Flamura, septembrie 1972 (Anul 19, nr. 2425-2450)
1972-09-27 / nr. 2447
.... V.V-WTIMB'ULUI JUUtltAN A3"3tVtKIN AL Kt.K. 31 AL V-VJiN JILIULUI rtJrULAK JUUt I t AIN _u_ ANUL XIX, Nr. 2447 MIERCURI, 27 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI ill iHTIHPIHilltEfl CELEI DE- XXV-« AHHERSURI » PROCURSul REPUBLICII UN OBIECTIV COMUN, O VOINȚĂ UNANIMĂ: einem íme de teheh ! căutări novatoare in procesul de producție Răspunzînd cu noi și însemnate succese mobilizatoarelor sarcini trasate de Conferința Națională a partidului, oamenii muncii din județ își aduc o contribuție definitorie la realizarea înainte de termen a actualului plan cincinal. Acest deziderat a declanșat noi energii, un nou aviat creator, căutări proprii activității febrile, novatoare. Interlocutorul nostru, inginerul Vasile Voia, șeful secției mașini electrice din U.C.M.U., ne-a împărtășit cîteva dintre preocupările cu care se confruntă în aceste zile de maximă intensitate productivă colectivul secției. — în procesul de modernizare și înnoire a fabricației, secției dv, i-au revenit sarcini deosebite, în asimilarea de noi produse colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri a obținut rezultate bune. Ce probleme ați întîmpinat în această direcție în lunile care au trecut din acest an ? — Sarcinile mereu sporite care ne revin, expresie a voinței noastre de a ne aduce un aport elocvent la îndeplinirea cincinalului înainte de termen, au confruntat întregul colectiv al secției cu o multitudine de probleme. Răspunzînd imperativului permanentei înnoiri am asimilat de la începutul anului mașini electrice de diverse capacități, fiecare din ele o noutate pentru noi. De bună seamă, majoritatea acestor mașini vor acționa într-un viitor apropiat agregate cu cele mai diverse funcțiuni în cadrul hidrocentralei de la Lotru. — Ce măsuri ați adoptat pentru a asigura producției un ritm înalt ? — Rezolvarea operativă a problemelor mai sus indicate, găsirea soluțiilor celor mai judicioase în organizarea producției și a muncii au jalonat activitatea noastră. Am acordat o deosebită atenție repartizării optime a personalului secției și utilizării la maximum a mașinilor. Ne-am preocupat de îmbunătățirea în continuare a coeficientului de schimburi. Dacă în semestrul I al anului trecut acest era de numai 1,52, în coeficient perioada corespunzătoare a lui 1972 acesta s-a ridicat la 1,90. O dată cu această creștere s-a asigurat și asistența tehnică necesară tuturor celor trei schimburi, în sensul că acum activitatea schimbului II este condusă efectiv de un adjunct al șefului de secție, cele trei schimburi beneficiind de un număr îndestulător de ingineri, maiștri și dispeceri pentru coordonarea producției. Numărul absențelor nemotivate a scăzut de trei ori față de perioada similară a anului trecut. — Ce loc a ocupat în ansamblul acestor măsuri preocuparea pentru îmbogățirea zestrei tehnice a secției prin autodotare ? — O primă realizare în această direcție deosebit de importantă pentru noi a fost înlocuirea acționării manuale a unor cărucioare de mare tonaj și macarale cu acționarea electromecanică. Am raționalizat în acest fel, în bună măsură, preocupările multor muncitori ai noștri. De asemenea, s-a realizat o pompă de vid necesară pentru impregnarea și compounderea mașinilor electrice. Exemplele pot continua. — Cum ați valorificat preocuparea acelor oameni ai secției care, prin inovații, propun noi căi eficiente de ridicare a producției la niveluri cit mai înalte ? — In primul rînd a fost întocmit un larg plan tematic care cuprinde acele probleme ce necesită o rezolvare stringentă. Fiecărui cadru tehnic i-am repartizat spre rezolvare o asemenea problemă. De exemplu, maistrului principal Marin Popescu i-am solicitat să conceapă un dispozitiv care să centreze rapid piesele în mașini, iar mașinile pe stand. Inițiativa a fost bine primită de către întregul personal tehnic. La sfîrșitul anului, cel tîrziu, vom primi rezolvările teoretice, urmînd ca la începutul anului viitor să ne folosim efectiv de roadele preocupărilor lor creatoare. Convorbire consemnată de VASILE BOGDAN IN PAGINA a III-a ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI In cursul unei săptămîni am înregistrat de două ori dialogul acesta în sala Judecătoriei din Caransebeș. De fiecare dată a fost un alt complet de judecată, dar și alte autoare ale faptelor prevăzute de art. 185 cod penal. Astfel, în postura deloc onorabilă de infractoare au apărut, prima dată, Victoria Muntean, *36 de ani, de loc din Rușchița, comuna Rusca Montană, apoi Teodosia Humița, 70 de ani, din Herculane. Alături de ele se aflau victimele și totodată complicele lor, Clara B. din Reșița, croitoreasă, mama unui copil de 7 luni, căsătorită, precum și Elena M., 25 de ani, ospătară la o cantină din Herculane, necăsătorită. Cei care au urmărit cu atenție dezbaterile care au avut loc în ambele procese nu se poate să nu fi rămas cu gustul amar produs de prejudecata periculoasă a persoanelor în cauză care, datorită unei totale iresponsabilități, au săvîrșit acțiuni ce contravin Materializarea sarcinilor trasate de Conferința Națională și a partidului in întrecerea pentru a realiza CINCINALUL ÎNAINTE DE TERM Dialogul experienței REȘIȚAHUNEDOARA O sarcină de seamă: Pregătirea temeinică a anului 1973 naturii și prevederilor codului penal. La timpul său, printr-o lege specială s-a prevăzut în ce condiții o femeie poate face avort, fără pericolul de a săvîrși o infracțiune. Au fost explicate cu acel prilej și deși nu se gîndesc să-și pericliteze sănătatea spre a scăpa de sarcină. Drept urmare a complexului de măsuri luat de nostru socialist, pentru statul carea la o viață nouă a zidifefost sancționate ori situația la care au ajuns din cauza unui moment necugetat, cit mai ales faptul că și-au încălcat cele mai sfinte îndatoriri ale maternității, că au întrerupt brusc și abuziv desfășurarea normală a cursului sarcinii. LA FERMA HORTI-VITICOLA TIROL 0 producție fără precedent • De opt ori mai mulți struguri decît în anii 1970 și 1971 la un foc • Recoltarea strugurilor și a fructelor se apropie de sfîrșit • Prelucrarea și valorificarea fructelor pe piață nu constituie o preocupare pentru I.P.V.I.L.F. ? Timpul din acest an a fost prielnic culturilor de viță de vie. Așa se face că recolta este bună, strugurii s-au maturizat mai repede. In consecință la ferma viticolă Tirol, aparținînd de I.A.S. Kerzovia, culesul viei a început la 5 septembrie, adică cu 10 zile mai devreme față de anii anteriori. In felul acesta, strugurii care au fost atacați în ultimul timp de o serie de boli și dăunători, ce periclitau producția gata făcută, au fost salvați în întregime, intrînd în procesul de vinificație. Recolta din acest an se anunță deosebit de bogată. Inginerul Constantin Mia, șeful fermei, aprecia că producția anului 1972 va fi de circa 8 ori mai mare decît cea a anilor 1970—1971 la un loc. Evident, cifrele precise se vor afla după terminarea campaniei de recoltare, dar rezultatele de pînă acum sunt o garanție a unui rod bogat. Recoltatul se desfășoară diferențiat pentru a se limita la maximum pierderile de struguri. Metoda a dat rezultate bune și se aplică și în continuare. Succesele din această toamnă se explică și datorită întreținerii corespunzătoare a viței de vie în cursul anului. Pentru întreținerea culturii s-a introdus pe scară largă mecanizarea lucrărilor, întreaga suprafață pretabilă a fost stropită mecanizat, fapt care redus prețul de cost al lucrării, iar tratamentul culturii s-a înscris în epoca optimă de aplicare. De asemenea, pe toată suprafața viei s-au efectuat lucrări de fertilizare a solului cu îngrășăminte chimice. Un deosebit aport în efectuarea unor lucrări de calitate și-au adus mecanizatorii Ion Deac, Gavrilă Bondor și Ion Matei, salariați permanenți ai fermei, oameni în grija cărora se află de fapt destinele producției. Utilajele au fost ca atare bine întreținute aflîndu-se în permanentă stare de funcționare. Cu același simț de răspundere au fost pregătite și utilajele care contribuie la recoltarea strugurilor și la vinificare. Pivnicierul Andrei Toma a asigurat și el toate condițiile pentru depozitarea vinului și crama se prezintă la ora actuală într-o curățenie. Preocuparea desăvîrșită oamenilor pentru a asigura creșterea și întreținerea viței de vie la nivelul cerințelor atinge aici, la ferma din Tirol, cote înalte. Trebuie să amintim în acest sens invenția mecanizatorului Ion Deac, o mașină de făcut gropi pentru plantarea viței de vie care are un randament de circa 5 ori mai mare față de mașinile cu care s-a lucrat pînă nu de mult. Dar șeful fermei ing. Constantin Mia are în acest an și un alt motiv de satisfacție. Dintr-o clădire veche el a făcut prin eforturi proprii, o veritabilă distilerie amenajată corespunzător pentru obținerea țuicii de prune. Și efortul a fost răsplătit din plin, pentru că recolta de prune depășește prevederile de 2,5 ori. Fabricarea țuicii se desfășoară din plin la ora actuală din prunele care nu au fost livrate pe piață. Inginerul horticol Constantin Miu a reușit de altfel să obțină o producție scontată și la mere. Satisfacțiile ar fi fost însă și mai mari dacă I.P.V.I.L.F. și-ar fi respectat angajamentul de a ridica la timp fructele destinate pieții. Din păcate însă cantități importante de prune pregătite pentru livrare s-au depreciat în așteptarea mașinii de transport care n-a sosit la termenul fixat. Ele au fost folosite la fabricarea țuicii, dar nu același lucru se întimplă cu merele care ajung depreciate la cumpărători. I.P.V.I.L.F. trebuie să dea o mai mare importanță ridicării la termen a fructelor care în felul acesta și-ar păstra calitatea cerută la ora actuală pe piață. Este singurul neajuns care umbrește rezultatele obținute în producția de fructe. După ritmul în care se desfășoară în prezent recoltatul strugurilor se pare că acțiunea va fi încheiată la începutul lunii octombrie, perioadă în care se va termina și procesul de vinificație. MIRCEA RIȚIU POSTUL DE CORESPONDENȚI VOLUNTARI DIN BREBII TRANSMITE: Gata pentru campania de însămînțări Recoltarea porumbului și florii soarelui, ca și campania a însămînțărilor de toamnă constituie în aceste zile preocupări de primă urgență pentru toți lucrătorii de pe ogoare. Cunoscînd faptul că agricultura se află într-un moment care reclamă utilizarea deplină a tuturor forțelor și mijloacelor mecanice, organizația de partid de la stațiunea de mecanizare a agriculturii din Brebu a mobilizat întregul colectiv de muncă pentru a efectua la timp și de bună calitate lucrările pregătitoare în vederea campaniei însămînțărilor de toamnă, astfel încît ea să desfășoare în perioada optimă. Ca urma urmare a largii acțiuni de masă inițiată pe plan județean pentru valorificarea judicioasă a resurselor locale, și la cetățenii — în frunte cu Brebu deputații — participă cu însuflețire la activitatea de pe șantierele obștești, contribuind bogățirea localității astfel la înilor cu noi elemente de frumos și util. Ei în sprijinul unei mai bune deserviri Potrivit noii Legi privind organizarea și funcționarea controlului obștesc, acestei activități care vizează importante sectoare ale vieții sociale i s-au adus serie de îmbunătățiri, lărgindu-i- se considerabil sfera de acțiune. După cum este cunoscut, o asemenea măsură constă în extinderea efectuării controlului obștesc și în mediul rural. Drept urmare, sub egida comunal al Frontului comitetului Unității Socialiste, în localitatea noastră au fost constituite un număr de 10 echipe de control obștesc, alcătuite din oameni competenți, buni gospodari, care se bucură de prețuirea consătenilor lor. Membrii lor au trecut la acțiune, vizitînd unitățile comerciale și sanitare de pe raza comunei, făcînd propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea servirii populației și a dezvoltării atitudinii civilizate a lucrătorilor din aceste sectoare, la păstrarea avutului obștesc și respectarea legalității socialiste. Cele mai active se dovedesc în special conduse de Ion Cepelea, echipele Toma Sutilă și Nicolae Zgîrcea. MARGARETA SALAGEAN mare, în majoritatea unităților pe care le deservește stațiunea noastră — Brebu, Ezeriș, Zorlențu Mare și satele aparținătoare , suprafețele destinate însămînțării griului au fost pregătite în vederea acestei lucrări hotărîtoare pentru recolta anului viitor. De asemenea, au fost revizuite și reparate tractoarele și utilajele agricole care vor participa la apropiata campanie, pentru a putea fi utilizate cu randament sporit. Intre mecanizatorii care s-au evidențiat cu acest prilej se numără Ștefan Diniș, Alexandru Zagor, Nicolae Maidan și Ion Ionășel. Ing. ION GOGOAȘE dau un sprijin substanțial (prin efectuarea unor lucrări necalificate, procurarea nisipului și balastului, transportul materialului lemnos etc.) la terminarea căminului cultural, pe al cărui șantier se lucrează intens în aceste zile. Noul edificiu cultural cuprinde o sală de spectacole cu peste 200 de locuri, încăperi pentru bibliotecă, club și repetițiile formațiilor artistice, iar apropiata lui dare în folosință rezolvă un vechi și îndreptățit deziderat al localnicilor. Totodată, anul acesta au fost construite trotuare pe încă 2000 mp, iar suprafața zonelor verzi a fost extinsă pe circa jumătate de hectar. Dintre cetățenii care și-au adus un important aport la edilitar-gospodărești aceste lucrări amintim pe Pavel Scheibauer, Marin Ivan, Dumitru Lungu, Ana Ivan și Eva Toma. ANA CORNEAN Frumos și util Cînd se încalcă îndatoriri ale maternității —Cunoașteți motivul pentru care ați fost trimisă in judecată? —...Da. Pentru provocarea ilegală a avortului... cesitățile sociale care au determinat statul nostru să impună anumite restricții întreruperilor de sarcini. Scăderea natalității într-o anumită perioadă și numeroasele maladii apărute la femei ca urmare a avorturilor succesive prezenta un pericol real pentru societatea noastră, justificînd adopterea măsurilor luate. Viața arată că imensa majoritate a mamelor fructul concepției lor, respectă nasc meai-mamă (construirea de case de nașteri, creșe, alocații pentru copii, cămine, acordate mamelor cu premii mulți copii, reduceri de impozit pe salariu, prioritate în obținerea de locuințe din fondul de stat) au crescut de la an la an numărul noilor născuți. Multe din femeile care au încălcat legile naturii și societății, printre care și Clara B. și Elena M., au regretat amarnic nu atît faptul că au în multe cazuri acest lucru putea să se soldeze cu urmări tragice. Atît tînăra din Herculane, cit și ospătară croitoreasa din Reșița, bunăoară, apelînd la persoane străine de medicină și-au expus integritatea corporală și a sănătății unui mare pericol. Cînd facem afirmația avem în vedere că, prima, la două zile după ce bătrîna Teodosia Humița, prin metode primitive i-a provocat avortul în casa unei alte bătrîne din Herculane, tot de 70 de ani, Stanca Velcan, a fost transportată de urgență cu salvarea și internată la Spitalul unificat teritorial din Caransebeș, cu diagnosticul „peritonită generalizată“. In ceea ce o privește pe Clara B., să citim din foaia de observație clinică, completată de secția de ginecologie a Spitalului S.M.S. Deschis Reșița, unde a fost internată, de asemenea, de urgență, după provocarea avortului de către Victoria Muntean . 17 iulie 1972, internarea. 18 iulie, temperatura urcă la 40 grade; 19 iulie, viața în pericol. Comisia de medici hotărăște : histerectomia de necesitate pentru înlăturarea focarului septic. In aceeași zi are loc operația. Ore în șir au vegheat medicii Spitalului, asistentele și surorile spre a fi salvată viața acestei tinere mame, pentru înlăturarea consecințelor nefaste produse asupra organismului prin intervenția femeii din Rușchița, care nu are nimic comun cu medicina. Dar să vedem cine este Victoria Muntean ? „Pentru avortul provocat — declară ea CONSTANTIN GALESCU (Soniinnate în pag. a 2-a) Însemnări pe marginea sesiunii de comunicări științifice pe teme de etnografie_____ Cercetare și valorificare etnografică în județul nostru După ce în luna august Băile Herculane au găzduit un festival al cinecluburilor, avînd ca temă filme de etnografie și folclor, sîmbătă și duminică la Caransebeș s-au desfășurat lucrările unei alte manifestări științifice de un interes deosebit. Este vorba de sesiunea de comunicări științifice pe teme , de etnografie, organizată de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Caraș-Severin, Muzeul județean de etnografie și istorie locală Caransebeș, Comitetul orășenesc pentru cultură și educație socialistă Caransebeș. Valoarea sesiunii și implicit succesul ei s-au datorat pe de o parte faptului că subiectele comunicărilor au fost alese în majoritate din județul nostru — zone prea puțin cercetate — cit și bunului renume profesional de care se bucură majoritatea participanților, muzeografi și cercetători din toată țara. De fapt, chiar ideea care a stat la baza organizării este un lucru nou, interesant, cu caracter oarecum de experiment. Punctul de pornire îl descoperim în investigațiile întreprinse anul trecut in mai multe zone — Valea Bistrei, Valea Almăjului, Clisura Dunării — cu prilejul unui curs de perfecționare inițiat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Revenind acum, la un interval de timp de aproape un an, cu interpretarea și comentarea faptelor și aspectelor constatate pe teren, cercetătorii au dovedit că ele prezintă cu adevărat interes științific și că pe viitor zonele cercetate pînă în prezent doar parțial, fragmentar, rămîn în sfera lor de preocupări, pentru elaborarea altor lucrări, înainte de toate merită relevat numărul mare de comunicări prezentate în ședința plenară și în cele două secții : 1) Arhitectură, instalații, meșteșuguri; 2) Artă populară și obiceiuri. De aici decurge și varietatea faptelor etnografice abordate, pentru o mai bună teze și valorificare a cunoașmântului etnografic din patrujudețul Caraș-Severin, de vatră de cultură strănepopulară tradițională. Vom încerca să reținem aici cîteva titluri de lucrări, cîteva aspecte care, dincolo de interesul factologic propriuzis, au impresionat prin seriozitatea și rigoarea tratării, prin referiri la fapte aproximativ identice din alte zone ale țării, prin încercarea de a surprinde ineditul și specificul. Portul popular și-a găsit în Emilia Pavel și Teodor Pleșa doi fini și scrupuloși exegeți. Cercetătoarea de la muzeul din Iași, în „Elemente de port popular comune de pe Valea Bistrei și Clisura Dunării“, cu accentul pe zona dinții, ne-a NICOLAE SlRBU (Continuare în pag. a 2-a)