Flamura, decembrie 1972 (Anul 19, nr. 2503-2529)

1972-12-07 / nr. 2508

■ «____■• ■ * •■••■•■ [UNK]•■ [UNK] [UNK] [UNK]«■•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■•■•■ [UNK] ■ » ■_» • ■ • ■ » aiciiiaiiiiiitiiiiitiiciiiaiiiittiiiaiiiittiiiitt * » • • • ■ M a a i I I I I I I I I I ■ I a ■ I • I I I t I I I I I I t • a I I • i I a • ■ ■ I a > • a • r....................... I ■ ■ a a.......................o • B I M I I • I I I • I • • • ■ « ■ ■ I I I I I ■ t ■ ■ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA! .AL COMITETULUI JUDEȚEAN C­ARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XIX, NR. 2508 JOI, 7 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI a a a a a a a INIȚIATIVE, FAPTE, SUCCESE în marea întrecere pentru realizarea angajamentului CI11LBL liltrE SE JESSIES! Imperativul participării Abatajul 90, undeva pe co­ordonatele subterane ale Oc­nei de­­ Fier. Geografic vor­bind, rigoarea muncii solici­tată de cerințele unei activi­tăți de extracție chibzuite, conformă necesităților econo­miei naționale, localizează ac­tivitatea acestui front de muncă în orizontul R. 3. Pe plan psihologic, pe harta dis­tribuției forței de muncă, a abnegației și conștiinței, aba­tajul condus de Dumitru F. Toader este cunoscut drept unul dintre cele în care in­vestiția de pasiune a dat re­zultate deosebite. Contribu­ția lor la realizarea planului anual al minei cu 45 de zile înainte de termen, semnifică o justă înțelegere a necesității participării fiecărui miner la continua sporire a eficienței muncii. — Am imprimat un ritm de extracție înalt, care ne per­mite depășirea sistematică a planului pe fiecare post — ne spune minerul Grigore Ciuta. Luna trecută au livrat în plus 50 de tone de minereu în condițiile gospodăririi u­­nui abataj complex, în care dificultățile stratului s-au a­­lăturat transportului anevoios și necesității de a rambleia un spațiu întins. Aici, sub pămînt, imperati­vul îndeplinirii cincinalului înainte de termen, tradus în formula : „Mai repede, mai bine, mai eficient“, devine faptă printr-o permanentă căutare novatoare. Un exem­plu edificator : introducerea mașinilor de încărcat a întîm­­pinat inițial neîncrederea mi­nerilor. „Va trece mult timp pînă să ne familiarizăm cu ele, iar producția va avea de suferit“ — spuneau , ei. Reali­tatea i-a convins însă și pe cei mai sceptici pentru că în scurt timp productivitatea muncii a crescut cu peste 50 la sută. — Am obligat mașinile să execute și lucrări pentru ca­re nu fuseseră proiectate : ne ajută în chip de troliu la transportul lemnului pe sui­tor, de asemenea, le folosim la rambliere, ușurînd mult e­­fortul fizic — ne spune mași­nistul Ion Florian. Anul 1972, cel de-al 249-lea din istoria minei a fost anul în care aportul creator a con­turat noi perspective. Cu cî­­teva luni în urmă a fost apli­cată o nouă metodă de extrac­ție a minereului — prin fîșii de înclinare fără rambliere— gîndită de un colectiv condus de Silviu Jumanca, inginer-șef al întreprinderii proniere Boc­șa. — Vechea metodă era pes­te măsură de costisitoare, și nu asigura un ritm de înain­tare satisfăcător — ne spune inginerul Siegfried Frank, coautor al proiectului. Propu­nerea noastră și-a dovedit e­­ficiența la puțin timp după VASILE BOGDAN I Continuare in pag o 3-a)­ecemfism­e IN PAGINA a III-a Dialogul experienței REȘIȚA­Ș • V Z­ !• ? ; >­­ — • • w*» i HUNEDOARA Prestigiu internațional al creației tehnico-știintifice românești I­I * Răspunzînd necesităților producției industriale în con­tinuă creștere, activitatea creatoare a oamenilor muncii din întreprinderile industriale, din unitățile economice și­ insti­tutele de cercetări urmează aceeași evoluție dinamică. Mă­surată prin însuși efectul ei, activitatea inventatorilor și inovatorilor din țara noastră reprezintă anual peste 2 miliar­de lei economii obținute în procesul de producție. Sub raport economic este suficient de amintit că stimu­larea și valorificarea resurselor autohtone de inteligență au creat posibilitatea reducerii substanțiale a importurilor de produse, instalații și licențe și, în același timp, au deschis noi căi pentru lărgirea exportului de produse competitive pe piața­ externă și mai cu seamă de patente furnizate la prețuri avantajoase. De altfel, prestigiul de care se bucură, creația tehnico-științifică românească este relevat și de suc­cesul înregistrat în confruntările internaționale. Incepînd din 1968, de pildă, la tîrgurile și saloanele internaționale au fost prezentate 140 de invenții românești, care au obținut 129 de medalii, din care 88 de aur. Construcțiile de mașini dețin ponderea în acest domeniu, urmate de chimie, indus­tria ușoară și metalurgie. Ü.U.M. TOPLEȚ Cu planul anual la export îndeplinit în dorința de a întâmpina aniversarea Republicii cu fapte deosebite, colectivul Uzinei de utilaj de morărit din Topleț a acționat sistematic pentru creșterea gradului de utilizare a mașinilor și a timpului de muncă. Măsurile în­treprinse au determinat sporirea productivității muncii și, implicit, depășirea prevederilor de plan, în luna trecută, bu­năoară, valoarea produselor livrate suplimentar depășește un milion de lei. Deoarece și în celelalte luni colectivul uzinei a lucrat bine, onorînd anticipat contractele economice, o dată cu în­cheierea bilanțului pe luna noiembrie muncitorii, tehnicie­nii și inginerii din Topleț au raportat îndeplinirea planului anual la export. Acest succes vine să confirme preocuparea pentru folosirea factorilor intensivi de sporire a eficienței economice. Contribuție la creșterea eficienței muncii în contextul activității pro­ductive, o multitudine de fac­tori favorizează continua ridi­care a productivității muncii. Eficiența sporită este obținu­tă printr-o creștere apreciabi­lă a gradului de participare a fiecărui muncitor în parte la bunul mers al muncii. La sec­­ția mecanică mijlocie și ușoa­ră din cadrul U.C.M.R., mais­trul Mihai Cristea a propus numai in ultimele două luni, patru inovații. Una din aces­te inovații va aduce economii de peste 80 000 lei prin redu­cerea remanierilor și îmbună­tățirea calității pentru pompa EPA, cuzineților Alături de el, tehnicianul Nicolae Chesec și-a adus contribuția la atingerea unor parametrii productivi superiori, prin mo­dificarea constructivă a con­tragreutăților pentru compre­soare. Economiile antecalcu­late se cifrează la 70 000 lei­ pe an. La secția Mașini electrice de la U.C.M.R. precizia se îmbină­­ cu monumentalul în efortul creării generatoarelor ce vor pulsa noi megawați pentru energetica țării. Muncitorii Dumitru Gherla, Emilia Maidan, Terezia Toth, Lucian Milac, conduși de maistrul Ion Szand­er, înscriu un aport substanțial la succesele întregului colectiv. Cabinetele de științe sociale și de răspîndire a cunoștințelor științifice INSERȚIE DEPLINA în munca educativă TRIFON CIOATĂ șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid Programul Partidului Comu­nist Român pentru îmbunătăți­rea activității ideologice și de e­­ducare marxist-leninistă a oa­menilor muncii din țara noastră, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie anul trecut, și aprobat ca document al Conferinței Naționale din iu­lie 1972, pune în fața tuturor or­ganelor și organizațiilor de partid sarcini de mare răspundere. A­­cesta pornește de la faptul că edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate nu poate fi realizată numai cu oameni ca­re să stăpînească cele mai noi cunoștințe în domeniul activită­ții profesionale. Este necesar ca aceștia să aibă o înaltă conștiin­ță și responsabilitate față de so­cietate, față de activitatea colec­tivului în care muncesc. Este în fond o cerință esențială a făuri­rii unei orînduiri care în mod armonios destinele îmbină ge­nerale cu cele individuale și ce­le profesionale cu cele politice. Este un adevăr cunoscut că, pentru a prezenta într-o formă cît mai convingătoare concepția partidului nostru cu privire la principalele aspecte ale politicii sale interne și externe, se im­pune în actuala etapă folosirea de către organizațiile de partid, de masă și obștești, a unor for­me și metode de propagandă cît mai diversificate, în funcție de nivelul de înțelegere al celor că­rora li se adresează. De aseme­nea, este necesar și posibil ca acestea să fie prezentate într-o legătură dialectică , cu sarcinile concrete ce revin într-o anumită etapă fiecărei organizații de partid, fiecărei unități. In ace­lași timp, este util să se folo­sească metodele moderne de pro­pagandă, între care cu rezultate bune pot fi folosite graficele, planșele, metodele audiovizuale. Aceste modalități s-a apreciat că pot fi utilizate în cadrul cabine­telor de științe sociale din comu­ne, întreprinderi, instituții etc. La nivel de județ, se aprecia­ză că multe comitete de partid au reușit ca, pe baza indicațiilor conducerii partidului cu privire la această problemă, să se înfiin­țeze cabinete de științe sociale, iar în cadrul acestora să orga­nizeze acțiuni interesante, atrac­tive, reflectînd spiritul de ini­țiativă și răspundere pentru func­ționalitatea lor. Asemenea exem­ple se intîlnesc la C. S. R., U.C.M.R., I.C.M.M.R., Uzina O­­țelul Roșu, la comitetele comu­nale de partid Socal, Forotic, Te­­regova, Obreja și altele care, re­ușind să folosească posibilitățile locale pentru dotarea cabinete­lor cît și transformarea lor în unități în care se organizează și se desfășoară acțiunile politico­­educative, au reușit ca ele să depășească stadiul unor săli pa­voazate, de expoziție în care să nu se întîmple nimic interesant. Mai sunt, însă, situații în care stadiul de organizare al cabine­telor de științe sociale nu a fost depășit. Astfel, cu ocazia actua­lelor adunări și conferințe de a­­legeri a organelor de partid, ui­nele comitete și-au făcut autocri­tica sau au stabilit măsuri pen­tru activitatea de viitor a cabi­netelor în sensul că vor fi orga­nizate, dotate și că în ele se vor desfășura principalele acțiuni po­litico-educative. Asemenea aspec­te se întîlnesc în comunele Nai­­dăș, Ticvaniu Mare, Dodin, Ram­­na, Păltiniș, Bozovici, Brebu și (Continuare in pag. a 2-a) FUNCȚIA DE PRIMAR se justifică numai cu fapte! Prima conferință pe țară a secretarilor comitetelor comu­nale de partid și a președinților consiliilor populare comunale, a situat pe un plan nou, ascendent, rolul și atribuțiile primarului din zilele noastre, consolidînd conștiința lui convingerea că în un conducător modern, receptiv, e sensibil la cultură, stăpînit de nobile ambiții. subliniat cu acel Primarul — s-a prilej — este primul dintr-o obște întreagă, și oamenii cînd vor să dea măsură unei vorbe bine spuse sau unui act bine făcut îl citează ca pe un exemplu de perfecțiune. Și dominanta activității lui este do­rința autoperfecționării continue. In județul nostru sunt nume­roși conducători ai satelor de nu­mele cărora se leagă aplicarea în viață a politicii și legilor statu­lui, gospodărirea și înfrumuseța­rea comunelor, desfășurarea ac­tivității de sistematizare, rezol­varea problemelor cetățenești etc. Din păcate, există și astfel de e­­xemple. La Fîrliug, bunăoară, slabele realizări pe linie edilitar­­gospodărească și social-culturală, constituie cea mai fidelă „carte de vizită“ pentru lipsa de ini­țiativă și de activitate a prima­rului. Este cunoscut faptul că în 1971, pentru diferite abateri gra­ve de la principiile eticii și echi­tății socialiste, marea majoritate a salariaților de la consiliul popular al comunei Fîrliug (și despre lucrul acesta s-a relatat la timpul potrivit în ziarul nos­tru) au fost schimbați din func­ții. Atunci, comitetul comunal de partid, deputații, masa de cetă­țeni, au primit cu încredere pro­punerea ca primul om al obștei să fie tovarășul Cornel Bandu. Cu toții și-au pus atunci nădej­dea în acest om. — Ambiția noastră este — și-au spus, desigur, locuitorii sa­telor Fîrliug, Scăiuș, Dezești, Du­­leu, Remetea și Valea mare — de a transforma comuna într-o a­­șezare nouă, întinerită, admirată de cei care drumețesc pe artera de circulație Lugoj—Reșița. Știau ei ce știau: Inimoși sunt. Dragoste de muncă și de locu­rile în care trăiesc și muncesc e­­xistă. Apoi, comuna dispune de suficiente resurse pentru a-i da un plus de inedit, de frumusețe. Iată de ce, în 1971 și în­­ mai ales după schimbul de 1972 ex­periență organizat cu primarii și secretarii comitetelor comunale de partid în localitățile de pe Valea Bistrei), gospodarii din Fîrliug au înscris pe agenda de lucru a consiliului popular o se­rie de­ acțiuni valoroase, menite să situeze așezarea lor în rîndul comunelor fruntașe din județ. Dar de la a dori și pînă la realiza este o cale lungă. Recen­a­ta conferință pentru dare de seamă și alegeri a organizației comunale de partid, făcînd bi­lanțul activității desfășurate în ultimii doi ani, a constatat cu regret că pe linie edilitar—gos­podărească și social—culturală rezultatele nu sînt cîtuși de pu­țin mulțumitoare. Firește, cîte ceva s-a făcut. Astfel, au fost construiți circa 9 000 mp de trotuare, s-au ame­najat 500 mp zone verzi, s-a tur­nat o placă din beton în fața căminului cultural din centrul comunei, s-a pietruit drumul co­munal Scăiuș . Șoseaua Na­țională, pe o lungime de 4,5 km, s-a început repararea drumului județean Fîrliug—Dezești. De a­­semenea, au fost construite 50 de podețe, a început construirea noului local al consiliului popu­lar și a căminului cultural din satul Scăiuș ... Și, cam atît în 2 ani ! De altfel, nici în 1971 și nici în 1972 nu a fost realizat angajamentul luat în întrecerea socialistă dintre localitățile ju­dețului. Valoarea economiilor obținute prin munca patriotică a cetățenilor se ridică la numai 532 000­ lei (comuna are peste 4 500 locuitori), cu 150 000 lei sub angajamentul valoric asu­mat, revenind pe cap de locui­tor o sumă derizorie : 118 lei ! Cine trece astăzi prin Fîrliug și satele aparținătoare, își dă ușor seama că pe aici există un slab spirit gospodăresc, că edilii nu manifestă prea mult interes pentru înfrumusețarea continuă a așezării, îmbogățirea ei cu e­­lementele de civilizație specifice satului contemporan românesc, care să o apropie tot mai mult de așezările urbane. în interio­rul satelor pot fi văzute garduri din spini, case netencuite, pe un CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 2-a) Fruntașii ogoarelor și experiența lor Se întîmplă adeseori să în­­drăgești oameni și locuri în­că de la prima întîlnire. Exis­tă anume fapte și gesturi ca­re impresionează și care se întipăresc în memorie, re­­deșteptîndu-se cine știe cînd. Atunci îți face plăcere reve­derea acelor locuri și oameni, ca și confruntarea realității cu prima plăcută impresie. In timpul campaniei de toamnă, drumurile m-au pur­tat nu o dată la Vrani. Se muncea pe atunci la o cotă înaltă de entuziasm, înfruntînd condițiile oamenii vitrege de lucru cu o vizibilă bucurie întipărită pe fețe. Secretarul organizației de partid din coo­perativa agricolă, Ion Mia, a­­firma cu curaj, deși recolta­tul era de abia la jumătate, „am Min CUM SA FĂURIM MINUWH!“ că producția acestui an va în­trece toate așteptările. Am păstrat în suflet acea bucu­rie exteriorizată spontan și am revenit la Vrani la ora bilanțului. Rememorez întreaga cam­panie cu ajutorul președinte­lui C.A.P., Gheorghe Mizer. Pămîntul mustea în apa bălti­tă, supunîndu-se totuși voin­ței oamenilor și forței mașini­lor. Cooperatorii, în cizmele lor înalte, zăboveau în lanuri de dimineața pînă seara ziu, iar tractoarele, legate tîr­­și c­­e cinci deodată, urneau din ogorul cleios remorcile în­cărcate vîrf și afundate la ju­mătatea roților. Om și mași­nă înfruntau natura într-o simbioză perfectă, smulgîn­­du-i roadele pregătite cu atî­­ta trudă. în plină bătălie pe ogoare, comuniștii au găsit timpul necesar de a-și mani­festa aprecierea față de unul din conducătorii acestei în­fruntări : Titu Stanciu, șeful secției de mecanizare din co­mună. Gestul, obișnuit poate în alte momente, a înflăcărat de astădată pe toți mecaniza­torii care au înțeles că pri­mirea conducătorului lor în rîndurile partidului înglobea­ză de fapt și aprecierea mun­cii desfășurate de fiecare în parte. Dar, în această reconstituire a campaniei nu pot lipsi două din personajele cele mai im­portante, brigadierii Iosif Roș­ea și Iosif Ab­agea. Astăzi, de pe aceste ogoare mai puțin fertile altădată, s-au obținut peste 4 000 kg porumb boabe la hectar, o cifră nu la înde­­roîna fiecăruia. Președintele, Gheorghe Mizer, mărturisea că fără cei doi brigadieri a­ MIRCEA COSMIN (Continuare In pag. a 3-a) mm ■ ...«Lt. Cooperatorii de la C.A.P. Naidăș au intrat cu toate forjele la arat.

Next