Flamura, septembrie 1972 (Anul 19, nr. 2425-2450)

1972-09-27 / nr. 2447

.... V.V-WTIMB'ULUI JUUtltAN A3"3tVtKIN AL Kt.K. 31 AL V-VJiN JILIULUI rtJrULAK JUUt I t AIN _u_ ANUL XIX, Nr. 2447 MIERCURI, 27 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI ill iHTIHPIHilltEfl CELEI DE-­ XXV-« AHHERSURI » PROCURSul REPUBLICII UN OBIECTIV COMUN, O VOINȚĂ UNANIMĂ: einem íme de teheh ! căutări novatoare in procesul de producție Răspunzînd cu noi și însemnate succese mobilizatoarelor sarcini trasate de Conferința Națională a partidului, oamenii muncii din județ își aduc o contribuție definitorie la realizarea înainte de termen a actualului plan cincinal. Acest deziderat a declanșat noi energii, un nou aviat creator, căutări proprii acti­vității febrile, novatoare. Interlocutorul nostru, inginerul Vasile Voia, șeful secției mașini electrice din U.C.M.U., ne-a împărtășit cîteva dintre preocupările cu care se confruntă în aceste zile de maximă intensitate productivă colectivul secției. — în procesul de moderni­zare și înnoire a fabricației, secției dv, i-au revenit sarcini deosebite, în asimilarea de noi produse colectivul de muncitori, tehnicieni și ingi­neri a obținut rezultate bune. Ce probleme ați întîmpinat în această direcție în lunile care au trecut din acest an ? — Sarcinile mereu sporite care ne revin, expresie a voinței noas­tre de a ne aduce un aport eloc­vent la îndeplinirea cincinalului înainte de termen, au confruntat întregul colectiv al secției cu o multitudine de probleme. Răs­punzînd imperativului perma­nentei înnoiri am asimilat de la începutul anului mașini electrice de diverse capacități, fiecare din ele o noutate pentru noi. De bu­nă seamă, majoritatea acestor mașini vor acționa într-un viitor apropiat agregate cu cele mai di­verse funcțiuni în cadrul hidro­centralei de la Lotru. — Ce măsuri ați adoptat pentru a asigura producției un ritm înalt ? — Rezolvarea operativă a pro­blemelor mai sus indicate, găsi­rea soluțiilor celor mai judicioa­se în organizarea producției și a muncii au jalonat activitatea noastră. Am acordat o deosebită atenție repartizării optime a per­sonalului secției și utilizării la maximum a mașinilor. Ne-am preocupat de îmbunătățirea în continuare a coeficientului de schimburi. Dacă în semestrul I al anului trecut acest era de numai 1,52, în coeficient perioada corespunzătoare a lui 1972 a­­cesta s-a ridicat la 1,90. O dată cu această creștere s-a asigurat și asistența tehnică necesară tu­turor celor trei schimburi, în sen­sul că acum­ activitatea schimbu­lui II este condusă efectiv de un adjunct al șefului de secție, cele trei schimburi beneficiind de un număr îndestulător de ingineri, maiștri și dispeceri pentru coor­donarea producției. Numărul ab­sențelor nemotivate a scăzut de trei ori față de perioada simila­ră a anului trecut. — Ce loc a ocupat în an­samblul acestor măsuri pre­ocuparea pentru îmbogăți­rea zestrei tehnice a secției prin autodotare ? — O primă realizare în aceas­tă direcție deosebit de impor­tantă pentru noi a fost înlocui­rea acționării manuale a unor cărucioare de mare tonaj și ma­carale cu acționarea electromeca­nică. Am raționalizat în acest fel, în bună măsură, preocupă­rile multor muncitori ai noștri. De asemenea, s-a realizat o pom­pă de vid necesară pentru im­pregnarea și compounderea ma­șinilor electrice. Exemplele pot continua. — Cum ați valorificat pre­ocuparea acelor oameni ai secției care, prin inovații, propun noi căi eficiente de ridicare a producției la ni­veluri cit mai înalte ? — In primul rînd a fost în­tocmit un larg plan tematic ca­re cuprinde acele probleme ce necesită o rezolvare stringentă. Fiecărui cadru tehnic i-am re­partizat spre rezolvare o aseme­nea problemă. De exemplu, mais­trului principal Marin Popescu i-am solicitat să conceapă un dis­pozitiv care să centreze rapid piesele în mașini, iar mașinile pe stand. Inițiativa a fost bine pri­mită de către întregul personal tehnic. La sfîrșitul anului, cel tîrziu, vom primi rezolvările te­oretice,­ urmînd ca la începutul a­­nului viitor să ne folosim efec­tiv de roadele preocupărilor lor creatoare. Convorbire consemnată de VASILE BOGDAN IN PAGINA a III-a ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI In cursul unei săptămîni am înregistrat de două ori di­alogul acesta în sala Judecăto­riei din Caransebeș. De fie­care dată a fost un alt com­plet de judecată, dar și alte autoare ale faptelor prevăzu­te de art. 185 cod penal. Ast­fel, în postura deloc onora­bilă de infractoare au apărut, prima dată, Victoria Muntean, *36 de ani, de loc din Rușchi­­ța, comuna Rusca Montană, apoi Teodosia Humița, 70 de ani, din Herculane. Alături de ele se aflau victimele și toto­dată complicele lor, Clara B. din Reșița, croitoreasă, mama unui copil de 7 luni, căsăto­rită, precum și Elena M., 25 de ani, ospătară la o cantină din Herculane, necăsătorită. Cei care au urmărit cu a­tenție dezbaterile care au a­­vut loc în ambele procese nu se poate să nu fi rămas cu gustul amar produs de preju­decata periculoasă a persoane­lor în cauză care, datorită u­­nei totale iresponsabilități, au săvîrșit acțiuni ce contravin Materializarea sarcinilor trasate de Conferința Națională ș­i a partidului in întrecerea pentru a realiza CINCINALUL ÎNAINTE DE TERM­ Dialogul experienței REȘIȚA­HUNEDOARA O sarcină de seamă: Pregătirea temeinică a anului 1973 naturii și prevederilor codu­lui penal. La timpul său, printr-o le­ge specială s-a prevăzut în ce condiții o femeie poate face avort, fără pericolul de a să­­vîrși o infracțiune. Au fost explicate cu acel prilej și de­și nu se gîndesc să-și pericli­teze sănătatea spre a scăpa de sarcină. Drept urmare a complexu­lui de măsuri luat de nostru socialist, pentru statul carea la o viață nouă a­ zidi­fe­fost sancționate ori situația la care au ajuns din cauza unui moment necugetat, cit mai ales faptul că și-au încălcat cele mai sfinte îndatoriri ale maternității, că au întrerupt brusc și abuziv desfășurarea normală a cursului sarcinii. LA FERMA HORTI-VITICOLA TIROL 0 producție fără precedent • De opt ori mai mulți struguri decît în anii 1970 și 1971 la un foc • Recoltarea struguri­lor și a fructelor se apropie de sfîrșit • Prelucrarea și valo­rificarea fructelor pe piață nu constituie o preocupare pentru I.P.V.I.L.F. ? Timpul din acest an a fost prielnic culturilor de viță de vie. Așa se face că recolta este bună, strugurii s-au maturizat mai re­pede. In consecință la ferma vi­ticolă Tirol, aparținînd de I.A.S. K­erzovia, culesul viei a început la 5 septembrie, adică cu 10 zile mai devreme față de anii ante­riori. In felul acesta, strugurii care au fost atacați în ultimul timp de o serie de boli și dău­­nători, ce periclitau producția gata făcută, au fost salvați în în­tregime, intrînd în procesul de vinificație. Recolta din acest an se anun­ță deosebit de bogată. Inginerul Constantin Mia, șeful fermei, a­­precia că producția anului 1972 va fi de circa 8 ori mai mare de­cît cea a anilor 1970—1971 la un loc. Evident, cifrele precise se vor afla după terminarea cam­paniei de recoltare, dar rezulta­tele de pînă acum sunt o garan­ție a unui rod bogat. Recoltatul se desfășoară diferențiat pentru a se limita la maximum pierderile de struguri. Metoda a dat rezul­tate bune și se aplică și în con­tinuare. Succesele din această toamnă se explică și datorită întreținerii corespunzătoare a viței de vie în cursul anului. Pentru întreține­rea culturii s-a introdus pe scară largă mecanizarea lucrărilor, în­treaga suprafață pretabilă a fost stropită mecanizat, fapt care redus prețul de cost al lucrării,­­ iar tratamentul culturii s-a în­scris în epoca optimă de aplica­re. De asemenea, pe toată supra­fața viei s-au efectuat lucrări de fertilizare a solului cu îngră­șăminte chimice. Un deosebit a­­port în efectuarea unor lucrări de calitate și-au adus mecaniza­torii Ion Deac, Gavrilă Bondor și Ion Matei, salariați permanenți ai fermei, oameni în grija căro­ra se află de fapt destinele­­ pro­ducției. Utilajele au fost ca a­­tare bine întreținute aflîndu-se în permanentă stare de funcționare. Cu același simț de răspundere au fost pregătite și utilajele care contribuie la recoltarea struguri­lor și la vinificare. Pivnicierul Andrei Tom­a a asigurat și el toate condițiile pentru depozita­rea vinului și crama se prezintă la ora actuală într-o curățenie. Preocuparea desăvîrșită oameni­lor pentru a asigura creșterea și întreținerea viței de vie la ni­velul cerințelor atinge aici, la ferma din Tirol, cote înalte. Tre­buie să amintim în acest sens invenția mecanizatorului Ion Deac, o mașină de făcut gropi pentru plantarea viței de vie ca­re are un randament de circa 5 ori mai mare față de mașinile cu care s-a lucrat pînă nu de mult. Dar șeful fermei ing. Constan­tin Mia are în acest an și un alt motiv de satisfacție. Dintr-o clă­dire veche el a făcut prin efor­turi proprii, o veritabilă distile­rie amenajată corespunzător pen­tru obținerea țuicii de prune. Și efortul a fost răsplătit din plin, pentru că recolta de prune de­pășește prevederile de 2,5 ori. Fabricarea țuicii se desfășoară din plin la ora actuală din pru­nele care nu au fost livrate pe piață. Inginerul horticol Con­stantin Miu a reușit de altfel să obțină o producție scontată și la mere. Satisfacțiile ar fi fost însă și mai mari dacă I.P.V.I.L.F. și-ar fi respectat angajamentul de a ridica la timp fructele destinate pieții. Din păcate însă cantități importante de prune pregătite pentru livrare s-au depreciat în așteptarea mașinii de transport care n-a sosit la termenul fixat. Ele au fost folosite la fabricarea țuicii, dar nu același lucru se întimplă cu merele care ajung depreciate la cumpărători. I.P.V.I.L.F. trebuie să dea o mai mare importanță ridicării la ter­men a fructelor care în felul a­­cesta și-ar păstra calitatea ceru­tă la ora actuală pe piață. Este singurul neajuns care umbrește rezultatele obținute în producția de fructe. După ritmul în care se des­fășoară în prezent recoltatul stru­gurilor se pare că acțiunea va fi încheiată la începutul lunii oc­tombrie, perioadă în care se va termina și procesul de vinificație. MIRCEA RIȚIU POSTUL DE CORESPONDENȚI VOLUNTARI DIN BREBII TRANSMITE: Gata pentru campania de însămînțări Recoltarea porumbului și florii soarelui­, ca și campania a însămînțărilor de toamnă consti­tuie în aceste zile preocupări de primă urgență pentru toți lucră­torii de pe ogoare. Cunoscînd faptul că agricultura se află în­tr-un moment care reclamă uti­lizarea deplină a tuturor forțe­lor și mijloacelor mecanice, or­ganizația de partid de la stațiu­nea de mecanizare a agriculturii din Brebu a mobilizat întregul colectiv de muncă pentru a efec­tua la timp și de bună calitate lucrările pregătitoare în vederea campaniei însămînțărilor de toamnă, astfel încît ea să desfă­șoare în perioada optimă. Ca ur­ma urmare a largii acțiuni de masă inițiată pe plan județean pentru valorificarea judicioasă a resurselor locale, și la cetățenii — în frunte cu Brebu depu­tații — participă cu însuflețire la activitatea de pe șantierele ob­ștești, contribuind bogățirea localității astfel la îni­lor cu noi elemente de frumos și util. Ei în sprijinul unei mai bune deserviri Potrivit noii Legi privind orga­nizarea și funcționarea controlu­lui obștesc, acestei activități care vizează importante sectoare ale vieții sociale i s-au adus serie de îmbunătățiri, lărgindu-i-­­ se considerabil sfera de acțiune. După cum este cunoscut, o ase­menea măsură constă în extin­derea efectuării controlului ob­ștesc și în mediul rural. Drept urmare, sub egida comunal al Frontului comitetului Unității Socialiste, în localitatea noastră au fost constituite un număr de 10 echipe de control obștesc, al­cătuite din oameni competenți, buni gospodari, care se bucură de prețuirea consătenilor lor. Membrii lor au trecut la acțiune, vizitînd unitățile comerciale și sanitare de pe raza comunei, fă­­cînd propuneri menite să contri­buie la îmbunătățirea servirii populației și a dezvoltării atitu­dinii civilizate a lucrătorilor din aceste sectoare, la păstrarea avu­tului obștesc și respectarea lega­lității socialiste. Cele mai active se dovedesc în special conduse de Ion Cepelea, echipele Tom­a Sutilă și Nicolae Zgîrcea. MARGARETA SALAGEAN mare, în majoritatea unităților pe care le deservește stațiunea noastră — Brebu, Ezeriș, Zor­­lențu Mare și satele aparținătoa­re , suprafețele destinate în­­sămînțării griului au fost pregă­tite în vederea acestei lucrări hotărîtoare pentru recolta­ anului viitor. De asemenea, au fost re­vizuite și reparate tractoarele și utilajele agricole care vor parti­cipa la apropiata campanie, pen­tru a putea fi utilizate cu randa­ment sporit. Intre mecanizatorii care s-au evidențiat cu acest pri­lej se numără Ștefan Diniș, A­­lexandru Zagor, Nicolae Maidan și Ion Ionășel. Ing. ION GOGOAȘE dau un sprijin substanțial (prin efectuarea unor lucrări necalifi­cate, procurarea nisipului și ba­lastului, transportul materialului lemnos etc.) la terminarea cămi­nului cultural, pe al cărui șantier se lucrează intens în aceste zile. Noul edificiu cultural cuprinde o sală de spectacole cu peste 200 de locuri, încăperi pentru biblio­tecă, club și repetițiile formații­lor artistice, iar apropiata lui dare în folosință rezolvă un vechi și îndreptățit deziderat al localnicilor. Totodată, anul aces­ta au fost construite trotuare pe încă 2­000 mp, iar suprafața zo­nelor verzi a fost extinsă pe cir­ca jumătate de hectar. Dintre cetățenii care și-au adus un im­portant aport la edilitar-gospodărești aceste lucrări amintim pe Pavel Scheibauer, Marin Ivan, Dumitru Lungu, Ana Ivan și Eva Toma. ANA CORNEAN Frumos și util Cînd se încalcă îndatoriri ale maternității —Cunoașteți motivul pentru care ați fost trimisă in judecată? —...Da. Pentru provocarea ilegală a avortului... cesitățile sociale care au de­terminat statul nostru să im­pună anumite restricții între­ruperilor de sarcini. Scăderea natalității într-o anumită pe­rioadă și numeroasele maladii apărute la femei ca urmare a avorturilor succesive prezenta un pericol real pentru socie­tatea noastră, justificînd a­­dopterea măsurilor luate. Viața arată că imensa ma­joritate a mamelor fructul concepției lor, respectă nasc meai-mamă (construirea de ca­se de nașteri, creșe, alocații pentru copii, cămine, acordate mamelor cu premii mulți copii, reduceri de impozit pe salariu, prioritate în obținerea de locuințe din fondul de stat) au crescut de la an la an nu­mărul noilor născuți. Multe din femeile care au încălcat legile naturii și so­cietății, printre care și Clara B. și Elena M., au regretat a­­marnic nu atît faptul că au în multe cazuri acest lucru putea să se soldeze cu urmări tragice. Atît tînăra din Herculane, cit și ospătară croito­reasa din Reșița, bunăoară, apelînd la persoane străine de medicină și-au expus integri­tatea corporală și a sănătății unui mare pericol. Cînd fa­cem afirmația avem în vedere că, prima, la două zile după ce bătrîna Teodosia Humița, prin metode primitive i-a pro­vocat avortul în casa unei alte bătrîne din Herculane, tot de 70 de ani, Stanca Velcan, a fost transportată de urgență cu salvarea și internată la Spi­talul unificat teritorial din Caransebeș, cu diagnosticul „peritonită generalizată“. In ceea ce o privește pe Clara B., să citim din foaia de obser­vație clinică, completată de secția de ginecologie a Spi­talului S.M.S. Deschis Reșița, unde a fost internată, de a­­semenea, de urgență, după provocarea avortului de către Victoria Muntean . 17 iulie 1972, internarea. 18 iulie, temperatura urcă la 40 grade; 19 iulie, viața în pericol. Co­misia de medici hotărăște : histerectomia de necesitate pentru înlăturarea focarului septic. In aceeași zi are loc o­­perația. Ore în șir au vegheat me­dicii Spitalului, asistentele și surorile spre a fi salvată via­ța acestei tinere mame, pen­tru înlăturarea consecințelor nefaste produse asupra orga­nismului prin intervenția fe­meii din Rușchița, care nu a­­re nimic comun cu medicina. Dar să vedem cine este Vic­toria Muntean ? „Pentru a­­vortul provocat — declară ea CONSTANTIN GALESCU (Soni­innate în pag. a 2-a) Însemnări pe marginea sesiunii de comunicări științifice pe teme de etnografie_____ Cercetare și valorificare­­ etnografică în județul nostru După ce în luna august Băile Herculane au găzduit un festival al cinecluburilor, avînd ca temă filme de etno­grafie și folclor, sîmbătă și duminică la Caransebeș s-au desfășurat lucrările unei alte manifestări științifice de un interes deosebit. Este vorba de sesiunea de comunicări știin­țifice pe teme , de etnografie, organizată de Comitetul ju­dețean pentru cultură și edu­cație socialistă Caraș-Severin, Muzeul județean de etnogra­fie și istorie locală Caran­sebeș, Comitetul orășenesc pentru cultură și educație so­cialistă Caransebeș. Valoarea sesiunii și implicit succesul ei s-au datorat pe de o parte faptului că subiectele comuni­cărilor au fost alese în majori­tate din județul nostru — zone prea puțin cercetate — cit și bunului renume profesional de care se bucură ma­joritatea participanților, mu­zeografi și cercetători din toa­tă țara. De fapt, chiar ideea care a stat la baza organiză­rii este un lucru nou, intere­sant, cu caracter oarecum de experiment. Punctul de por­nire îl descoperim în investi­gațiile întreprinse anul trecut in mai multe zone — Valea Bistrei, Valea Almăjului, Cli­­sura Dunării — cu prilejul u­­nui curs de perfecționare ini­țiat de Consiliul Culturii și E­­ducației Socialiste. Revenind acum, la un interval de timp de aproape un an, cu inter­pretarea și comentarea fapte­lor și aspectelor constatate pe teren, cercetătorii au dovedit că ele prezintă cu adevărat interes științific și că pe vii­tor zonele cercetate pînă în prezent doar parțial, fragmen­tar, rămîn în sfera lor de preocupări, pentru elabora­rea altor lucrări, înainte de toate merită relevat numărul mare de comunicări prezen­tate în ședința plenară și în cele două secții : 1) Arhitectu­ră, instalații, meșteșuguri; 2) Artă populară și obiceiuri. De aici decurge și varietatea faptelor etnografice abordate, pentru o mai bună teze și valorificare a cunoaș­mântului etnografic din patru­ju­dețul Caraș-Severin, d­e vatră de cultură străne­popu­lară tradițională. Vom încerca să reținem aici cîteva titluri de lucrări, cî­teva aspecte care, dincolo de interesul factologic propriu­­zis, au impresionat prin seri­ozitatea și rigoarea tratării, prin referiri la fapte aproxi­mativ identice din alte zone ale țării, prin încercarea de a surprinde ineditul și specifi­cul. Portul popular și-a găsit în Emilia Pavel și Teodor Pleșa doi fini și scrupuloși exegeți. Cercetătoarea de la muzeul din Iași, în „Elemente de port popular comune de pe Valea Bistrei și Clisura Dunării“, cu accentul pe zona dinții, ne-a NICOLAE SlRBU (Continuare în pag. a 2-a)

Next