Flamura, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 2220-2243)
1972-01-28 / nr. 2241
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 11»111«1111114 JUJ ANUL XIX, NR. 2241 VINERI, 28 IANUARIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI Legea cu privire la organizarea contribuției bănești și ln muncă, pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, deschide NOI PERSPECTIVE IN DEZVOLTAREA EDILITAR-GOSPODĂREASCĂ A LOCALITĂȚILOR Convorbire cu tovarășul OCTAVIAN MURARIU, secretarul comitetului executiv al Consiliului popular județean — Ne aflăm în preajma ținerii adunărilor delegaților pentru stabilirea contribuției în bani și muncă pe anul 1972. Cetățenii au adresat numeroase scrisori redacției, în dorința de a afla cum se vor desfășura adunările și, mai ales, prevederile noii legi. Găsesc că dorința oamenilor din orașele și comunele județului de a afla amănunte cu privire la noile reglementări în domeniul contribuției la dezvoltarea edilitar-gospodărească a localităților, este întrutotul întemeiată. Votată de către Marea Adunare Națională în sesiunea din decembrie 1971, Legea pentru organizarea contribuției bănești și in muncă, pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, este izvorîtă din cerințe de viață, din necesitatea amplificării acțiunilor menite să asigure dezvoltarea armonioasă a orașelor și comunelor noastre. Elaborarea legii se înscrie în ansamblul de măsuri inițiat de conducerea partidului și statului nostru pentru înflorirea așezărilor urbane și rurale, atragerea în tot mai mare măsură a maselor de oameni ai muncii la conducerea activității economice și social-culturale, la mobilizarea acestora în direcția creșterii gradului de dotări edilitar-gospodărești ale localităților. Trebuie spus că și pînă acum populația din județ a contribuit cu sume bănești apreciabile și zile de muncă la buna gospodărire și continua înfrumusețare localităților. Numai în anul treacut, de pildă, în județul Caraș- Severin au fost efectuate lucrări prin contribuția voluntară a populației în valoare de 5 524 000 lei. — In ce constau elementele noi aduse de lege pe acest tărîm ? — Putem aprecia că legea adoptată recent de Marea Adunare Națională aduce cu adevărat o seamă de elemente esențiale, comparativ cu vechile reglementări, pentru actuala etapă de dezvoltare a orașelor și comunelor. Astfel, alături de locuitorii satelor, începînd din acest an vor participa cu bani și muncă la activitatea de bună gospodărire a localităților și cetățenii din municipii și orașe, potrivit voinței lor. — Am dori să faceți referiri mai largi la natura lucrărilor ce vor fi realizate cu aceste mijloace. — Venind în întîmpinarea propunerilor făcute de numeroși cetățeni, de către consiliile populare și comitetele executive ale acestora, s-a prevăzut lărgirea categoriilor de lucrări ce pot fi executate prin contribuția bănească a cetățenilor, precum și posibilitatea stabilirii unei contribuții bănești sporite. A crescut, de asemenea, limita superioară de vîrstă pentru cei ce efectuează contribuția în muncă. Aceste prevederi, extinderea și asupra locuitorilor din mediul urban a obligativității participării nemijlocite cu bani și muncă la dezvoltarea gamei de dotări tehnice, edițiiar-gospodărești a localităților — în propriul lor interes — este pe de-a întregul echitabilă. Cît privește extinderea lucrărilor de natura amintită, acestea sînt: cluburi, case de cultură, baze sportive și de agrement, cămine pentru copii, ateliere-școală etc. Pentru executarea unor lucrări de artă și artă decorativă monumentală, în comune, orașe și municipii se constituie potrivit legii din contribuția bănească un fond anume. — Ce criterii se au în vedere la stabilirea contribuției în bani ? — De menționat că contribuția în bani se stabilește pe familii, luîndu-se în considerare veniturile realizate de către fiecare familie. Ea nu poate să depășească suma de 300 lei anual. La stabilirea sumelor ce revin pe fiecare familie, comitetele executive sunt ajutate de către deputați, pre- Convorbire realizată de: VIOREL BOARIU (Continuare In pag. a 2-a) în întîmpinarea congresului țărănimii cooperatiste Obiectiv principal: consolidarea economica a «miații înființată în 1961, cooperativa agricolă de producție de la Răcășdia a cunoscut o dezvoltare constantă. De la un milion și jumătate, cît a fost valoarea averii obștești la constituire, la finele anului 1971 s-a ajuns la 3 836 000 lei, înregistrîndu-se, deci, o creștere anuală de peste 200 000 lei. Sporirea, an de an, a averii obștești, a fost posibilă datorită grijii permanente a cooperatorilor pentru consolidarea bazei materiale a unității. Și valoarea producției globale în anii parcurși de la înființare și pînă în prezent este ascendentă, în 1971 fiind de 2,5 ori mai mare ca în anul înființării. De pe cele 2 648 hectare teren, din care 1993 hectare arabil, unitatea a produs anual, în medie, peste 1 000 tone grîu, 700 tone porumb, predînd statului 500 tone grîu și 300 tone porumb. Anul 1971 s-a dovedit a fi cel mai rodnic în ceea ce privește producția vegetală. Așa cum a rezultat din darea de seamă a consiliului de conducere, prezentată în adunarea generală de președintele Pavel Goian, ca și din intervențiile membrilor cooperatori, în anul 1971 producțiile bune obținute la principalele culturi — grîu și porumb — au adus multă satisfacție. In același timp, el a fost și plin de învățăminte pentru viitor. La grîu, producția medie a fost de 1900 kg, cu 200 kg mai mare decît cea planificată. Și la porumb, producția medie de 2 330 kg este satisfăcătoare, reprezentînd o dată și jumătate media celor 10 ani anteriori. Totuși, ea se situează sub nivelul posibilităților. (De menționat că, în aceleași condiții, vecinii de la Nicolinți au obținut peste 3 400 kg la hectar). Dezbaterile au subliniat ca nesatisfăcătoare și producțiile de legume, floarea soarelui și fructe. Care sunt cauzele determinante ale rezultatelor pozitive obținute ? In primul rînd, consiliul de conducere a acordat multă atenție aplicării măsurilor desprinse din expunerea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, din toamna anului 1970. La Răcășdia s-a trecut mai sistematic la organizarea muncii în ferme, brigăzi și echipe, sarcinile au fost judicios repartizate, iar sistemul de retribuire pe bază de acord global a fost aplicat la principalele culturi. Acesta e factorul decisiv. A lipsit, însă, consecvența aplicării diferențiate și pînă la capăt a acțiunii. Cu toate că au fost întreprinse acțiuni largi de popularizare a acordului global, modul de prezentare, documentare a fost insuficient, ceea ce a adus la limitarea aplicării lui. Așa se explică de ce din cele 500 ha doar 365 ha cultivate cu porumb, au putut fi repartizate cooperatorilor pe bază de acord global. Celelalte lanuri nelucrate corect s-au îmburuienat, plantele s-au dezvoltat slab și, bineînțeles, producția a fost mică. Au fost cooperatori care au executat lucrări „de mîntuială" la întreținerea porumbului — cum este cazul tovarășilor, Petru Lătan, Voichița Brăilă, Pan Lătan, Maria Murgoni, Iosif Chera, Gheorghe Nica, Ion Căldăraș, Margareta Dragoe, Alexandru Brăilă, Nicolae Brăilă, Gh. Belia, Ion Carebea, Maria Buzanu. Dacă mai amintim că nu întotdeauna s-a acordat atenția cuve- AL. POPOVICI (continuare în pag. a 3-a), ÎN CINSTEA SEMICENTENARULUI U.T.C. Dintre numeroasele acțiuni pe care le inițiază tinerii din județul nostru în aceste zile premergătoare aniversării semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist, consemnăm de data aceasta pe cei care au întreprins-o, miercurii, uteciștii de la Jurnalele Reșiței. Avînd în frunte pe Sabin secretarul comitetului Lopătiță, U.T.C., Pavel Bojincă, Ilie Curescu, Gheorghe Mitulețu și alții, s-au constituit într-o echipă pentru a elabora o șarjă închinată glorioasei aniversări a U.T.C. Conducerea echipei i-a revenit lui Aurel Liubimirescu, tînăr absolvent al școlii de ritaiștri jurnaliști. . Totul a fost organizat ca la carte, fiecare tînăr și-a ocupat postul de dinainte stabilit. Pe platou, încordarea muncii atinsese punctul maxim. Cei mai vîrstnici, jurnaliști și conducători ai procesului de producție, asistau cu deplină în priceperea încredere schimbului de mîine. Sfaturile Eroului Muncii Socialiste, Petru Sfercociu, le-au fost de un real folos. A sosit și ora deșarjării — moment pe care fotoreporterul nostru l-a surprins pe peliculă. „164 de tone de fontă de cea mai bună calitate" a ținut să ne asigure în final tovarășul ing. Antonică Dijmărescu, șeful secției jurnale. Acesta fost bilanțul muncii entuziaste ața tinerilor. Bravo băieți I Se Împlinește o săptămână de cinci comuniștii din cadrul secției de reparații și montaje agregate siderurgice au declanșat inițiativa „Fiecare comunist angajat direct în creșterea și educarea socialistă a tineretului“, eveniment pe care l-am făcut cunoscut, la timpul respectiv, cititorilor noștri, în acest răstimp, ce-i drept prea scurt pentru a Împlini un bilanț, mM viața secției a cunoscut un prim rezultat notabil, de domeniul contabilității . In cele șapte zile nu s-a înregistrat nici o absență nemotivată, nici ere, nici o o lnterziabatere disciplinară. Este un start solid care promite a Înlătura acel fenomen al indisciplinei din anul trecut, când s-au Înregistrat 400 de ore absente nemotivate. Și iată cum, citind și studiind documentele Plenarei Comitetului Central al Partidului din noiembrie ideile au prins trecut, rădăcini trainice la conștiințele oamenilor, fertilizând imaginația, dezlănțuind acel elan binefăcător al acțiunilor creatoare. Iar acolo unde apăruse nevoia de mai bine, comuniștii au găsit cu cale să bată țărușii unor edificii ale muncii de construire a omului nou. Lecția aceasta cu comuniști foarte scrupuloși cu propria lor sirguință nu a putut să tolereze cele câteva sute de absențe nemotivate, nu a admis incorectitudinea șichiulul. Aici se găsește izvorul inițiativei asumate, o ilustrare vie, precisă a justeței hotăririlor de partid verificate în practică. — A crește un tînăr pentru a face din el un comunist de omenie Înseamnă a asigura secției, combinatului un cadru viitor de nădejde, o altă treaptă a unui drum deschis perspectivelor — ne-a spus maistrul Gheorghe Papară, secretarul comitetului de partid al secției. Este o muncă plină de tenacitate, dar pe măsura noastră. Avem și câteva exemple, cazuri petrecute anterior, care ne demonstrează că generalizând această inițiativă se poate aduce un aport în plus la activitatea secției. Tot ce-am Învățat bun din cazurile izolate de până acum constituie calea de realizare a hotăririi noastre. I-am cerut Interlocutorului meu amănunte. Așa de pildă, maistrul Paul Vasiliu fără a avea o sarcină precisă s-a ocupat de tânărul strungar Marin Almăjan. — Când l-am văzut until — Își amintește comunistul Vasiliu, mi-am zis că voi avea mult de furcă cu el: netuns cu lunile, fuma pe la colțuri, vorbea obraznic și, într-o clipă de neatenție a mea, fugea pe poartă, încercam să-l cunosc și li vorbeam aspru, poruncitor. Dar lucrurile se înrăutățeau, iar el se Închista intr-o atitudine rece care devenea din ce în ce mai greu de suportat. Am priceput că era doar o bondă copilărească, de tînăr care caută să iasă în evidență dar nu știe cum. Atunci abia am înțeles că numai discuțiile sincere, de la om la om, vor reușit să-l aducă pe drumul cel bun. Am experimentat metoda cu destulă neliniște, dar a dat roade. Acum este un model în comportare și unul dintre muncitorii cei mai buni din secție. Marin Almăjan are 18 ani și și-a înțeles, în sfîrșit, rostul vieții. Mi-a vorbit îndelung Fiecare comunist angajat direct în creșterea și educarea socialistă a tineretului! PRINTRE CEI CARE AU PORNIT INIȚIATIVA despre „tinerii aceia cu plete și timp cheltuit pe banii părinților“ cu o dezaprobare firească care mă face să nu cred că a fost o dată asemenea lor. Acum se gândește cum să dea câteva piese peste plan cu dezinvoltura cu care 11 preocupă o carte sau o bucată de muzică. Pavel Dragoiescu, șef de echipă, lucrează la aceste zile cot la cot la modernizarea laminoarelor cu „elevul“ său Valeriu Bugi. Repară tocmai ghidajele la role, muncă ce presupune multă răspundere. Așa cum stau împreună, concentrați, mi-i închipui prieteni. Dacă fac abstracție de faptul că cel mai in virstă ti poate fi părinte celui mai ttnăr, imaginea este greu de închegat. Prietenia în acest caz a însemnat încredere. Un ttnăr puțin complex al căruia pletele și ciocul i se păreau suprema chipoșenie, a fost convins de faptul că, crede strîmb. A fost respectat și i s-a dat să înțeleagă că dincolo de extravaganțele vestimentare mintea și inima curate sunt cele mai de preț trăsături ale omului. Iar de aici plnă la rezultatele bune la muncă și plnă la aprecierile pozitive nu a mai fost decit un pas. Ca o urmare firească a acestui proces de acumulări tânărul a fost primit In rândurile comuniștilor. — Inițiativa pe care am luat-o — ne spune Valeriu Bugi, m-a pus lăcătușul intr-o ipostază inedită : eu, tânărul problematic de altădată, va trebui să cresc pe proaspătul ucenic Ion Mieluț. Văd în el pe nepriceputul care am fost și știu, după cele prin care am trecut, să-l cresc așa cum se cuvine... Comuniștii secției și-au propus ca o dată cu agregatele să construiască și oameni, nu pasiunea lor descifrez strădania unui mers hotărât către Împlinire. VASILE BOGDAN ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI A trăi Înseamnă, în mentalitatea justifiei poporului nostru, să-ți locul pe care 1l ocupi ii face societate, iar asta n-o poți decit muncind, realizînd, creind pentru țară, pentru semenii tăi, pentru tine. Munca In folosul societății este singura care conferă drepturi in fața societății, este acel element de echilibru, de siguranță care deschide omului drumul spre deplina afirmare a capacității și personalității sale. Zilnic vedem, auzim și suntem părtași ale nenumăratelor fapte de muncă dovedind abnegație, dîrzenie și eroism, care confirmă cu claritate amplitudinea integrării imensei majorități a cetățenilor acestei țări in ritmurile înalte ale construcției socialiste, pozițiile morale indiniate cîștigate în societatea noastră socialistă. Îndreptățită stimă și prețuire de care se bucură în rîndurile membrilor ei. Astăzi, cinci mii și milioane de bărbați și femei, tineri și vîrstnici, își închină în întregime, cu nemărginit devotament, munca și viața făuririi chipului nou al patriei, intereselor țării și poporului, oferind atîtea mărețe prefaceri în geografia fizică și economică a României, înțelegînd astfel mai profund sensurile majore ale activității lor de zi cu zi, a te sustrage acestei îndatoriri înseamnă a face degeaba umbră pămintului. Cu atit,ideci, ne apar mai reprobabile rarele excepții de felul celor intimite ici, colo — din ce în ce mai rar — cind cîțiva indivizi fără scrupule, paraziți dornici să trăiască din munca altora, nesocotesc flagrant etica noastră nouă, încercînd să se strecoare in viață pe căi lăturalnice. De regulă însă, mai devreme sau mai tîrziu, continuînd să excludă din preocupările lor munca cinstită, asemenea indivizi își încheie „cariera“ după gratiile închisorii. Un astfel de specimen întîlnim și în persoana lui Alexandru Kadar, domiciliat în Reșița, strada Mihai Viteazu nr. 11. Om în puterea vîrstei, cu copil mare, deși avea o meserie (lucrase la secția laminoare a Combinatului siderurgic din Reșița), acesta a ajuns din nou față în față cu legea, trebuind să dea socoteală pentru necinste, pentru faptele antisociale pe care le-a comis. Eliberat din penitenciar, după alte 6 condamnări pentru înșelăciune, furt, speculă și lovire, el a refuzat să-și cîștige existența prin muncă cinstită, pentru că — socotea el — e mai ușor să primești de la alții decit să trudești tu. Și astfel, în interval de 6 luni de zile (ianuarie — iunie 1971), el a comis numeroase infracțiuni de înșelăciune în dauna avutului personal al unor cetățeni din Reșița, „ciupind“ pe această cale peste 18 000 de lei. Astfel, lui Gheorghe Uță i-a luat 3 500 lei sub pretextul procurării unei boczi garsoniere, de la Ștefan a luat 2 500 pentru a-i face rost de o butelie de aragaz. Alte victime (Petru Buglea, Vasile Andronic, Ioancoci și Iuliu Fazekaș) au Sferînșelate cu sume între 750 fost și 1700 lei, pe care le-au dat pentru procurarea de butelii, lemne de foc etc. Desigur, Alexandru Kadat — trimis în judecată sub stare de arest — va primi de data aceasta, sperăm, o pedeapsă aspră, în concordanță cu gravitatea infracțiunii. Dar trebuie să recunoaștem că dacă mai există, din păcate, indivizi cu un asemenea profil moral, aceasta se datorește și unor oameni creduli, care — conștient sau inconștient — le favorizează ... cariera, parazitismul, un loc ca atunci cînd întilnesc asemenea specimene, cînd li se propun tranzacții care ocolesc litera legii, să-i dea pe cei în culpă pe mina justiției, ei se complac și rea, lăsîndu-se acceptă proprneînșelați cu naivitate. Abia cînd își dau seama că promisiunile în care au crezut nu sînt altceva decit apă de ploaie, dau fuga la miliție care pentru a reclama pe cel de s-au lăsat de bună voie jefuiți. Avem, desigur, legi care condamnă parazitismul, orice fel de comit, infracțiuni, pe cei care le dar a lăsa totul pe seama legii echivalează cu a da vremelnic cale liberă celor ce încearcă să pătrundă în vigul pe căi dosnice și s-o străbată în mod necinstit. La stirpirea lor trebuie să contribuim cu toții, pentru că paraziții care se hrănesc din munca noastră nu pot fi tolerați, nu avem dreptul să-i mai acceptăm 1 Lt. maj. ADRIAN MIHAESCU șeful brigăzii judiciare a serviciului de miliție Reșița. MUm SL nu pot fi nesocotite IN EDIȚIA DE AZI • Aplicarea „capitalului“ de propuneri • Ce noutăți prezintă consultațiile în vederea examenului de admitere în facultăți • Costul elevului • SPORT ^ • Programul Tv pentru săptămînare • viitoare • Memento • Fel de teit Cunoașteți cazul ? • CADRAN INTERNATIONAL X