Flamura, iulie 1972 (Anul 19, nr. 2373-2398)

1972-07-04 / nr. 2375

021 PRINTRE FĂURITORII RECOLTELOR BOGATE î­n orice sezon al anu­lui, cire a vizitat fermele întreprinde­rii agricole de stat "" din Măureni putea gi constata o activitate­­ susținută, o preocu­pare permanentă pentru efectuarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de se­zon, pentru aplicarea corectă a tehnologiilor fiecărei plante. Co­mitetul de partid, împreună cu conducerea unității au avut în permanență în atenție realizarea sarcinilor curente și de perspec­tivă, au analizat la timp fiecare fenomen și, de comun acord, au întreprins cele mai eficace mă­suri menite să conducă la înde­plinirea și depășirea sarcinilor de producție. Campania de vară, prin speci­ficul ei, solicită o angajare tota­lă a forțelor, o organizare judi­cioasă a muncii, în așa fel ca strîngerea recoltei, ce însumea­ză cheltuielile materiale și de muncă a unui întreg an, să se facă la timp și fără pierderi. — Putem spune că, de la noi campania de vară a fapt, în­ceput odată cu pregătirea uti­lajelor ce concură la strîngerea recoltei. Conștienți de faptul că recoltarea la timp și fără pier­deri a cerealelor păioase este condiționată de modul de func­ționare a combinelor, că strînge­rea păioaselor și eliberarea te­renului în vederea pregătirii lui pentru noua recoltă depind de funcționarea preselor de balo­taj, a mijloacelor de transport, noi am pus un accent deosebit pe repararea acestor utilaje — ne spunea tovarășul Gheorghe Albu, secretarul comitetului de partid. Mecanicii din atelier, Ion Edel­­bruc, Traian Pop, Cristofor Al­­botică și ceilalți ca și cei 110 mecanizatori, au muncit cu însuflețire la repararea com­binelor, a preselor de paie, a remorcilor pentru balotat tran­sportul boabelor și al paielor. Mai mult, sectorul mecanic a confecționat încărcătoare unce pentru boabe. Acum, meca­cînd camioanele și remorcile nu pri­dndesc să primească boabele de la combine, aceste încărcătoare se dovedesc deosebit de utile, e­­le efectuînd încărcarea mecaniza­tă în camioane a griului descăr­cat în vrac pe cîmp, scutind ast­fel munca a zeci de oameni. Planul operativ de desfășurare a lucrărilor de recoltare a fost bine chibzuit de comitetul de partid și de conducerea între­prinderii, a fost dezbătut cu toți lucrătorii. Așa se face că sece­rișul, o dată început, se desfă­șoară în bune condițiuni. Cele 300 hectare cultivate cu orz au fost recoltate în numai trei zile (21—24 iunie). Această primă re­coltă de boabe a anului a adus satisfacție deplină­­— 258 peste prevederile planului. Zone în frunte se situează ferma nr. 2, condusă de inginerul Ludovic Mucsi. Bună a fost producția și la fermele 5 Pustă (condusă de Francisc Biata) și la ferma Fizeș, (condusă de inginera Rita­­ Cervinschi). Secerișul celor 3 261 hectare cultivate cu grîu a început cu 4 zile în urmă. Pînă vineri sea­ra, a și fost strînsă recolta de pe aproape 600 hectare și au fost predate la baza de recepție de la Gătaia aproape 1 400 tone grîu. — Avem planificată o viteză zilnică la recoltat de 232 hecta­re. Vineri, de pildă, am recoltat 240 ha. Funcționarea bună combinelor, hărnicia și pricepe­a­rea lucrătorilor, conducerea competentă a muncii de către șe­fii de fermă, ne permite să de­pășim zilnic viteza planificată, în ceea ce privește suprafața, iar în privința cantității treierate, producția este peste așteptările noastre. Combinele C­12 realizea­ză zilnic în jur de 30 de tone iar combinele C1 și C2 peste 10 tone — ne-a spus Iosif Ro­­escu, inginerul șef al întreprin­derii. Mecanizatorul Petru Betege, a recoltat în ziua de 28 iunie, cu combina C12, 39 tone de grîu. In jur de 15 tone au realizat cu combinele C­1 mecanizatorii Ion Szabó, Filip Teibert, Iosif Feu­­rersi, Ilie Badea și alții. — Mecanizatorii noștri lucrea­ză bine. De altfel, aproape toți sunt localnici, legați de întreprin­dere de mulți ani. Marea lor ma­joritate sunt membri de partid. In ședințele organizațiilor de bază pe ferme nu de puține ori mecanizatorii au venit cu pro­puneri concrete pentru îmbună­tățirea procesului de producție, pentru realizarea și depășirea re­coltelor planificate — ne-a spus tovarășul Gheorghe Albu, secre­tarul comitetului de partid. In prezent, a adăugat dînsul, hotă­­rîrea noastră unanimă este ca în cinstea celor două mente din acest an, mam­ eveni­Conferința Națională a partidului și aniver­sarea a 25 de ani de la procla­marea Republicii, să încheiem secerișul pînă cel tîrziu la 12 iulie, să efectuăm această lucra­re la un înalt nivel calitativ și să predăm statului peste plan pe lîngă cele 258 tone ori și cel puțin 800 tone de grîu rezultat din depășirea planului. Angajam­entele comuniștilor de la I.A.S. Măureni se bazează de fapt pe niște fapte concrete. La orz întreaga producție a și fost cîntărită. La grîu, realizările de pînă acum sunt o garanție că pro­ducția planificată, va fi depă­șită. Și această depășire nu este deloc întîmplătoare. Ea este re­zultatul măsurilor aplicate. In toamna anului trecut, 74 la sută din suprafața semănată cu grîu a urmat după prășitoare sau in pentru ulei. Lucrările solului și semănatul s-au făcut la timp și de bună calitate. După semănat întreaga suprafață a fost tăvă­­lugită, ceea ce, în condițiile de uscăciune din toamna trecută, a favorizat o răsărire bună. Este normal să fie producția mare cînd de pe fiecare metru pătrat se recoltează peste 550 de spice. O influență hotărîtoare asupra producției au îngrășămintele plicate. La semănat s-a făcut o­­fertilizare de bază cu 300 kg su­ o perfosfat și 200 kg azotat la hec­tar. In lunile ianuarie și februa­rie, cu ajutorul aviației utili­tare au mai fost administrate su­plimentar încă 300 kg/ha îngră­șăminte cu azotat. Toate acestea se răsfrîng acum asupra pro­ducției, care se estimează la pes­te 2 350 kg la hectar, cu aproa­pe 200 kg peste prevederile pla­nului. Așadar, la I.A.S. Măureni, co­lectivul de muncă trăiește acum satisfacția valorificării la nive­lul scontat a muncii depuse la culturile de cereale păioase. Lu­crătorii întreprinderii privesc cu încredere și lanurile bine dez­voltate de porumb și floarea-soa­­relui care, la rîndul lor, promit de pe acum o recoltă bogată, fiind satisfăcuți și de faptul că finul rezultat de pe cele 666 hectare de finețe naturale și cultivate, însumînd aproape 1 000 tone de nutreț, a fost recoltat și depo­zitat la ferma de vaci. Acum, paralel cu recoltatul se îngrijesc și de eliberarea terenului și pre­gătirea lui pentru o nouă recol­tă. De pe 350 hectare paiele au și fost strînse, pe 200 hectare so­lul a fost arat și pe 135 de hec­tare au fost însămînțate culturi duble furajere. —■ Avem rezultate bune, avem și oameni buni. Dacă dar ar fi să cităm pe cei mai buni, lis­ta ar fi prea lungă. Țin să su­bliniez că peste tot comuniștii sînt în fruntea acțiunilor, că din partea comitetului de partid pri­mim un sprijin substanțial, atît în organizarea muncii cît mai a­­les în munca cu oamenii. De alt­fel, cei care muncesc bine sînt și răsplătiți. Foarte mulți meca­nizatori sînt propuși să primeas­că prime­le 3—4 salarii pentru realizările din anul trecut. fel și mecanicii din ateliere ca și șefii de fermă cărora li s-au calculat prime substanțiale pen­tru rezultatele de anul trecut. Anul acesta sperăm la mai mult, a încheiat directorul întreprinde­rii, inginerul Petru Ardeleanu. P. ALEXA Șeful fermei nr. 5, Francisc Biata, care lucrează de 23 de ani pe ogoarele I.A.S. Măureni, împreună cu Francisc Domocos, me­canicul fermei, sunt mulțumiți de cultura de porumb, care, ca și griul, promite o recoltă peste prevederile planului. Foto : I. DIMA Pierderile Urmate din pag­i­ nile tehnologice sunt prea mari, ceilalți, după o lungă perioadă de verificări afirmă că n-ar e­­xista certitudinea că minereul a avut de fapt conținutul de me­tal constatat la probele de la­borator ale C.T.C. Dacă disputa aceasta ar fi doar teoretică, treacă­ meargă. S-ar putea organiza un simpo­­zion­V sau o masă rotundă și fie­­car­e și-ar argumenta ipotezele. Cum însă zi de zi se pierde o cantitate importantă de concen­trat este necesar să se lase dis­cuțiile „științifice“ și să se in­tervină ferm locurile unde se pentru a depista „volatilizează“ cuprul. De cîteva zile un inginer din centrala minieră Deva de ca­re aparține I.M. Moldova Nouă se ocupă zi de zi să găsească unde se scurge metalul. Pînă a­­cum s-au observat unele anoma­lii, intervenindu-se practic pen­tru înlăturarea lor. Cu toate a­­cestea flotarea are multe caren­țe. Intr-o discuție cu maistrul Constantin Nistoran și apoi cu inginerul șef cu preparația, Lazăr Plăcintă, am încercat să elucidăm unele din cauzele pentru care munca în fabrica de preparare nu se desfășoară la nivel corespunzător. — Eu aș începe cu prima fa­ză a procesului tehnologic. Încă de la măcinare nu obținem can­titatea cerută. Adică 85 la sută din material să treacă prin site. De asemenea, nu sunt corespun­zător dozate reactivele. Apoi nici utilajele nu sunt întreținu­te la timp, de unde deranjamen­te mecanice și electrice, ceea ce în producție înseamnă o dimi­nuare a randamentului de scoa­tere, o pierdere tehnologică mai mare­ de metal — Dacă se știe acest lucru, de ce nu sînt întreprinse măsuri de prevenire ? — Am­­ tot discutat, s-a făcut cîte ceva, dar dacă la vorbe sîntem pricepuți, faptele sînt mai îndărătnice, nu se autorea­­lizează. Inginerul Lazăr Plăcintă, fără a stabili o ierarhizare a cauzelor, explica rămînerea în urmă prin aceea că nu se asigură o funcțio­nare continuă a utilajelor. Pe de o parte dese defecțiuni, pe de alta oamenii n-au calificarea ne­cesară. Dacă pînă la un punct putem împărtăși opiniile interlocutoru­lui, în ceea ce privește faptul că 50 la sută din preparatori sunt necalificați răspunderea o poar­tă și dînsul. Dacă toată acțiunea s-a limitat la deschiderea unor cursuri de calificare și nimeni nu s-a ocupat cum funcționează, ce eficiență au, vina n-o au doar muncitorii. Dincolo de unele mă­suri practice care se iau la Moldova Nouă pentru a ieși din impas, discuția, deschisă, since­ră, a ilustrat că, în ultimul timp la chemarea organizației de partid se gîndește mai profund, și se încearcă o raliere a cadre­lor tehnice spre înlăturarea ne­ajunsurilor. Desigur, ar fi o uto­pie să susținem că într-o săptă­­mînă-două, totul poate fi schim­bat. Ceea ce consider însă un bun cîștigat este că inginerii, teh­nicienii, minerii se frămîntă, caută soluții, participă cu toată energia lor creatoare la îmbună­tățirea muncii. Dacă tot colectivul va pune umărul se pot găsi so­luțiile necesare pentru înlătura­rea pierderilor de metal și în­deplinirea sarcinilor și angaja­mentelor luate de oamenii mun­cii de la I.M. Moldova Nouă pen­tru realizarea cincinalului înainte de termen. Trebuie să-i credem Este un lucru unanim re­cunoscut că atunci cînd întrebi vreun pescar , cît și ce a prins ultima dată, să primești un răspuns cam ... îngroșat. Iată însă că, recent, la Ca­ransebeș, pe rîul Timiș, s-a desfășurat un concurs pe plan județean, cu participarea pes­carilor din Moldova Nouă, Bocșa, Reșița, Caransebeș, O­­ravița, Otelu Roșu, etc., pen­tru aflarea cu exactitate a a­­devărului: care este cel mai bun pescar amator din județ și cea mai bună echipă ? Fi­rește, acest lucru s-a făcut în prezența unei numeroase a­­sistențe, a juriului, a cînta­­rului etc. Cei mai mulți pești au tras la momeala întinsă de Alexan­dru Zăvoianu din Caransebeș și de reprezentanții filialei gazdă a concursului, adică A­­lexandru Zăvoianu, Constantin Gașpar, Lexman I și II, Teo­dor Goanță. Cîștigătorilor le urăm suc­ces în confruntările următoa­re, pe plan interj­udețean. Ultima aventură Cu vreo 2 ani în urmă, în ziarul nostru a apărut un ar­ticol la rubrica „In oglinda conștiinței" prin care luam a­­titudine față de Bujor Tătaru, de loc, de prin părțile Zorlen­­țului Mare, care, fiind­­ căsă­torit la Zervești, comuna Tur­­nu Ruieni, și-a părăsit soția și cei trei copii minori, în schimbul unei vieți de holtei. Sub amenințarea forței coer­citive a legii, el s-a reîntors în sînul familiei. Intre timp a de­venit tată și al celui de al 4-lea copil. Dar, după cum ne scrie soția acestuia, aventu­rierul B.T. a dat din nou bir cu fugiții. De data aceasta îm­preună cu o codană de 19 ani, Ana Zimmerman, din Caran­sebeș. Ca loc de propășire și-a găsit comuna Șosea Montană. Poate că tovarășii lui de muncă, minerii de aici, au și ei un cuvînt de spus. Fapte nesăbuite Ștefan Dănilă, fiind anga­jat ca șef de echipă în cadrul grupului de șantiere Electro­­montaj „Banat", punctul de lucru Mehadia, a găsit de cu­viință să sustragă de la locul de muncă 36 kg vopsea bronz aluminiu, vopsea aflată în ges­tiunea sa, în valoare de aproa­pe 1000 lei. Și, ca să-și contureze fizio­nomia de om necinstit, la cî­­teva zile după săvîrșirea pri­mei fapte, a săvîrșit asta, tot atît de gravă : în timp ce făcea plata drepturilor de salarii la muncitorii din echipă, a sem­nat în fals pe ștatul de plată pe Victor Dușan, însușindu-și astfel suma de 702 lei. Evident, acum, S.D. dă so­coteală pentru faptele sale ne­săbuite. Rubrică redactată de C. GALESCU Delegați la Conferința Națională a partidului nul de producție. Dar acesta este numai Începutul. Putem și trebuie să facem mai mult, be­neficiarii au nevoie de metal. Iată de ce spun că la noi an­gajamentul de a realiza sarci­nile pentru acest cincinal nu numai patru ani și jumătate presupune un spor de concen­trare, de pricepere, de hărnicie, de dăruire muncitorească. Din vorbele omului rezultă și firea sa : pasionat, mereu in­teresat in a se depăși pe sine. Așa ii cunosc cei din echipă, așa ii știu comuniștii din or­ganizația de bază cu care a­­desea se sfătuiește in calitate de locțiitor al secretarului de partid. In el se concentrează tradiția unei meserii transmisă din generație in generație. La rândul său, a dăruit, mai de­parte, fiilor săi această flacără interioară specifică celor din Cetatea de foc. Cu unul, cel mare, lucrează în aceeași sec­ție. Celălalt este constructor de mașini. Și nu numai în ei a sădit acel lucru minunat care înseamnă meserie, ci și în oa­menii din jur, în cei din echipă. Iar ei, comuniștii luminatori, așa cum îl știu, sunt încredin­țați că își va îndeplini cu cea mai înaltă răspundere manda­tul de delegat la Conferința Națională a partidului. ROMULUS MIOC — Șoșdea. Dosarul dv. a fost primit la Oficiul județean de asigurări sociale și pensii insă ... incom­plet. S-a cerut actul care lip­sește, fapt ce vi s-a comunicat in scris. ION BEU — Reșița. Centrala siderurgică Reșița ne-a comu­nicat că serviciul C.T.C. a în­tocmit listele pentru toți con­trolorii de calitate pe locuri de muncă și condiții de grupe pen­tru fiecare în parte,urmind ca a­­cestea să fie supuse spre dezba­­­tere și aprobare în consiliul oamenilor muncii. După aceea se vor face comunicările nece­sare. ECATERINA KOLLAR — Anina. De la dosarul dv. lip­sește declarația tip pentru pu­nerea în drepturi de alocație a fiicei dv. La primirea acesteia veți primi alocația retroactiv pe întreaga perioadă. ALEXANDRU GHEBAUR — Ramna. Un răspuns conclu­dent este greu de formulat din moment ce nu cunoaștem sa­­lariul dv. și dacă unitatea fi­gurează in precizările la De­cretul 285 privind alocația de stat salariaților domiciliați în mediul rural. Vă recomandăm să vă adresați Oficiului juri­dic al I.G.D. Bocșa. P. BRANIC INSTITUTUL POLITEHNIC „TRAIAN VUIA“ DIN TIMIȘOARA a­nunța concurs de admitere pentru anul universitar 1972-1973 între 10—20 iulie 1972, la următoarele facultăți și secții: FACULTATEA DE MECANICA B-dul Mihai Viteazul, nr. 1, telefon 1 44 80.­2 37 02 Ingineri — cursuri de zi — Tehnologia construcțiilor de mașini — Mașini termice — Mașini hidraulice și pneumatice — Material rulant — Utilajul și tehnologia sudării Subingineri — cursuri de zi și serale — Tehnologia prelucrării la rece FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA Piața Horațiu, nr. 1, telefon 111 23 . 1 49 70. Ingineri — cursuri de zi — Electromecanică — Electroenergetică — Calculatoare — Electronică aplicată Subingineri — cursuri de zi — Electroenergetică — Electrotehnică FACULTATEA DE CONSTRUCȚII B-dul Republicii, nr. 9, telefon 1­14 47. Ingineri — cursuri de zi — Construcții civile și industriale — Construcții hidrotehnice — Căi ferate, drumuri și poduri — îmbunătățiri funciare Subingineri — cursuri de zi — Construcții civile și industriale — Îmbunătățiri funciare Subingineri — cursuri serale — Construcții civile și industriale FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA B-dul 30 Decembrie, nr. 2, et. I, telefon 3­47 38. Ingineri — cursuri de zi — Tehnologia substanțelor anorganice — Tehnologia substanțelor organice — Tehnologia compușilor macromoleculari — Tehnologia silicaților și a compușilor oxidici. FACULTATEA DE MECANICA AGRICOLA Str. Remus, nr. 14, telefon 1 49 24. Ingineri — cursuri de zi — Mecanică agricolă. SECȚIA DE ARHITECTURA ȘI URBANISM B-dul Republicii, nr. 9, et. IV, telefon 2 28 16 Arhitecți — cursuri de zi L (admitere pentru ciclul I) , INSTITUTUL DE SUBINGINERI REȘIȚA Piața Lenin, nr. 1—4, telefon 1­28­00 Cursuri de zi și serale — Tehnologia construcțiilor de mașini grele — Electrotehnică — Tehnologia sudării: înscrierea candidaților la examenul de ad­mitere se face la secretariatele facultăților. în­scrierea începe cu 6 zile înainte de concurs , se încheie cu 24 ore înainte de deschiderea con­cursului. Condițiile de înscriere și programele pentru disciplinele de concurs sunt cele publicate în broșura „Admiterea în învățămîntul supe­rior 1972“. (424)f INSTITUTUL DE SUBINGINERI REȘIȚA ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE pentru următoarele secții de specializare : — Tehnologia construcțiilor de mașini grele — cursuri de zi și serale — Tehnologia sudării — cursuri de zi și se­rale — Electrotehnică — cursuri de zi și serale Concursul de admitere are loc în 10 VII 1972, iar înscrierile se fac în perioada 3 VII — 8 VII 1972 la secretariatul Institutului, Piața Lenin nr. 1. Condițiile de participare la concurs sînt precizate în broșura „Admiterea în învățămîn­tul superior 1972" publicată de Ministerul Edu­cației și învățămîntului. (425) Centrala siderurgică Reșița angajează urgent:­E STRUNGARI ÎN FIER B MACARAGII B ZIDARI B MUNCITORI NECALIFICAȚI Informații suplimentare se pot obține zilnic la serviciul personal al centralei din Reșița, strada PODUL ÎNALT, nr. 5. (416) I Inspectoratul școlar județean Caraș-Severin ANUNȚA înființarea, începînd cu anul școlar 1972-1973, a Școlii profesionale de construcții Reșița cu învățămînt de zi, în specialitățile : — INSTALATOR DE INSTALAȚII TEHNI­­CO-SANITARE ȘI GAZE — DULGHER — TIMPLAR—PARCHETAR — MECANIC UTILAJE DE CONSTRUCȚII ȘI TERASAMENTE Concursul de admitere se ține în perioada 6 — 14 iulie 1972. Au dreptul să se înscrie tinerii absolvenți ai școlilor generale de 8 și 10 ani, care nu depă­șesc vîrsta de 18 ani pînă la 31 decembrie 1972. Probele concursului sînt: — MATEMATICA (scris și oral) — FIZICA (scris și oral). înscrierile se fac zilnic pînă la data de 4 iulie a.c. inclusiv, între orele 9 — 12 și 16 — 18, la Școala generală nr. 2 Reșița (clădirea nr. 2), str. 6 Martie, nr. 42. Actele necesare înscrierii sînt următoarele : 1. Cerere de înscriere 2. Certificat de naștere (original și copie) 3. Certificat de absolvire a școlii generale 4. Act medical din care să rezulte starea sănătății 5. Buletin de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiologic pulmonar. Vizita medicală va avea loc în ziua de 5 iulie, ora 9 dimineața, la sediul școlii. (423) FLAMURA — 2375 Grupul școlar de pe lîngă CENTRALA SIDERURGICĂ REȘIȚA cu sediul în Reșița, b-dul 23 AUGUST, nr. 39 recrutează candidați (băieți), absolvenți ai școlii generale de 8 sau 10 ani, pînă la vîrsta de 18 ani, la cursurile de zi și ucenicie, pentru următoa­rele meserii : CURS DE ZI CU DURATA DE 2 ANI E LAMINATORI B INSTALATORI PENTRU INSTALAȚII SANITARE ȘI GAZE B OPERATORI MECANICI LA FABRI­CAREA COCSULUI B CONSTRUCTORI CUPTOARE INDUS­TRIALE B OPERATOR MECANIC LA FABRICA­REA PRODUSELOR REFRACTARE. CURS DE ZI CU DURATA DE 3 ANI B ELECTRICIENI B LÂCÂTUȘI­ MECANICI P STRUNGARI B FREZORI B RECTIFICATORI B MODELĂRI 81 FURNALIȘTI B OTEL­ARI UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA B SUDORI, cu durata de școlarizare de 2 ani B LĂCĂTUȘI și ELECTRICIENI, cu durata de școlarizare de 3 ani. înscrierile la concursul de admitere o fac pînă în ziua de 5 iulie 1972, pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte : — certificat de naștere (în original și copie) ; — act de școlarizare ; — certificat de sănătate ; — buletin de analiza sîngelui și rezultatul radiologic pulmonar ; — două fotografii tip buletin (fără dungă). Concursul va avea loc în perioada 6—14 iulie 1972 și constă din următoarele probe: — matematică — scris și oral — fizică — scris și oral (electricitate) pentru meseria de electrician — matematică — scris și oral — chimie pentru meseriile de­­ operatori la fabricarea produselor refractare, constructori cuptoare industriale și operatori la fabri­carea cocsului — matematică — scris și oral — fizică — (mecanică și căldură) pentru restul meseriilor indicate. Pe perioada examenelor se asigură cazare gratuită și masa contra cost. Relații suplimentare se pot obține la sediul școlii, telefon 11721. (410) s I

Next