Flamura, decembrie 1972 (Anul 19, nr. 2503-2529)
1972-12-07 / nr. 2508
■ «____■• ■ * •■••■•■ [UNK]•■ [UNK] [UNK] [UNK]«■•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■•■•■ [UNK] ■ » ■_» • ■ • ■ » aiciiiaiiiiiitiiiiitiiciiiaiiiittiiiaiiiittiiiitt * » • • • ■ M a a i I I I I I I I I I ■ I a ■ I • I I I t I I I I I I t • a I I • i I a • ■ ■ I a > • a • r....................... I ■ ■ a a.......................o • B I M I I • I I I • I • • • ■ « ■ ■ I I I I I ■ t ■ ■ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA! .AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XIX, NR. 2508 JOI, 7 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI a a a a a a a INIȚIATIVE, FAPTE, SUCCESE în marea întrecere pentru realizarea angajamentului CI11LBL liltrE SE JESSIES! Imperativul participării Abatajul 90, undeva pe coordonatele subterane ale Ocnei de Fier. Geografic vorbind, rigoarea muncii solicitată de cerințele unei activități de extracție chibzuite, conformă necesităților economiei naționale, localizează activitatea acestui front de muncă în orizontul R. 3. Pe plan psihologic, pe harta distribuției forței de muncă, a abnegației și conștiinței, abatajul condus de Dumitru F. Toader este cunoscut drept unul dintre cele în care investiția de pasiune a dat rezultate deosebite. Contribuția lor la realizarea planului anual al minei cu 45 de zile înainte de termen, semnifică o justă înțelegere a necesității participării fiecărui miner la continua sporire a eficienței muncii. — Am imprimat un ritm de extracție înalt, care ne permite depășirea sistematică a planului pe fiecare post — ne spune minerul Grigore Ciuta. Luna trecută au livrat în plus 50 de tone de minereu în condițiile gospodăririi unui abataj complex, în care dificultățile stratului s-au alăturat transportului anevoios și necesității de a rambleia un spațiu întins. Aici, sub pămînt, imperativul îndeplinirii cincinalului înainte de termen, tradus în formula : „Mai repede, mai bine, mai eficient“, devine faptă printr-o permanentă căutare novatoare. Un exemplu edificator : introducerea mașinilor de încărcat a întîmpinat inițial neîncrederea minerilor. „Va trece mult timp pînă să ne familiarizăm cu ele, iar producția va avea de suferit“ — spuneau , ei. Realitatea i-a convins însă și pe cei mai sceptici pentru că în scurt timp productivitatea muncii a crescut cu peste 50 la sută. — Am obligat mașinile să execute și lucrări pentru care nu fuseseră proiectate : ne ajută în chip de troliu la transportul lemnului pe suitor, de asemenea, le folosim la rambliere, ușurînd mult efortul fizic — ne spune mașinistul Ion Florian. Anul 1972, cel de-al 249-lea din istoria minei a fost anul în care aportul creator a conturat noi perspective. Cu cîteva luni în urmă a fost aplicată o nouă metodă de extracție a minereului — prin fîșii de înclinare fără rambliere— gîndită de un colectiv condus de Silviu Jumanca, inginer-șef al întreprinderii proniere Bocșa. — Vechea metodă era peste măsură de costisitoare, și nu asigura un ritm de înaintare satisfăcător — ne spune inginerul Siegfried Frank, coautor al proiectului. Propunerea noastră și-a dovedit eficiența la puțin timp după VASILE BOGDAN I Continuare in pag o 3-a)ecemfisme IN PAGINA a III-a Dialogul experienței REȘIȚAȘ • V Z !• ? ; > — • • w*» i HUNEDOARA Prestigiu internațional al creației tehnico-știintifice românești II * Răspunzînd necesităților producției industriale în continuă creștere, activitatea creatoare a oamenilor muncii din întreprinderile industriale, din unitățile economice și institutele de cercetări urmează aceeași evoluție dinamică. Măsurată prin însuși efectul ei, activitatea inventatorilor și inovatorilor din țara noastră reprezintă anual peste 2 miliarde lei economii obținute în procesul de producție. Sub raport economic este suficient de amintit că stimularea și valorificarea resurselor autohtone de inteligență au creat posibilitatea reducerii substanțiale a importurilor de produse, instalații și licențe și, în același timp, au deschis noi căi pentru lărgirea exportului de produse competitive pe piața externă și mai cu seamă de patente furnizate la prețuri avantajoase. De altfel, prestigiul de care se bucură, creația tehnico-științifică românească este relevat și de succesul înregistrat în confruntările internaționale. Incepînd din 1968, de pildă, la tîrgurile și saloanele internaționale au fost prezentate 140 de invenții românești, care au obținut 129 de medalii, din care 88 de aur. Construcțiile de mașini dețin ponderea în acest domeniu, urmate de chimie, industria ușoară și metalurgie. Ü.U.M. TOPLEȚ Cu planul anual la export îndeplinit în dorința de a întâmpina aniversarea Republicii cu fapte deosebite, colectivul Uzinei de utilaj de morărit din Topleț a acționat sistematic pentru creșterea gradului de utilizare a mașinilor și a timpului de muncă. Măsurile întreprinse au determinat sporirea productivității muncii și, implicit, depășirea prevederilor de plan, în luna trecută, bunăoară, valoarea produselor livrate suplimentar depășește un milion de lei. Deoarece și în celelalte luni colectivul uzinei a lucrat bine, onorînd anticipat contractele economice, o dată cu încheierea bilanțului pe luna noiembrie muncitorii, tehnicienii și inginerii din Topleț au raportat îndeplinirea planului anual la export. Acest succes vine să confirme preocuparea pentru folosirea factorilor intensivi de sporire a eficienței economice. Contribuție la creșterea eficienței muncii în contextul activității productive, o multitudine de factori favorizează continua ridicare a productivității muncii. Eficiența sporită este obținută printr-o creștere apreciabilă a gradului de participare a fiecărui muncitor în parte la bunul mers al muncii. La secția mecanică mijlocie și ușoară din cadrul U.C.M.R., maistrul Mihai Cristea a propus numai in ultimele două luni, patru inovații. Una din aceste inovații va aduce economii de peste 80 000 lei prin reducerea remanierilor și îmbunătățirea calității pentru pompa EPA, cuzineților Alături de el, tehnicianul Nicolae Chesec și-a adus contribuția la atingerea unor parametrii productivi superiori, prin modificarea constructivă a contragreutăților pentru compresoare. Economiile antecalculate se cifrează la 70 000 lei pe an. La secția Mașini electrice de la U.C.M.R. precizia se îmbină cu monumentalul în efortul creării generatoarelor ce vor pulsa noi megawați pentru energetica țării. Muncitorii Dumitru Gherla, Emilia Maidan, Terezia Toth, Lucian Milac, conduși de maistrul Ion Szander, înscriu un aport substanțial la succesele întregului colectiv. Cabinetele de științe sociale și de răspîndire a cunoștințelor științifice INSERȚIE DEPLINA în munca educativă TRIFON CIOATĂ șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid Programul Partidului Comunist Român pentru îmbunătățirea activității ideologice și de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii din țara noastră, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie anul trecut, și aprobat ca document al Conferinței Naționale din iulie 1972, pune în fața tuturor organelor și organizațiilor de partid sarcini de mare răspundere. Acesta pornește de la faptul că edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate nu poate fi realizată numai cu oameni care să stăpînească cele mai noi cunoștințe în domeniul activității profesionale. Este necesar ca aceștia să aibă o înaltă conștiință și responsabilitate față de societate, față de activitatea colectivului în care muncesc. Este în fond o cerință esențială a făuririi unei orînduiri care în mod armonios destinele îmbină generale cu cele individuale și cele profesionale cu cele politice. Este un adevăr cunoscut că, pentru a prezenta într-o formă cît mai convingătoare concepția partidului nostru cu privire la principalele aspecte ale politicii sale interne și externe, se impune în actuala etapă folosirea de către organizațiile de partid, de masă și obștești, a unor forme și metode de propagandă cît mai diversificate, în funcție de nivelul de înțelegere al celor cărora li se adresează. De asemenea, este necesar și posibil ca acestea să fie prezentate într-o legătură dialectică , cu sarcinile concrete ce revin într-o anumită etapă fiecărei organizații de partid, fiecărei unități. In același timp, este util să se folosească metodele moderne de propagandă, între care cu rezultate bune pot fi folosite graficele, planșele, metodele audiovizuale. Aceste modalități s-a apreciat că pot fi utilizate în cadrul cabinetelor de științe sociale din comune, întreprinderi, instituții etc. La nivel de județ, se apreciază că multe comitete de partid au reușit ca, pe baza indicațiilor conducerii partidului cu privire la această problemă, să se înființeze cabinete de științe sociale, iar în cadrul acestora să organizeze acțiuni interesante, atractive, reflectînd spiritul de inițiativă și răspundere pentru funcționalitatea lor. Asemenea exemple se intîlnesc la C. S. R., U.C.M.R., I.C.M.M.R., Uzina Oțelul Roșu, la comitetele comunale de partid Socal, Forotic, Teregova, Obreja și altele care, reușind să folosească posibilitățile locale pentru dotarea cabinetelor cît și transformarea lor în unități în care se organizează și se desfășoară acțiunile politicoeducative, au reușit ca ele să depășească stadiul unor săli pavoazate, de expoziție în care să nu se întîmple nimic interesant. Mai sunt, însă, situații în care stadiul de organizare al cabinetelor de științe sociale nu a fost depășit. Astfel, cu ocazia actualelor adunări și conferințe de alegeri a organelor de partid, uinele comitete și-au făcut autocritica sau au stabilit măsuri pentru activitatea de viitor a cabinetelor în sensul că vor fi organizate, dotate și că în ele se vor desfășura principalele acțiuni politico-educative. Asemenea aspecte se întîlnesc în comunele Naidăș, Ticvaniu Mare, Dodin, Ramna, Păltiniș, Bozovici, Brebu și (Continuare in pag. a 2-a) FUNCȚIA DE PRIMAR se justifică numai cu fapte! Prima conferință pe țară a secretarilor comitetelor comunale de partid și a președinților consiliilor populare comunale, a situat pe un plan nou, ascendent, rolul și atribuțiile primarului din zilele noastre, consolidînd conștiința lui convingerea că în un conducător modern, receptiv, e sensibil la cultură, stăpînit de nobile ambiții. subliniat cu acel Primarul — s-a prilej — este primul dintr-o obște întreagă, și oamenii cînd vor să dea măsură unei vorbe bine spuse sau unui act bine făcut îl citează ca pe un exemplu de perfecțiune. Și dominanta activității lui este dorința autoperfecționării continue. In județul nostru sunt numeroși conducători ai satelor de numele cărora se leagă aplicarea în viață a politicii și legilor statului, gospodărirea și înfrumusețarea comunelor, desfășurarea activității de sistematizare, rezolvarea problemelor cetățenești etc. Din păcate, există și astfel de exemple. La Fîrliug, bunăoară, slabele realizări pe linie edilitargospodărească și social-culturală, constituie cea mai fidelă „carte de vizită“ pentru lipsa de inițiativă și de activitate a primarului. Este cunoscut faptul că în 1971, pentru diferite abateri grave de la principiile eticii și echității socialiste, marea majoritate a salariaților de la consiliul popular al comunei Fîrliug (și despre lucrul acesta s-a relatat la timpul potrivit în ziarul nostru) au fost schimbați din funcții. Atunci, comitetul comunal de partid, deputații, masa de cetățeni, au primit cu încredere propunerea ca primul om al obștei să fie tovarășul Cornel Bandu. Cu toții și-au pus atunci nădejdea în acest om. — Ambiția noastră este — și-au spus, desigur, locuitorii satelor Fîrliug, Scăiuș, Dezești, Duleu, Remetea și Valea mare — de a transforma comuna într-o așezare nouă, întinerită, admirată de cei care drumețesc pe artera de circulație Lugoj—Reșița. Știau ei ce știau: Inimoși sunt. Dragoste de muncă și de locurile în care trăiesc și muncesc există. Apoi, comuna dispune de suficiente resurse pentru a-i da un plus de inedit, de frumusețe. Iată de ce, în 1971 și în mai ales după schimbul de 1972 experiență organizat cu primarii și secretarii comitetelor comunale de partid în localitățile de pe Valea Bistrei), gospodarii din Fîrliug au înscris pe agenda de lucru a consiliului popular o serie de acțiuni valoroase, menite să situeze așezarea lor în rîndul comunelor fruntașe din județ. Dar de la a dori și pînă la realiza este o cale lungă. Recenata conferință pentru dare de seamă și alegeri a organizației comunale de partid, făcînd bilanțul activității desfășurate în ultimii doi ani, a constatat cu regret că pe linie edilitar—gospodărească și social—culturală rezultatele nu sînt cîtuși de puțin mulțumitoare. Firește, cîte ceva s-a făcut. Astfel, au fost construiți circa 9 000 mp de trotuare, s-au amenajat 500 mp zone verzi, s-a turnat o placă din beton în fața căminului cultural din centrul comunei, s-a pietruit drumul comunal Scăiuș . Șoseaua Națională, pe o lungime de 4,5 km, s-a început repararea drumului județean Fîrliug—Dezești. De asemenea, au fost construite 50 de podețe, a început construirea noului local al consiliului popular și a căminului cultural din satul Scăiuș ... Și, cam atît în 2 ani ! De altfel, nici în 1971 și nici în 1972 nu a fost realizat angajamentul luat în întrecerea socialistă dintre localitățile județului. Valoarea economiilor obținute prin munca patriotică a cetățenilor se ridică la numai 532 000 lei (comuna are peste 4 500 locuitori), cu 150 000 lei sub angajamentul valoric asumat, revenind pe cap de locuitor o sumă derizorie : 118 lei ! Cine trece astăzi prin Fîrliug și satele aparținătoare, își dă ușor seama că pe aici există un slab spirit gospodăresc, că edilii nu manifestă prea mult interes pentru înfrumusețarea continuă a așezării, îmbogățirea ei cu elementele de civilizație specifice satului contemporan românesc, care să o apropie tot mai mult de așezările urbane. în interiorul satelor pot fi văzute garduri din spini, case netencuite, pe un CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 2-a) Fruntașii ogoarelor și experiența lor Se întîmplă adeseori să îndrăgești oameni și locuri încă de la prima întîlnire. Există anume fapte și gesturi care impresionează și care se întipăresc în memorie, redeșteptîndu-se cine știe cînd. Atunci îți face plăcere revederea acelor locuri și oameni, ca și confruntarea realității cu prima plăcută impresie. In timpul campaniei de toamnă, drumurile m-au purtat nu o dată la Vrani. Se muncea pe atunci la o cotă înaltă de entuziasm, înfruntînd condițiile oamenii vitrege de lucru cu o vizibilă bucurie întipărită pe fețe. Secretarul organizației de partid din cooperativa agricolă, Ion Mia, afirma cu curaj, deși recoltatul era de abia la jumătate, „am Min CUM SA FĂURIM MINUWH!“ că producția acestui an va întrece toate așteptările. Am păstrat în suflet acea bucurie exteriorizată spontan și am revenit la Vrani la ora bilanțului. Rememorez întreaga campanie cu ajutorul președintelui C.A.P., Gheorghe Mizer. Pămîntul mustea în apa băltită, supunîndu-se totuși voinței oamenilor și forței mașinilor. Cooperatorii, în cizmele lor înalte, zăboveau în lanuri de dimineața pînă seara ziu, iar tractoarele, legate tîrși ce cinci deodată, urneau din ogorul cleios remorcile încărcate vîrf și afundate la jumătatea roților. Om și mașină înfruntau natura într-o simbioză perfectă, smulgîndu-i roadele pregătite cu atîta trudă. în plină bătălie pe ogoare, comuniștii au găsit timpul necesar de a-și manifesta aprecierea față de unul din conducătorii acestei înfruntări : Titu Stanciu, șeful secției de mecanizare din comună. Gestul, obișnuit poate în alte momente, a înflăcărat de astădată pe toți mecanizatorii care au înțeles că primirea conducătorului lor în rîndurile partidului înglobează de fapt și aprecierea muncii desfășurate de fiecare în parte. Dar, în această reconstituire a campaniei nu pot lipsi două din personajele cele mai importante, brigadierii Iosif Roșea și Iosif Abagea. Astăzi, de pe aceste ogoare mai puțin fertile altădată, s-au obținut peste 4 000 kg porumb boabe la hectar, o cifră nu la înderoîna fiecăruia. Președintele, Gheorghe Mizer, mărturisea că fără cei doi brigadieri a MIRCEA COSMIN (Continuare In pag. a 3-a) mm ■ ...«Lt. Cooperatorii de la C.A.P. Naidăș au intrat cu toate forjele la arat.