Flamura, noiembrie 1972 (Anul 19, nr. 2477-2497)
1972-11-08 / nr. 2483
,?«<?AN AL COMITETULUI JUDEȚEAN C^RAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XIX, NR. 2483 MIERCURI, 8 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI Reduceri substanțiale ale consumului de lemn Un obiectiv central al activității minerilor din cadrul întreprinderii din Anina în această perioadă îl constituie continua economisire a lemnului. Aplicarea pe o scară tot mai largă a invențiilor și inovațiilor, din care bune rezultate au dat metodele de susținere cu stîlpi lungi pe direcție, prin subminare, prin surpare în subetaje, dar și înlocuirea grinzilor de lemn cu cele metalice, au permis ca în cele 10 luni ale anului să se economisească alți 3 mc lemn la mia de tone de cărbune. Acest rezultat deosebit a permis ca încă în cursul acestui an să se reducă consumul de lemn de mină la nivelul prevăzut a se atinge în ultimul an al cincinalului. O preocupare meritorie în contextul elanului productiv cu care minerii întîmpină cea de-a 25-a aniversare a Republicii. V. O DATORIE DE ONOARE: ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR IN MAREA ÎNTRECERE Produse peste plan ' . Constructorii de mașini din Reșița întîmpină aniversarea unui sfert de veac de la crearea Republicii, cu noi realizări concretizate în sortimente fizice suplimentare necesare dezvoltării bazei industriale a țării. Numai în luna ce a trecut în secțiile mecanică și utilaj complex au fost fabricate peste sarcinile planificate utilaje metalurgice în valoare de aproape 2,2 milioane lei. De la începutul anului colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri din U.C.M. Reșița au livrat în plus beneficiarilor interni și externi utilaje pentru industria chimică în valoare de peste 8 milioane lei și de 8 milioane lei utilaje pentru industria metalurgică. Luna octombrie a consemnat depășirea substanțială a sarcinilor de plan și pentru unitățile de industrie locală din județ. Angajați în întrecerea pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, colectivele de muncă din Reșița, Oravița, Băile Herculane, Caransebeș au fabricat și expediat suplimentar consumatorilor din județ mobilă și produse din lemn în valoare de 260 000 lei. Organizarea superioară a procesului de producție, folosirea intensivă a rezervelor de capacitate au făcut posibilă obținerea unui plus de produse în valoare de 1,1 milioane lei la sortimentele de mobilă. O preocupare de seamă Paralel cu intensificarea întrecerii socialiste pentru realizarea cincinalului înainte de termen, colectivele de muncă ale C.E.I.S. Caransebeș acordă o deosebită atenție activității de economisire a materialului lemnos. Un recent bilanț efectuat asupra consumurilor specifice atestă că acestea sunt reduse sensibil la toate produsele cu pondere în structura sortimentală a producției. Astfel, la bușteni de fag, față de indicele de consum planificat,economia realizată este de 21 mc, la bușteni fag în cherestea de 91 mc, iar la bușteni stejar de 42 mc. Economii prețioase s-au înregistrat, prin grija pronunțată pentru utilizarea mai complexă, superioară, a masei lemnoase și în procesele de fabricație a parchetului de stejar și fag, unde, folosirii deșeurilor, s-a datorită obținut o producție sporită de frize. Universitățile populare sătești în fața unor exigențe educative sporite Universitățile — modalități de populare sătești acțiune culturală circumscrise conceptului de educație permanentă — intră in cel de-al treilea an de existență, acum la ceasul deschiderii în județul nostru a unui nou an de învățămînt. Trecute, deci, de faza nemijlocită a experimentului, precum și de unele reticențe ale unor factori care răspund de întemeierea, funcționarea și eficiența lor, aceste forme de învățămînt își certifică pe deplin dreptul la existență, răspunzînd unor nevoi acute de difuzare sistematică a cunoștințelor în rândurile populației sătești. în acest an, rețeaua de universități populare sătești cuprinde aceleași cinci unități instituționalizate care funcționau și anul trecut la Obreja, Slatina-Timiș, Mehadia, Bozovici și Berzasca. Desigur, înainte de a face un bilanț al elementelor esențiale de conținut și de metodologie circumscrise la un mod specific acestor universități, se ridică întrebarea : De ce nu a existat preocupare și pentru creșterea numărului lor, aspectul cantitativ neputînd lipsi dintr-o viziune nouă asupra procesului educațional și informațional, viziune deschisă limpede de vastul program educațional al partidului, care trebuie evident transpus în viață direct și operațional. Trecînd la planul calitativ și urmărind succesiunea din ultimii ani a criteriilor de selecționare a cursurilor, a temelor abordate în cadrul lor, se impun cîteva observații de principiu , astfel mi se ține seamă în suficientă măsură de necesitățile reale ale populației sătești, de specificul zonelor demografice în care aceste universități funcționează. De exemplu, la Slatina Timiș, se resimțea acut nevoia unui agro-zootehnic întrucît aici curs nu există învățămînt agricol de masă. De asemenea, a unor cursuri care să popularizeze legislația socialistă în vigoare, care să ofere cunoștințe științifice privind natura, omul, religia etc. Menționăm că și la Obreja unde factorii locali reprezentînd cele tineretului de azi au interceptat pentru un curs de limbi străine (în speță franceza) și pentru sinele cercuri tehnice, care însă nu au putut fi întemeiate datorită lipsei de lectori potriviți pentru cursurile și cercurile preconizate. Credem că o colaborare mai strînsă între organele locale comunale, Comitetul județean de cultură și educație socialistă, Inspectoratul județean de învățămînt ar fi putut duce la împlinirea acestui deziderat. Inițiativa acestei colaborări ar trebui în mod firesc să plece de la factorii responsabili din localitate care au menirea să propună și să găsească soluțiile cele mai eficiente pentru satisfacerea propriilor lor nevoi culturale. Suntem complet nedumeriți de ce copiii din Obreja trebuie să se deplaseze la Caransebeș pentru a participa la un cerc de plastică în loc să vină un profesor de acolo la ei, asigurîndu-se tot ceea ce este nevoie pentru buna funcționare a acestui cerc. Multe din cursurile care au fost programate anul trecut sînt programate și în acest an. Acest aspect este desigur bun și trebuie salutat mai ales că unele cursuri vizate tratează o tematică importantă, aceea a României IOSIF IMBRI (Continuate In pag. a 2-a) «aasrassssmsiai „MAI CU 0 MAȘINI BUM POȚI REALIZA LUCRURI Bor ^ntîmplător, am fost martorul unei aniversarile sfârșitului Intr-una din zilede octombrie, strungarul Herman Gal împlinea 30 de ani de cînd a făcut prima cunoștință cu uzina, cu oamenii ei, cu mașina de modelat metalul. O aniversare modestă, fără cadru festiv (poate ar trebui ca asemenea momente să fie reliefate într-un fel mai aparte) marcată doar de satisfacția omului care, și-a împlinit dorința și datoria în același timp, ca prin munca sa să fie folositor societății. Un om încă tînăr (la puțin peste 40 de ani oricine s-ar supăra dacă l-ai numi vîrstnic) trece în al patrulea deceniu de muscă cu aceleași sentimente. .... In fața strungului din marea hală a secției de motoare Diesel, Herman Gal urmărește cu atenția și priceperea care-l caracterizează, finisarea unui nou arbore cotit, operații pe care le execută de mai bine de 6 ani. Mașina îl ascultă ca un ceasornic bine reglat,,așa cum l-am ascultat și alte mașini pe care le-a mînuit fie aici — unde e prezent de la începutul fabricației — fie în altă parte unde a lucrat. Nimic deosebit la prima vedere. Și totuși... Această mașină cu un gabarit mare a împlinit și ea „respectabila“ vîrstă de 10 ani și încă este în stare să realizeze precizia cerută de o piesă cu un important rol fnic- F. BRANIC (Continuate în pag. a 2-a) Timpul frumos permite încheierea grabnică a însămînțării griului! De la C.A.P. Socol și Ciolpia am primit vestea că țăranii cooperatori au terminat însămințatul griului pe suprafețele planificate Cu toate zilele frumoase, în zona deluroasă de la Ramna, Valeapai și Duleu pămîntul se zvîntă greu. Ca atare, condițiile de lucru sînt dificile solicitînd din partea cooperatorilor un plus de efort, o mobilizare maximă de forțe, pentru a încheia ci mai repede semănatul griului și recoltatul porumbului. Peste tot este evidentă voința cooperatorilor, specialiștilor și mecanizatorilor, de a răspunde prin fapte mesajului adresat lor de secretarul general al partidului, C.A.P. Ramna De cîteva zile — ne spune președintele cooperativei, Iosif Brumaru — tot satul se află în cîmp. Se lucrează intens la recoltatul porumbului în ciuda unor condiții vitrege. Apa nu s-a retras din lanurile de porumb, astfel că mașinile și atelajele nu pot pătrunde, iar oamenii transportă porumbul cules în coșuri pînă la șosea, pe distanțe de peste 200 metri. A fost nevoie de acest efort deosebit și pentru eliberarea terenului pe o suprafață mare pe care urmează a fi însămânțat griul. Faptul că aici se muncește în condiții deosebit de grele este atestat și de modul în care se seamănă griul și se discuiește. La o semănătoare trag cuplate două tractoare, ca și la disc de altfel. Mecanizatorii Emilian Sîrbu, Achim Enășei, Petru Pîrvu și Ion Preda reușesc însă să facă față solicitărilor, lucrînd în schimburi prelungite, pînă noaptea tîrziu. Alături de ei rămân în cîmp și brigadierii Ion Vodă și Petru Cireșan, ca și inginerul șef, Vintilă Mamut. De altfel, specialistul unității ne-a asigurat că în această săptămînă se va încheia recoltatul porumbului de pe cele 370 ha și semănatul griului pe 350 ha, aceasta ținînd cont și de voința cooperatorilor, de participarea lor plenară la rezolvarea problemelor din campanie. C.A.P. Duleu Astăzi, la C.A.P. Duleu se încheie recoltatul porumbului de pe cele 325 ha planificate. Producția obținută la hectar depășește cu mult nivelul realizat în ultimii ani. Pentru noi — ne mărturisea președintele C.A.P., Petru Mănuț — este o producție record și ea explică în fapt mutațiile petrecute în conștiința cooperatorilor. Avantajele pe care le prezintă acordul global, organizarea judicioasă a muncii, participarea deosebită a mecanizatorilor la toate lucrările stau la baza succesului de azi. Comunistul Petru Măduț este președinte de peste șapte ani. Confruntat adeseori cu probleme dificile el a reușit să le depășească cu calm și clarviziune, astfel că obștea i-a încredințat în continuare sarcina de răspundere de a o conduce spre realizări tot mai bune. Rezultatele obținute la C.A.P. Duleu sunt o urmare firească și a bunei colaborări existente între președinte și inginerul șef, Petru Avramescu, ca și aportul deosebit al mecanizatorilor Serafim Chiriac, Ionel Dumitru, Ion Albu, Gheorghe Rălu care în această campanie au lucrat zilnic pînă noaptea tîrziu. La sfîrșitul acestei săptămîni, la Duleu, se va termina și insămînțatul griului. Cele 60 de hectare rămase de semănat, din cele 440 ha planificate, nu mai constituie o problemă. Totuși cooperatorii de aici mai au necazuri cu transportul porumbului în bază. Școala de șoferi din Cîlnic trebuia să trimită aici, duminică, 5 camioane în acest scop, dar la Duleu n-a venit nici unul. Sperăm că direcția județeană de specialitate va lua măsurile necesare pentru a-i ajuta pe coopera torii din Duleu să rezolve și această problemă. C.A.P. Valeapai Aceeași atmosferă de muncă intensă am întîlnit și la C.A.P. Valeapai. Aici recoltatul leului a fost încheiat cu porumcîteva zile în urmă. Cele mai mari producții la hectar au fost obținute de cooperatorii Traian Ciolan și Iosif Veroc. Dacă recolta a fost strînsă în totalitate de pe cele 310 ha, transportul porumbului în baze se desfășoară în ritm noepfieforiofric' 'PAinlindroO ■ OAOperativei va trebui să acorde o mai mare atenție acestei probleme întrucît au mai rămas de transportat peste 90 de tone, o cantitate destul de mare. Eforturile vor trebui intensificate și în ceea ce privește semănatul griului, unde a mai rămas de însămînțat 25 la sută din suprafața planificată. Crearea unui front de lucru, eliberarea și pregătirea terenului se face încă într-un ritm scăzut. Totuși participarea la muncă a lor în aceste zile de cooperatoriîndreptățesc să afirmăm că și aici există condiții ca semănatul griului să se încheie cît de curînd. De altfel, cooperatorii, de aici au terminat și recoltatul cartofilor de pe cele 10 ha, astfel că întreaga atenție se poate concentra acum asupra însămînțării grîu.i. MIHCEA RIȚIU IIM PAGINA all-a EXAMEN DE ADMITERE In învatamîntul superior tehnic, SECȚII SERALE DE SUBINGINERI icaai Să are nimic/m » timp de muncă’ fonduri economisim• materiale, materii prime w m w mm m mm ! Sa stăvilim risipa!# STRINGEȚI MAI TARE „ROBITUL“ LA CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICA! Paralel cu strădania de a îndeplini cincinalul înainte de termen, oamenii muncii din județul nostru manifestă o mereu sporită pentru gospodărirea judicioasă a materiilor atenție prime și materialelor, a energiei în general și în mod deosebit a energiei electrice. In acest sens, conducătorii unităților economice, în strînsă legătură cu întreprinderea de specialitate au întreprins o seamă de acțiuni, caută căi de reducere a consumului inutil de curent electric, înlătură cauzele ce determină risipa. La I.G.O.R., I.C.P.E.H.R., O.J.T.,A.T.A., T.A.P.L., în cele două uzine reșițene și în celelalte întreprinderi și instituții din județ s-au întocmit planuri de măsuri, au fost stabilite sarcini concrete, responsabilități pe oameni și locuri de muncă, ceea ce condus la reducerea simțitoare a consumului de energie electrică a fără rost. Exemplificăm în acest sens conținutul deciziei comitetului oamenilor muncii de la T.A.P.L., care prevede, printre altele, menținerea în permanentă stare de funcționare a instalațiilor și automatelor ce reglează consumul de curent electric, interzice aprinderea lămpilor în încăperile luminate natural, stabilește ca pe timp de noapte să se toate luminile din localuri, strigă cu excepția becurilor de serviciu și reglementează orele de funcționare a firmelor luminoase, responsabilitatea îndeplinirii acestor măsuri revenind fiecărui șef de unitate. Preocupări asemănătoare există și la Exploatarea electroenergetică. Aici s-a redus la jumătate consumul de curent destinat iluminării exterioare a tuturor stațiilor de transformare și se lucrează intens la schemă de comandă care să permită reducerea cu 50 la sută a iluminatului public pe arterele principale după orele 24, schemă ce va intra deja în funcțiune, la începutul săptămînii viitoare, pe Bulevardul 23 August din Reșița. Cu toate acestea, în nostru se consumă încă județul multă, prea multă energie electrică fără rost. Unde ? De ce ? Răspunsul acestor întrebări s-am aflat luni, 6 octombrie cînd, împreună cu specialiști de la I.R.E.B., printre care ing. Gheorghe Rozovleanu — șeful serviciului utilizare energie electrică, Ion Nașcu — șeful centrului stații și rețele de înaltă tensiune, Ion Neagu — responsabil cu iluminatul public din Reșița și cpt. Nicola Hațegan de la municipiului, am întreprins miliția un raid nocturn prin întreprinderile și instituțiile reșițene. In general, lucruri bune, în cele două mari uzine cît atît și în celelalte întreprinderi și instituții. Dar, și multe, foarte multe neglijente care determină consum inutil de curent electric. Ne-am propus ca tocmai pe acestea să le dezvăluim spre a fi cunoscute și eliminate operativ, închizîndu-se astfel toate porțile ce duc spre risipă. I.I.L. Metaloplast. Această întreprindere a consumat pe zece luni, în plus față de necesar, 76 150 kW. Păi, cum să nu consume, dacă în majoritatea atelierelor sînt montate cu sau fără rost numai becuri de 300 și 1000 W. In atelierul electricianului de serviciu (încuiat pe dinafară) ardeau două becuri puternice. — N-avem decit becuri mari — ne spune un tînăr cu barbă cărui frezură nu mai întîlnise c mașină de tuns de la Revelion (ulterior am aflat că se numește Niță Nicolae și că este electrician de tură). La degresare, într-o încăpere mică, un bec de 1000 W te orbea (ni s-a spus de către Ion Moraru — șef de atelier, că arde zi și noapte pentru că nu are întrerupător), iar în alta, alături, trei femei lucrau la întuneric (?!) pentru că (n-am priceput explicația) . . . Atelierul de tîmplărie — prese era luminat ca ziua, dar nu lucra nimeni în schimbul de după-masă, în alt atelier, sub lacăt un bec de 1000 , lumina o motoretă CS 9—676, în timp ce prin curte „îți dădeai cu degetul în ochi“. U.C.M.R. Aici, ne-au întîmpinat numeroase birouri cu luminile aprinse, deși în clădiri nu se aflau decît femeile de serviciu, ca să nu mai vorbim de vestiare și băi, majoritatea încuiate, era lumină ca ziua. De fapt, unde la serviciul de aprovizionare nici nu se pot stinge luminile pentru că sunt clte două și chiar trei birouri pe un singur întrerupător. Probabil că, preocupați de economisirea metalului, , tovarășii de la U.C.M.R. au uitat că și prin reducerea consumului de energie se pot obține economii. Și încă ce economii ! Autobaza T.A. Reșița, în atelierul electricianului de serviciu un reșou de 600 W și o rezistență de 500 W erau în priză de la ora 18, deși Ion Sfia avea locul de muncă undeva în atelierul de reparații auto. Lumini aprinse fără justificare am întîlnit și la magazinul versal „Victoria“, la Liceul uniindustrial, centrul de carne nr. 122, Agenția Loto nr. 11—9 și în multe alte locuri. •Este de datoria fiecărui conducător de unitate, a fiecărui angajat în parte să acorde atenție sporită gospodăririi curentului electric, pentru că economisind Wat cu Wat se întregește kWtul, se reduc cheltuielile fără rost. Nu este o noutate ceea ce spuneam. Socotim însă că o atenționare în plus nu strică, mai cu seamă, că, la ora actuală, se risipesc sute de kW/h. într-o singură noapte, intr-un singur atelier la laminoare ardeau 100 de lămpi cu vapori de mercur fără ca vreun om să lucreze colo. Și exmplele ar putea continim Ne limităm însă la cele de mai sus reamintind că în perioada încheiată din acest an o serie de întreprinderi mici au plătit sume mari pentru consum nejustificat de curent electric. Așa, de pildă, întreprinderea de prelucrare a laptelui a consumat fără rost 7 462 kW, utilajul mecanic al I.C.M.M.R. 26 523 kW Reșița cu unitățile economice, cu instituțiile sale este un mare consumator de curent electric. Prin grija noastră a tuturor, acasă ori la locul de muncă, putem reduce la zero consumul inutil, contribuind astfel la sporirea avuției naționale, la ridicarea nivelului nostru de trai Energia electrica este un produs care însumează cheltuieli materiale și de muncă și nu-i este permis nimănui s-o risipească. JENICA MUNTEANU / Din TASI Acțiuni pentru valorificarea superioară a metalului La Uzina metalurgică ieșeană, în urma introducerii unor procedee tehnologice moderne și a unor tehnici noi — preocupare de mai mulți ani a acestui colectiv — s-a ajuns să se înregistreze indici tehnologici privind consumul de metal și manoperă comparabili cu ai celor mai moderne unități din țări cu tradiție în acest domeniu. Astfel, consumul de metal pe tona de produse finite este de 1098 kg, egal cu cel din industria siderurgică din Marea Britanie și cu 3 kg mai mare decît în cea japoneză, iar manopera de 7—8 ore la tonă de produs finit este egală cu cea din industria similară din S.U.A. Preocupările deosebite pentru valorificarea superioară a metalului au dus în ultima vreme la importante realizări. După ultimele date statistice, în uzinele construitoare de mașini și utilaj greu valoarea obținută anul acesta dintr-o tonă de metal a sporit cu aproape 50 la sută față de 1965. Acest succes este rezultatul unei largi acțiuni de reducere a consumului de metal prin adoptarea unor tehnologii moderne, reproiectarea unor produse, a numeroase inițiative apărute în întrecerea socialistă pentru mai buna gospodărire a materiilor prime. In întreprinderile Centralei industriale de utilaj petrolier, de pildă, s-a extins inițiativa constructorilor de la Tîrgoviște , „de a lucra o zi pe trimestru cu materiale economisite“, au fost reorganizate fluxurile tehnologice, reproiectate numeroase sortimente și s-au luat măsuri pentru valorificarea întregii cantități de span debitat de secțiile prelucrătoare. Constructorii de la uzinele ,,1 Mai“ — Ploiești au confecționat pînă acum, din economisit, circa 2 300 metal cu role pentru foraj, iar sa pe cei de la Tîrgoviște, Bacău și Cîmpina peste 3 600 armături industriale, scule și piese de schimb pentru sectoarele de foraj—extracție. Prin reproiectarea unor repere și aplicarea de noi soluții constructive colectivul Uzinei de vagoane din Arad a economisit o cantitate de metal din care pot fi construite circa 400 de vagoane tip gondolă. (Agerpres)