate siderurgice au de­clanșat inițiativa „Fiecare co­munist angajat direct în creș­terea și educarea socialistă a tineretului“, eveniment pe ca­re l-am făcut cunoscut, la timpul respectiv, cititorilor noștri, în acest răstimp, ce-i drept prea scurt pentru a Îm­plini un bilanț, mM viața secției a cunoscut un prim rezultat notabil, de domeniul contabi­lității . In cele șapte zile nu s-a înregistrat nici o absență nemotiva­tă, nici ere, nici o o lnterzi­­abate­re disciplinară. Es­te un start solid care promite a În­lătura acel feno­­men al indiscipli­nei din anul tre­cut, când s-au În­registrat 400 de o­­re absente nemoti­vate. Și iată cum, ci­tind și studiind do­cumentele Plena­­­­rei Comitetului­­ Central al Parti­­­­dului din noiembrie ideile au prins trecut, rădăcini trai­nice la conștiințele oamenilor, fertilizând imaginația, dezlăn­țuind acel elan binefăcător al acțiunilor creatoare. Iar acolo unde apăruse nevoia de mai bine, comuniștii au găsit cu cale să bată țărușii unor edi­ficii ale muncii de construire a omului nou. Lecția aceasta cu comuniști foarte scrupuloși cu propria lor sirguință nu a putut să tole­reze cele câteva sute de ab­sențe nemotivate, nu a admis incorectitudinea și­chiulul. Aici se găsește izvorul inițiativei asumate, o ilustrare vie, pre­cisă a justeței hotăririlor de partid verificate în practică. — A crește un tînăr pentru a face din­­ el un comunist de omenie Înseamnă a asigura secției, combinatului un cadru viitor de nădejde, o altă treap­tă a unui drum deschis per­spectivelor — ne-a spus mai­strul Gheorghe Papară, secre­tarul comitetului de partid al secției. Este o muncă plină de tenacitate, dar pe măsura noastră. Avem și câteva exem­ple, cazuri petrecute anterior, care ne demonstrează că gene­­ralizând această inițiativă se poate aduce un aport în plus la activitatea secției. Tot ce-am Învățat bun din cazuri­le izolate de până acum con­stituie calea de realizare a ho­­tăririi noastre. I-am cerut Interlocutorului meu amănunte. Așa de pildă, maistrul Paul Vasiliu fără a avea o sarcină precisă s-a o­­cupat de tânărul strungar Ma­rin Almăjan. — Când l-am văzut until — Își amintește comunistul Va­siliu, mi-am zis că voi avea mult de furcă cu el: netuns cu lunile, fuma pe la colțuri, vorbea obraznic și, într-o cli­pă de neatenție a mea, fugea pe poartă, încercam să-l cu­nosc și li vorbeam aspru, po­runcitor. Dar lucrurile se în­răutățeau, iar el se Închista intr-o atitudine rece care de­venea din ce în ce mai greu de suportat. Am priceput că era doar o b­ondă copilăreas­că, de tînăr care caută să ia­să în evidență dar nu știe cum. Atunci abia am înțeles că numai discuțiile sincere, de la om la om, vor reușit să-l aducă pe drumul cel bun. Am experimentat metoda cu destulă neliniște, dar a dat roade. Acum este un model în comportare și unul dintre mun­citorii cei mai buni din sec­ție. Marin Almăjan are 18 ani și și-a înțeles, în sfîrșit, rostul vieții. Mi-a vorbit îndelung Fiecare comunist­ angajat direct în creșterea și educarea socialistă a tineretului! PRINTRE CEI CARE AU PORNIT INIȚIATIVA despre „tinerii aceia cu ple­te și timp cheltuit pe banii pă­rinților“ cu o dezaprobare fi­rească care mă face să nu cred că a fost o dată aseme­nea lor. Acum se gândește cum să dea câteva piese peste plan cu dezinvoltura cu care 11 preocupă o carte sau o bu­cată de muzică. Pavel Dragoiescu, șef de e­­chipă, lucrează la aceste zile cot la cot la modernizarea la­­minoarelor cu „elevul“ său Valer­iu Bugi. Re­pară tocmai ghida­jele la role, muncă ce presupu­­­ne multă răspun­dere. Așa cum stau împreună, concentrați, mi-i închipui prieteni. Dacă fac abstracție de faptul că cel mai in virstă ti poate fi părinte celui mai ttnăr, i­­maginea este greu de închegat. Prie­tenia în acest caz a însemnat încre­dere. Un ttnăr pu­țin complex al că­ruia pletele și cio­cul i se păreau su­prema chipoșenie, a fost convins de faptul că, crede strîmb. A fost respectat și i s-a dat să în­țeleagă că dincolo de extra­vaganțele vestimentare mintea și inima curate sunt cele mai de preț trăsături ale omului. Iar de aici plnă la rezultatele bune la muncă și plnă la a­­precierile pozitive nu a mai fost decit un pas. Ca o urma­re firească a acestui proces de acumulări tânărul a fost primit In rândurile comuniști­lor. — Inițiativa pe care am luat-o — ne spune Valeriu Bugi, m-a pus lăcătușul intr-o ipostază inedită : eu, tânărul problematic de altădată, va trebui să cresc pe proaspătul ucenic Ion Mieluț. Văd în el pe nepriceputul care am fost și știu, după cele prin care am trecut, să-l cresc așa cum se cuvine... Comuniștii secției și-au pro­pus ca o dată cu agregatele să construiască și oameni, nu pasiunea lor descifrez străda­nia unui mers hotărât către Împlinire. VASILE BOGDAN ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI A trăi Înseamnă, în menta­litatea justifiei poporului nostru, să-ți locul pe care 1l ocupi ii face societate, iar asta n-o poți decit muncind, realizînd, creind pentru țară, pentru se­menii tăi, pentru tine. Munca In folosul societății este singura care conferă drepturi in fața societății, este acel element de echilibru, de siguranță care deschide omului drumul spre deplina afirmare a capacității și personalității sale. Zilnic vedem, auzim și sun­tem­ părtași ale nenumăratelor fapte de muncă dovedind ab­negație, dîrzenie și eroism, care confirmă cu claritate amplitu­dinea integrării imensei ma­jorități a cetățenilor acestei țări in ritmurile înalte ale con­strucției socialiste, pozițiile morale indiniate cîștigate în societatea noastră socialistă. Îndreptățită stimă și prețuire de care se bucură în rîndurile membrilor ei. Astăzi, cinci mii și milioane de bărbați și femei, tineri și vîrstnici, își închină în între­gime, cu nemărginit devota­ment, munca și viața făuririi chipului nou al patriei, intere­selor țării și poporului, ofe­­rind atîtea mărețe prefaceri în geografia fizică și economică a României, înțelegînd astfel mai profund sensurile majore ale activității lor de zi cu zi, a te sustrage acestei îndatoriri înseamnă a face degeaba um­bră pămintului. Cu atit,ideci, ne apar mai reprobabile ra­rele excepții de felul celor in­­tim­ite ici, colo — din ce în ce mai rar — cind cîțiva indivizi fără scrupule, paraziți dornici să trăiască din munca altora, nesocotesc flagrant etica noas­tră nouă, încercînd să se stre­coare in viață pe căi lătural­nice. De regulă însă, mai de­vreme sau mai tîrziu, conti­­nuînd să excludă din preocu­­pările lor munca cinstită, ase­menea indivizi își încheie „ca­riera“ după gratiile închisorii. Un astfel de specimen întîl­­nim și în persoana lui Alexan­dru Kadar, domiciliat în Reșița, strada Mihai Viteazu nr. 11. Om în puterea vîrstei, cu copil mare, deși avea o meserie (lu­crase la secția laminoare a Combinatului siderurgic din Reșița), acesta a ajuns din nou față în față cu legea, trebuind să dea socoteală pentru ne­cinste, pentru faptele antiso­ciale pe care le-a comis. Eli­berat din penitenciar, după alte 6 condamnări pentru înșe­lăciune, furt, speculă și lovire, el a refuzat să-și cîștige exis­tența prin muncă cinstită, pen­tru că — socotea el — e mai ușor să primești de la alții decit să trudești tu. Și astfel, în in­terval de 6 luni de zile (ianuarie — iunie 1971), el a comis nu­meroase infracțiuni de înșelă­ciune în dauna avutului per­sonal al unor cetățeni din Reșița, „ciupind“ pe această cale peste 18 000 de lei. Astfel, lui Gheorghe Uță i-a luat 3 500 lei sub pretextul procurării unei boczi garsoniere, de la Ștefan a luat 2 500 pentru a-i face rost de o butelie de ara­gaz. Alte victime (Petru Buglea, Vasile Andronic, Ioan­coci și Iuliu Fazekaș) au Sfer­­înșelate cu sume între 750 fost și 1­700 lei, pe care le-au dat pentru procurarea de butelii, lemne de foc etc. Desigur, Alexandru Kadat — trimis în judecată sub stare de arest — va primi de data aceasta, sperăm, o pedeapsă aspră, în concordanță cu gravi­tatea infracțiunii. Dar trebuie să recunoaștem că dacă mai există, din păcate, indivizi cu un asemenea profil moral, aceas­ta se datorește și unor oameni creduli, care — conștient sau inconștient — le favorizează ... cariera, parazitismul, un loc ca atunci cînd întilnesc aseme­nea specimene, cînd li se pro­pun tranzacții care ocolesc li­tera legii, să-i dea pe cei în culpă pe mina justiției, ei se complac și rea, lăsîndu-se acceptă proprne­înșelați cu nai­vitate. Abia cînd își dau sea­ma că promisiunile în care au crezut nu sînt altceva decit apă de ploaie, dau fuga la mili­ție care pentru a reclama pe cel de s-au lăsat de bună voie jefuiți. Avem, desigur, legi care con­damnă parazitismul, orice fel de comit, infracțiuni, pe cei care le dar a lăsa totul pe sea­ma legii echivalează cu a da vremelnic cale liberă celor ce încearcă să pătrundă în vigul pe căi dosnice și s-o străbată în mod necinstit. La stirpirea lor trebuie să contribuim cu toții, pentru că paraziții care se hrănesc din munca noastră nu pot fi tolerați, nu avem dreptul să-i mai acceptăm 1 Lt. maj. ADRIAN MIHAESCU șeful brigăzii judiciare a serviciului de miliție Reșița. MUm SL nu pot fi nesocotite IN EDIȚIA DE AZI • Aplicarea „capi­talului“ de propu­neri • Ce noutăți prezintă consulta­țiile în vederea examenului de ad­mitere în facultăți • Costul elevului • SPORT ^ • Programul Tv pentru săptămîna­re • viitoare • Memen­to • Fel de tei­t Cunoașteți ca­zul ? • CADRAN INTERNATIONAL X

Next