Flamura, aprilie 1972 (Anul 19, nr. 2296-2321)

1972-04-08 / nr. 2302

FLAMURA—2308 HERCULANELE în noul sezon balneo-turistic Majoritatea cititorilor noștri sunt interesați să afle ce condiții li se oferă turiștilor și oamenilor muncii veniți la Băile Herculane pentru odihnă și tratament. Pentru a le satisface acest interes am avut o convorbire cu tovarășul Toma Cloșan, directorul coordonator al care a avut amabilitatea să ne răspundă la unele întrebări. Redăm mai jos dialogul nostru. — Am vrea să începem cu noul sezon balneo-turistic. Cum îl întîmpinați ? — Sezonul ce va începe peste mult timp a constituit un și constituie pentru noi o sarcină de prim ordin. In adunarea generală a salariaților, ca și în ședințele de lucru ale comitetului oamenilor muncii s-au dezbătut pe larg posibilitățile concrete de care dispunem pentru a pregăti în așa fel activitatea noastră, incit ea să se ridice la nivelul sarcinilor actuale. Toate acțiunile noastre urmăresc trei factori de bază : modernism, confort superior și o eficiență economică superioară. Stadiul pregătirilor în vederea noului sezon turistic este mai avansat decit în alți ani. Modernismul și confortul au început deja să-și spună cuvîntul. — Vă rugăm să vă referiți mai concret la unele obiective. — Restaurantul „Cerna", cantina nr. 1, vila „1 Mai", pavilionul de cazare nr. 5, ca și alte obiective au intrat deja în circuitul valorilor materiale care atestă un grad de dotare și de confort sporite. Acțiunea de modernizare este în plină desfășurare și avem certitudinea că — în ritmul de lucru care a fost imprimat — toate obiectivele propuse vor fi realizate integral și la termen. Aș dori să mai subliniez că pe lângă capacitatea de cazare de la unitățile hoteliere existente, au fost luate măsuri pentru procurarea de noi căsuțe camping și contractarea cu cetățenii orașului a unui număr sporit de locuri de cazare a turiștilor. Așa se face că dispunem de mai bine de 200 locuri de cazare în plus față de anul trecut. — Neîndoielnic că și bazele de tratament se înscriu pe linia confortului și a unei inalte eficiențe. Ce măsuri mai importante ați luat în această direcție ? — Este vorba de o acțiune serioasă și de mari perspective pentru depistarea și reactivarea unor băi închise cu vreo 30 de ani în urmă. Prin hărnicia meseriașilor noștri zidari, mozaicari, instalatori, tîmplari, zugravi etc., acestea vor fi redate în folosință. După calculele noastre în acest sezon se vor putea efectua în plus față de anul precedent circa 60 000 de proceduri termo-saline și altele, ceea băi ce va conduce la sporirea veniturilor unității cu circa jumătate milion de lei. Aș vrea să mai informez cititorii ziarului Flamura că în curînd vom reda în circuitul valorilor culturale și muzeul de istorie al stațiunii. — Măsurile luate pînă acum pentru îmbunătățirea bazei materiale dovedesc o preocupare serioasă pentru sporirea gradului de confort, pentru o rată, mai înaltă a rentabilității. Ce s-a întreprins însă pentru asigurarea fondului de marfă, pentru o mai bună aprovizionare a unităților de alimentație publică ? — In planul de pregătiri pentru acest an asigurarea unui fond de marfă corespunzător s-a bucurat de un accent prioritar. Se înregistrează progrese de așa natură, nicit să se asigure în mod practic întregul necesar de marfă, într-un sortiment cît mai variat și de bună calitate. Experiența anilor trecuți ne învață să urmărim cu cea mai mare seriozitate respectarea întocmai a contractelor încheiate cu furnizorii, să pretindem ca mărfurile să se livreze conform graficelor stabilite, cu respectarea ritmicității și îndeosebi a criteriilor de calitate. Este cazul să amintesc aici și faptul că acum dispunem de o crescătorie cu o capacitate de 200 porci pentru carne, una de 500 de păsări, 100 de stupi de albine etc. — surse proprii care ne ajută să completăm fondul de marfă și solicitările ivite pe parcurs. Restaurantele și bufetele vor beneficia de o aprovizionare ritmică, vor primi toate sortimentele de băuturi și mîncăruri. Unele unități ca bufetul expres, bufetul „Bolta rece“, cofetăria, vor fi reprofilate. Printre altele, în aceste unități se va pregăti și servi micul dejun. Atît la „Bolta rece“, cît și la bufetul expres vom îmbunătăți programul de lucru, urmărind ca și aceste unități să fie deschise în tot timpul zilei. Un accent deosebit vom pune pe rețeaua comercială activă și mobilă, care, este amplasată în punctele cu afluență mare de consumatori. Aici, pe lingă altele, vor fi puse în vînzare importante cantități de înghețată în sortimente cît și răcoritoare, mai variate. Frumoasele terase ale stațiunii vor deveni locuri agreabile pentru turiștii noștri. Ele vor fi redate circuitului comercial în așa fel, încit consumatorii lnuplaui comod la umbra bătrînilor copaci sau a celor 100 de umbrele multicolore să poată sorbi cu plăcere băutura răcoritoare sau reconfortantă pe care o preferă, în acordurile muzicii. — Avînd în vedere toate cele discutate pînă acum despre buna găzduire și alimentație, ce ne puteți spune în legătură cu buna deservire ? — Este evident faptul că eficiența efortului material și financiar pentru fii noastre pe o ridicarea stațiatreaptă superioară, pentru încadrarea ei în circuitul valorilor turistice internaționale depind în cea mai mare măsură de oamenii puși în slujba servirii vizitatorilor și turiștilor găzduiți și deserviți de unitatea noastră. De aceea am considerat și consider că problema cheie o reprezintă ridicarea nivelului deservirii în toate compartimentele : tratament, masă, cazare etc. Creșterea gradului de solicitudine, respectarea neabătută a regulilor generale de comerț, a normelor igienico-sanitare, acordarea unei asistențe medicale competente, dezvoltarea simțului de răspundere și a calităților profesionale — toate acestea sunt pentru noi imperative de prim ordin în actualul sezon. Ca să discutăm despre multitudinea problemelor ce se ridică în legătură cu oamenii este nevoie de un spațiu mai convorbirea noastră s-ar mare și lungi prea mult. Cert este însă că în direcția pregătirii și calificării cadrelor și a bunei deserviri a turiștilor mai avem multe de făcut. Se impune întîi de toate o selecționare mai judicioasă a personalului, o instruire temeinică. Am început și este în curs de desfășurare această acțiune. Lucrătorii din unitățile hoteliere și de alimentație publică urmează cursuri de scurtă durată pentru ridicarea calificării profesionale. La fel putem spune și despre personalul medico-sanitar. Toți aceștia, ca și alți lucrători care muncesc direct cu turiștii urmează o formă organizată pentru a învăța o limbă străină. Mai amintesc aici că am trimis numeroase cadre în schimb de experiență la diferite unități reprezentative din Capitală și din Brașov. Tot pe această linie am folosit și cinematograful, unde s-au prezentat filme documentare de scurt metraj din care s-a putut învăța ,,pe viu" ce este bine și cum trebuie lucrat în unitățile hoteliere și de alimentație publică etc. — Ce se oferă nou în acest an ca mijloace de agrement ? — Aici ați atins un punct nevralgic, care și pe noi ne-a pus pe gînduri. Un ștrand, două trăsuri de cai, un teren de fotbal pe care-i vom amenaja din muncă voluntară._Ar fi absolut necesară amenajarea unui teren de minigolf, a unei popicării sau a unui teren pentru tenis, dar forurile noastre tutelare n-au găsit încă posibilitatea practică pentru a ne acorda fondurile necesare. Sperăm ca totuși să fim ajutați în rezolvarea acestor probleme. Aceasta cu atît mai mult, cu cît pe lingă numărul sporit al vizitatorilor din țară ce-i vom găzdui în acest an, și numărul turiștilor străini înregistrează o creștere de circa 50 la sută față de anul trecut. Aceasta înseamnă că pretențiile vor crește, cuprinzînd întreaga sferă a serviciilor prestatoare din turism. In ce ne privește vom ce ne stă în putință pentru face ca oamenii muncii veniți la noi pentru tratament, toți turiștii să se simtă bine, să fie mulțumiți de felul cum și-au petrecut vacanța. Convorbire consemnată de I. ȘANDRU S-a observat de multă vreme că celulele țesuturilor vegetale emit lumină. Această luminiscență extrem de slabă, denumită biochemiluminiscență, a rămas pînă mu de mult o enigmă. Nu se știau nici cauzele care o generează și nici rolul ce-i revine în creșterea plantelor. In această ordine de idei, este menționată ipoteza emisă de oameni de știință de la Institutul de fiziologie vegetală „K. A. Timireazev" și Institutul de chimie-fizică al Academiei de Științe al U.R.S.S. Aici s-au efectuat numeroase experiențe cu rădăcini ale unor plăntuțe de castravete în vîrstă de 10 zile. Experiențele au confirmat că există o luminiscență în partea albastru-verde a spectrului vizibil, depinzînd de conținutul în țesutul vegetal al așa-numiților radicali liberi. De notat că în frunzele fotosensibile ale mimozei (cînd ea cum se obișnuiește a se spune, își manifestă „pudoarea“) conținutul de radicali liberi crește apreciabil. Se presupune, de aceea, că luminiscența depinde de transformarea în plantă a unui fel de energie în alta. Așa de pildă, energia legăturilor chimice s-ar putea transforma în energie mecanică, adică în mișcarea frunzei. I • In U.R.S.S., la Voroșilovgrad, a fost realizată o mașină — „amfibie“ capabilă să execute lucrări miniere (săpături subterane) în mine în care se aplică o tehnologie hidraulică și clasică de extragere a cărbunelui. Grație acestui agregat, se pot excava in 24 de ore 6 in galerie. 9 Bilanțul provizoriu al accidentelor de circulație înregistrate în Franța în timpul week-end-ului trecut se ridică la 166 de morți și 2 056 de răniți, dintre care 720 de persoane se află in stare gravă. Trei cutremure de pămînt, dintre care unul foarte puternic, au fost înregistrate în localitatea italiană Ancona, de coasta centrală a Adriaticei. Numeroși locuitori ai orașului din mai multe cartiere afectate de mișcările telurice produse la începutul lunii februarie au părăsit imediat lo cuanțele. N-au fost semnalate victime. O firmă de construcții din New Jersey colectează sticle sparte, care în general nu mai sunt reluate de distribuitorii, pentru a le îngloba în blocurile de beton destinate construcțiilor. Sticlele sunt sfărîmate în prealabil, și cioburile foarte mici îndeplinesc rolul pietrișului la fabricarea betonului. Blocurile constituite sunt turnate astfel sub mare presiune și prezintă bune performanțe mecanice precum și o slabă capacitate de absorbție a apei. 9 în Italia sunt supuse probelor mici nave de pescuit din beton. Corpul lor se compune din cîteva straturi de plasă metalică întărită cu bare de oțel și acoperite cu un strat subțire de beton. Un astfel de corp dispune de o bună impermeabilitate, este ignifug, neputrescibil și dăunătorii marini, rezistent la El rezistă bine la vibrații și șocuri. O firmă din Houston a pus la punct o lanternă care se aprinde și se stinge la atingerea cu degetul în orice punct al suprafeței sale. Noul sistem de iluminare se bazează pe proprietatea materialelor plastice acrilice (plexiglas) de a înmagazina electricitate statică. Un dispozitiv electric special controlează în mod permanent variațiile de cîmp electric. Orice schimbare provocată de atingerea cu mina poate întrerupe sau restabili curentul. Cel mai mic automobil din lume a fost construit de Jürgend Hunninger. Minusculul vehicul cîntărește numai 28 kg, iar motorul său de 2,2 CP îi permite să circule cu viteza de 40 km/h. Conducerea se poate învăța cu mare ușurință deoarece o singură manetă determină accelerația, frânarea și direcția. Miniautomobilul lui Hunninger poate fi transportat în lada de bagaje a unui automobil obișnuit, îndeplinind rolul unei „bărci de salvare" în caz de pană. Astrofizicienii de la Institutul de Tehnologie din California au ajuns la concluzia că pe suprafața solară se produc ca și pe planeta noastră, tunete. Studiind peliculele înregistrate prin telescop, cercetătorul Alan Stein a observat urmele unor „valuri" uriașe care se deplasează de la centru spre periferia petelor cu viteze atingînd 40 000 solare/ km pe oră. Intrigați de această descoperire, astrofizicienii institutului au urmărit și înregistrat sistematic fenomenul, ajungînd la concluzia că „valurile" respective nu sînt altceva decît unde sonore care încă in secolul trecut, locomotivele construite la Breansk și-au cîștigat un bun renume: în 1900 la Expoziția Universală de la Paris, ele au trezit un interes deosebit. Ulterior au servit ca model pentru producția de locomotive în S.U.A. Recent pe teritoriul Uzinei de mașini din Breansk a fost instalat un monument , o locomotivă din secolul trecut. Un geolog de pe coasta Golfului Mexic apreciază că numărul tot mai mare de platforme marine de foraj petrolier în Golful Mexic este principala cauză a creșterii dimensiunii peștilor și a îmbunătățirii pescuitului ca și venirii de noi specii de pești în această zonă. Se pare că platformele marine de foraj joacă rolul de recife artificiale, constituind primul pas spre o viață marină ameliorată și pentru protejarea peștilor contra curenților, valurilor și luminii, caleidoscop Arsen Pocihua este cunoscut la Tbilisi ca muzician , e solist al orchestrei simfonice a R.S.S Gruzine. Dar este renumit și ca sculptor în lemn de cimișir care este tare ca piatra. Plăcile decorative, pline de grație și podoabele pentru femei, executate de el au fost prezentate la multe expoziții de artă aplicată în fotografie : placa decorativă „Dragoste“, traversează atmosfera gazoasă a soarelui. Continuînd vechile legături de prietenie stabilite între radioamatorii reșițeni și cei iugoslavi din orașul Pancevo, am făcut nu de mult o vizită acestora din urmă, acceptînd invitația amabilă a radioclubului „Mihailo Pupin“ De fapt, această vizită a fost un răspuns la cea efectuată de radioamatorii din Pancevo, anul trecut, la radioclubul reșițean Y02KCB, întîmpinat de gazde cu multă ospitalitate am poposit la radio clubul „M. Pupin", cunoscut în lumea întreagă sub indicativul YU1BCD. Pășind în radioului am avut senzația că mă aflu într-o secție a unei uzine electronice. Stațiile de emisie-recepție moderne (transcriere), erau în plină activitate. In ateliere numeroși radioamatori emițători, receptori sau constructori lucrau la confecționarea de aparatură tehnică pentru dotarea radioclubului sau pentru folosință proprie. Intr-o sală învecinată viitorii radioamatoricepția și transmiterea exersauresemnalelor telegrafice, iar într-un alt birou responsabilul cu Q.S.S.-urile (cărți de confirmare), abia reușea să facă față la distribuirea și cartarea acestora. Peste tot o activitate vie, intensă, care explică în mare măsură faima cîștigată de radioclubul „M. pin" pe plan mondial. Cei Pu20 de operatori ai stației de emisie recepție efectuează în medie, pe an, zece mii de legături cu colegii din toate colțurile lumii (din 301 de țări), participă la toate concursurile interne și internaționale, numărul de me câștigate depășind cifra diplode 160. Sunt succese frumoase obținute în urma unei munci susținute din partea fiecărui radioamator, a multor ore petrecute în incinta radioclubului. Am urcat apoi împreună cu gazdele pe edificiul ce adăpostește la etajul 3 radioclubul din Pancevo. Aici, o antenă „Cubical Quad“ este orientată spre radioamatorii YO, ca un simbol al prieteniei româno-iugoslave. Și tot de aici am admirat panorama orașului din care se desprinde Universitatea „Marko Kulic", fabrica de sticlă, cea de săpunuri „Panama“, marele complex de produse chimice. In zilele următoare, însoțit de președintele radioclubului, am vizitat capitala Iugoslaviei, Beogradul. Am fost impresionat de grandiosul Novi Beograd, care se înalță lângă orașul vechi, cu clădirile sale în stil modern, placate în aluminiu plascat, sau plăci de ceramică, cu turnul de televiziune care are o înălțime efectivă de 195 m, avînd înglobat în silueta sa zveltă 7 332 mc beton și 234 tone oțel beton. Am mai reținut din numeroasele locuri memorabile vizitate monumentul eroului necunoscut de pe Muntele Avala, opera renumitului sculptor Mestrovici și muzeul marelui om de știință Nicolae Tesla. La reîntoarcere, în drum spre patrie, am intrat în casa memorială „M. Pupin", omul de știință al cărui nume îl poartă și radioclubul, am admirat galeria de artă românească din satul Uzdin, cît și releul de televiziune de pe Kula, din Vîrșeț. Vizita la radioamatorii prieteni din Pancevo a consolidat și mai mult colaborarea și prietenia noastră din eter și ea constituie o modestă contribuție la întărirea legăturilor tradiționale de prietenie dintre orașele înfrățite Reșița și Pancevo. ALEXANDRU DUMA secretarul radioclubului județean Caraș-Severin reportaj iN VIZITĂ LA RADIOAMATORII DIN PANCEVO K HI VULPEA Vulpea a schimbat, perudla, Fabula cu agurida, Pentru cine stă s-asculte, Vulpea ticluiește multe.$i, firesc, exagerează, Mai ales cind se visează Peste vie și grădină Prea cinstită gospodină. Dar, cum practica arată, Că o vulpe, din roșcată, Dacă scapă într-o vie Nu e vulpe argintie. Se cuvine, de-astă-dată o morală adevărată . Fiind mai potrivită parcă, Fabula cu ... vulpea bearcă. GHEORGHE VIZCEANU O cameră în care geometria unei ordini cazone te face să-ți aduci obsedant aminte, înainte de a-i păși pragul, de tălpile pantofilor. O cameră în care orice obiect are mai mult funcție ornamentală. Dar, înainte de toate, în acest paralelipiped sterilizat pînă la manie, păpușile, numeroasele păpuși de pe studio, radio, vitrina cu cărți, de pe noptieră sau de pe măsuța ovală, păpușile acelea cu rochițe și șorțulețe apretate, păpușile acelea pe care mîinile copilului pentru care au fost cîndva cumpărate nu au lăsat nici o urmă, ele, păpușile, m-au tulburat cel mai mult. — Cum de aveți atîtea păpuși ? am îndrăznit, în cele din urmă. — Le păstrez de cînd era „Pisicuța" mică. — Bine, dar în ce fel s-a jucat cu ele de nu le-a scos nici un ochi, de nu le-a rupt nici o mînuță, de nu le-a răvășit măcar coafura ? „Pisicuța", acum față de cinsprezece ani, s-a simțit îndreptățită să răspundă ea în mamei care se grăbise să locul afișeze cu aer triumfător, mîndru : — Nici nu prea m-am jucat cu ele, de fapt ... Mi le făceau cadou rudele și cunoștințele noastre, dar mama nu-mi dădea voie să mă joc cu ele decît în fața acestora, sau cine știe cînd, la sărbători, și atunci mă mereu atentă să nu le rup, făcea că mă bate . . . Era atita reproș și atîta tristețe în răbufnirea elevei ajunse la vîrsta cînd jocul cu păpușile începe să se uite, încît vreau să scriu aceste rînduri ca o ușurare a propriei mele tristeți generate de întâlnirea cu păpușile-bibelou, cu păpușile-elemente de decor, cu păpușile-chin, cu păpușile jocului refuzat. Și aș vrea să chem în cuvinte toată durerea lacrimilor care au picurat vreodată pentru jucăriile cu „grijă" păstrate de insensibilitatea și Adevăratul destin al jucăriilor calculele mărunte ale unor părinți care au uitat de mult copilul ce au fost o dată. Toată forța acuzatoare a unor obiecte gingașe, cărora le-a fost refuzată împlinirea adevăratului lor destin candida distrugere prin joc . . . Nimic mai opus gratuității decit conturul fragil al jucăriilor — aceste miniaturi, delicate ale vieții. Copiii descoperă lumea jucîndu-se. Cumpărîndu-le jucării, concentrăm, deci, sus în spațiul unei camere, univerFiecare nouă jucărie adaugă nu știu cite uimiri, și emoții afectivității infantile. Copilul iubește jucăria, dar vrea să o și înțeleagă. Bineînțeles, într-un’ fel ’ anume, cu indicibil farmec, cu nerepetabilă naivitate. . . . Mașinuța purpurie alunecă pe covor, un zgomot metalic se aude în ea. Ce minune se ascunde oare în noua jucărie ? Curiozitatea îl domină chinuitor pe copil. Pînă cînd, uitînd de „ce îl așteaptă“, se ascunde undeva și o desface bucată cu bucată. Distrugerea mașinuței purpurii este, de fapt, un act genuin de cunoaștere. Da, însă copiii se pot juca la fel de frumos și util cu jucăriile chiar fără să le strice — se poate, desigur, replica. Jocul presupune, înainte de toate, spontaneitate. Singura lui lege este absența legilor rigide, îndată ce copilul, înainte de a întinde cu emoție mina spre mașinuță, spre căluț sau păpușă, este tiranizat de gîndul că nu trebuie să le strice, jocul nu mai e joc. Jucăriile sunt create pentru a pieri frumos prin inocența jocului. Dacă ne mulțumim cu acest gînd, le putem aduce ca pe un dar fără seamăn în casa noastră. Altfel, „păstrîndu-le", nu ne vom ferici copiii prin ele, ci, dimpotrivă, îi vom chinui, cu consecințe prelungite de-a lungul vieții întregi. Există viață pe Marte? In ultimii ani, savanții erau înclinați să răspundă negativ Fotografiile transmise cu trei ani în urmă de racheta americană Mariner-7 dădeau imaginea unei planete moarte ciuruită de cratere. In ultima vreme însă impresia a fost schimbată in urma fotografiilor transmise de Mariner-9 — care se rotește în prezent în jurul planetei roșii. Au fost descoperite indiciile unei intense activități vulcanice. Unul dintre vulcanii reperați este de două ori mai mare decît cea care formează baza insulei Hawai. Erupțiile vulcanice evacuează în atmosfera planetei acid carbonic și vapori de apă. Dar cum forța de atracție este infimă pe planetă, la fiecare 24 ore se evaporează în cosmos aproximativ 380 000 litri apă. Și totuși, această planetă expusă unor intense procese vulcanice, nu poate fi considerată total lipsită de viață. știaui că... .. . cea mai mare erupție vulcanică cunoscută a fost cea a culcanului Krakatau din Indonezia ? Ea a avut loc la 27 august 1883 și a provocat o explozie care s-a auzit pe a treisprezecea parte a globului pământesc, cenușa căzînd timp de zece zile pe o rază de peste 5 000 kmp. Cei 47 kmp ai insulei Krakatau, situată în strâmtoarea Sondelor între Java și Sumatra, au fost literalmente aruncați în aer. Unda marină provocată de erupție a distrus 163 de sate și a ucis 36 380 de persoane. Cenușa vulcanică a fost aruncată în atmosferă la 80 km înălțime. ... în căsuțele locuite de membrii tribului Tadju, care populează o regiune de vai muntoase din Asia, domnește o liniște aproape desăvârșită. Nu se aud nici certuri între soți, nici alte discuții. Aceasta din cauză că bărbații și femeile ce aparțin acestui trib vorbesc limbi diferite și de cele mai multe ori bărbații nu cunosc limba soțiilor lor. Deseori, ca să se facă înțeleși, soții tadju folosesc limbajul gesturilor. ... Valea Tătarului, Lacul Tătarului, Podul Pitarului... sunt toponomice legate de un fapt istoric petrecut în urmă cu mai bine de 300 de ani ? In locul unde astăzi se află satul Plătărești (în apropiere de Cernica), Matei Basarab a înălțat o biserică în amintirea victoriei de la Ojogeni (jud. Ilfov) obținute împotriva tătarilor în anul 1639. 9 9 9 9 • 3 • La examen: — Cum vă numiți? — Costescu Gheorghe. — Dar de ce zzi? — Mă bucur că am răspuns bine la prima întrebare. — O tânără telefonează la TAROM: — Sinteți drăguț să-mi spuneți cu durează drumul de la București la Cluj? — Un minut, vă rog — răspunde funcționarul, dind să se uite pe orar. — Numai un minut? — răspunde tinăra. — Vă mulțumesc — și închide. — Ascultă, ,tovarășe ospătar, urlă un client, asta numești dumneata cafea tare? — Categoric: de la prima sorbitură v-ați și enervat. — Doamnă, nu aveți nimic, dar ar trebui să vă odihniți. — Bine, dar uitați-vă ce limbă încărcată am ... — N-aveți decit să vă odihniți și limba! — E curios — spune un vilegiaturist altuia —, în zilele noastre tinerele iele seamănă cu băieții! Fata aceea, lingă balustradă, de pildă ... — Nu, domnule, vă înșelați, e fiul meu! — Pardon, mă scuzați, nu puteam să știu că sunteți tatăl lui. — Sunt mama lui, domnule! VICTOR RUSU Grădina zoologică din Leipzig este specializată în creșterea și îngrijirea animalelor profesor sălbatice. în clișeu, vă prezentăm „o promoție" de viitori... tigri fioroși.