Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)

1973-03-23 / nr. 2597

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■iai*iia.ifciu.a nascuAsuL X1JUXU, ANUL XX, Nr. 2597 VINERI, 23 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI Cu aceleași mijloace tehnice și umane IN­DUCTE SPORITE întreprinderilo i Caransebeș au com­is sa mire ii constlialia fra­laselor La recenta Plenară a C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului nostru a pus din nou în atenția organelor și organi­zațiilor de partid, a colectivelor din întreprinderi sarcina sporirii productivității muncii ca o cerință de strictă actualitate, esenția­lă pentru continua mărire a eficienței activității economice. Ea apare ca o necesitate deosebită în județul nostru unde există o importantă zestre tehnică, o bogată experiență, înscriindu-se pe agenda de lucru și datorită faptului că în primele două luni ale anului într-o seamă de unități n-au fost fructificate rezervele e­­xistente, înregistrîndu-se rămineri în urmă față de nivelele pre­văzute. Mărirea productivității muncii nu poate fi privită insă doar ca o acțiune de campanie, limitîndu-se la atingerea indicatori. Ea trebuie să devină o preocupare susținută, de unui larg interes, menită să capteze toate energiile creatoare ale colective­lor, canalizîndu-le organizat spre folosirea la parametri superiori a capacităților de producție, spre promovarea unor tehnologii ca­re permit reducerea manoperei și a timpului de execuție, spre or­ganizarea în condiții superioare a procesului de fabricație, în așa fel, incit fiecare salariat să poată folosi integral și eficient timpul de lucru. Intre unitățile cărora le revin sarcini deosebite în această di­recție, amintim pe cele din ora­șul Caransebeș : Uzina de con­strucții metalice, Combinatul de prelucrare a lemnului și Tehno­­lemn. Potrivit datelor de care punem, toate vor trebui să dis­pă­sească soluții pentru mărirea substanțială a nivelului produc­tivității muncii. Așa, bunăoară, colectivele de la C.P.L. au de realizat o creștere de peste 21 la sută. Desigur, relevînd asemenea sarcini, nu putem să nu ne în­trebăm : cum se acționează în vederea îndeplinirii lor ? Am­ a­­les ca interlocutor pe tovarășul Nicolae Oprea, secretar al comi­tetului orășenesc de partid, care din primul moment s-a optimist, apreciind că toate arătat co­lectivele se vor achita exemplar de sarcinile încredințate.­­ Faptele atestă că, față de 1972, în unitățile indus­triale din Caransebeș s-a lu­crat cu o productivitate mult sporită. Ce condiții au fost create și cum se acționează ? — Fără a trece cu vederea ca­rențele care persistă încă, con­sider că se acționează mai ener­gic pentru folosirea potențialului tehnic și uman. Neajunsurile ma­nifestate anul trecut au determi­nat pe tovarășii de la C.P.L. să întreprindă o analiză minuțioasă asupra cauzelor. Nici un comu­nist, nici un salariat de la secția P.A.L. nu a putut rămîne nepă­sător la numărul­ mare de ore muncă pierdute, datorită defec­țiunilor tehnice. Activul de partid din secție a discutat a­­mănunțit cum poate fi evitată o­­prirea neprogramată a utilajelor, cum se poate reduce durata re- EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 4-a) ÎNTRECEREA socialista factor determinant in realizarea și depășirea sarcinilor economice îndeplinirea mobilizatoarelor sarcini de plan, puse în fața si­­derurgiștilor Uzinei Oțelul în anul 1973, an hotărîtor Roșu în realizarea cincinalului înainte de termen, constituie pentru co­mitetul sindicatului nostru preocupare centrală. Pornind cu o încredere deplină în capacita­tea colectivului de salariați, încă de anul trecut am organizat, sub îndrumarea comitetului uzinal de partid, numeroase acțiuni de lucru. Prin consultarea nemijlo­cită a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din uzină, am urmărit să descoperim noi rezer­ve interne, să stabilim măsuri tehnice eficiente care să condu­că la respectarea cuvîntului dat în întrecere. De asemenea, ba­­zîndu-ne pe experiența bogată a fruntașilor și evidențiaților, am trecut cu sprijinul factorilor de conducere de la fiecare loc de muncă la analizarea amănun­țită a noilor obiective care să constituie baza întrecerii socia­liste la nivelul salariaților, al e­­chipelor, schimburilor și brigă­zilor. In urma acestei munci, în a­­dunările lunare prilejuite de dezbaterea cifrelor de plan, oțe­­larii, laminatorii și ceilalți mun­citori, inginerii și tehnicienii din uzina noastră s-au angajat să depășească prevederile planului .pe acest an cu 2 500 tone de oțel, 1 500 tone platine, 1 000 tone ta­blă, 600 tone profile ușoare și 100 tone piese turnate. Ca re­zultat firesc al acestor angaja­mente privind planul sortimental pe uzină ne-am propus să depă­șim producția globală și marfă cu cîte 6 milioane lei, iar pro­ductivitatea muncii să sporeas­că pe fiecare salariat cu peste 560 lei, față de cifra planificată. O altă sarcină căreia comite­tul sindicatului i-a acordat toată atenția a constituit-o folosirea deplină a timpului de lucru și în special a capacităților de producție prin generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III. Merită să fie subliniată colaborarea ce a exis­tat între conducerea administra­tivă a uzinei și comitetul sindi­catului și, mai ales, receptivita­tea acestora la propunerile oa­menilor muncii privind asigura­rea cu personal calificat a unor mașini unelte care, în schimbu­rile II și III, nu erau folosite la capacitate, în prezent, o problemă majoră pusă în această fața noastră este aproape rezolvată. Faptul că angajamentele în întrecerea socialistă au sintetizat posibilitățile existente la fiecare­ loc de muncă, este demonstrat de realizările deosebite obținute pe primele două luni din acest an. Evidențiem în acest sens activitatea oțelurilor al căror bilanț se cifrează la peste 2 200 tone oțel, cea a laminatorilor de platine cu 835 tone, a lamina­torilor de tablă cu 421 tone, a celor de la profile cu peste 400 tone. Aceste rezultate au generat depășirea valorii producției glo­bale cu 5 600 000 lei, creșterea productivității muncii cu 2,6 la sută față de plan. Fără îndoială că la baza acti­vității rodnice desfășurate pînă acum stă munca tuturor salaria­ților din­ rîndul cărora merită a fi scoasă în evidență întrecerea neobosită a celor 225 de fruntași pe uzină, a colectivului fruntaș al liniei laminorului de a cărui experiență și simț tablă, al datoriei îndeplinite, ne-am stră­duit să le popularizăm și să le generalizăm în toate secțiile și sectoarele. Dintre fruntașii în în­trecerea socialistă se detașea­ză în mod deosebit oțelarii Nico­­lae Crețescu și Petru Homoja, luminatorii Ludovic Martin, Vir­gil Vișoreanu, Ioan Drăghici, Nicolae Stanca și alții, cu care uzina și orașul se mîndresc. Rezultatele obținute și ritmul însuflețit, cu care se desfășoară întrecerea, generat de recentele documente ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. și mai ales de cu­­vîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, ne dă certitudinea că mobilizatoarele sarcini de plan ale anului 1973 vor fi îndeplini­te înainte de termen, contri­buind și noi alături de întregul popor la înflorirea României so­cialiste. NICOLAE LAȚCU președintele Comitetului sindicatului Uzinei Oțelul Roșu t i OBBBHI Sau SGBBBBI A BBBBBSBIBHSISBEIBBBBBGI L ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședin­ța Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat De­cretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET PENTRU CONVOCAREA MARII MNIi NATIONALE In temeiul articolului 64 punctul I din Constituție: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adu­nare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU SIM PAGINA all-a DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Ce loc ocupă Comitetul orășenesc pentru cultură și educație socialistă in viața spirituală a localității? IBBBIBI BIBBBIBBB LA C.A.P. RADIMNA C­il Un stimulent in creșterea GLOBAL producției de lapte Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. privind îmbunătăți­rea organizării și retribuirii muncii în agricultură a fost primită cu vie satisfacție de cooperatorii fermei zootehnice a C.A.P. Radimna. Aceasta, pentru că hotărîrea stabilește definitiv retribuția muncii pe bază de acord global, for­mă pe care au aplicat-o în 1972 cooperatorii din zooteh­nie la Radimna, în urma căreia s-au obținut rezultate su­perioare anilor precedenți. Acordul global — ne-a spus inginerul șef al unității, Bo­­jidar Petrovici — ne-a per­mis, în anul trecut, să re­dresăm activitatea sectorului zootehnic al C.A.P. Oamenii care au lucrat în fermă au avut un stimulent puternic în munca lor cunoscînd fap­tul că retribuția se face pro­porțional cu realizările obți­nute. Astfel, am avut îngri­jitori ca Țvetco Tărbănoș, Dumitru Ocanovici care au realizat venituri anuale de peste 15 000 de lei, din care au primit în natură peste 2 000 kg de porumb și grîu, 300 kg de struguri și o impor­tantă sumă de bani în nu­merar. Ca urmare a muncii prestate s-au înregistrat 1430 de litri de lapte—pe cap de vacă furajată, cu mult peste sarcinile de plan prevăzute. Primele două luni din 1973 confirmă afirmațiile ingineru­lui șef. In această perioadă au fost livrați la fondul de stat cu 1­082 de litri de lapte mai mult față de plan, iar ritmul actual va permite depășire­a livrărilor pe în­­­treg anul cu 20 000 litri. Pre­vederile cuprinse în hotărîre privind asigurarea unui ve­nit minim garantat în zoo­tehnie și retribuția corespun­zătoare a îngrijitorilor în funcție de depășirile de plan vor asigura, însă, depășirea acestor cifre și sporirea pro­ducțiilor de lapte de la fie­care vacă furajată. Experiența cîștigată anul trecut — a precizat șeful fer­mei zootehnice, medicul ve­terinar, Alexan­dru Marinco­­vici — indicațiile cuprinse ln Hotărîrea C.C. al P.C.R., ne obligă să căutăm noi forme de cointeresare a cooperato­rilor, pentru ca producția de Lapte să poată atinge în vii­tor 2 000 litri pe vacă furaja­tă. Sîntem încă departe de această cifră, dar rezervele existente în fermă, posibili­­­tățile de retribuție a oame­nilor pe care le oferă hotă­rîrea, stabilesc un cadru adec­vat de muncă pentru atin­gerea unor asemenea obiecti­ve. In 1973 ne propunem­ să consolidăm ceea ce am făcut bun pînă în prezent, să spo­rim producțiile planificate în așa fel, încît să ne încadrăm în efortul general pentru rea­lizarea programului județean. AURELIA BIZAN corespondent ANVNA Viziune unitară și eforturi conjugate in proce Tradițiile cultural-artistice ale localității miniere din Caraș-Se­­verin au cunoscut o amplificare impetuoasă în anii edificării so­cialismului în țara noastră. In jurul Clubului minier au fost în­jghebate numeroase formații ar­tistice (teatru, montaj literar-muzical, dansuri, brigadă artisti­că de agitație), s-a început o in­tensă activitate de difuzare științei și culturii, în scopul for­a­mării și dezvoltării conștiinței so­cialiste a maselor. La acest progres spiritual al vechii așezări miniere bănățene au contribuit în mod hotărîtor dezvoltarea în­­vățămîntului, mărirea numărului de ingineri și tehnicieni care lu­crează în întreprinderea din lo­calitate, crearea de condiții op­time desfășurării procesului edu­cațional. Organizarea Comitetului orășe­nesc pentru cultură și educație socialistă în Anina »,constituiți un considerabil progres în ceea­ ce privește concentrarea și con­jugarea eforturilor tuturor facto­rilor educaționali din oraș (club, intelectuali de cele mai diverse categorii — cadre didactice, ingi­neri, medici ș.a. — comitete sin­dicale) in asigurarea unei viziuni unitare la nivelul localității, pre­cum și diversificarea manifestări­lor cultural-educative. în același timp s-au făcut importanți pași în apropierea de locul de muncă, în deservirea microgrupurilor. Ce s-a întreprins practic ? Cei 27 de membri ai comitetului au fost repartizați în 4 comisii : ac­tivitatea cluburilor ; informare, documentare și muzeistică ; răs­­pîndirea cunoștințelor științifice ; creație populară și mișcare artis­tică de amatori. Rodul unei ase­menea structurări a colectivelor formate s-a materializat în cîte­­va acțiuni de amploare. In răs­­pîndirea cunoștințelor politice și științifice s-a recurs la modalita­tea de maximă eficiență de a ți­ne expuneri la locul de muncă în secții și întreprinderi. La in­dicația comitetului orășenesc de partid, un colectiv al comitetului de cultură și educație socialistă a efectuat un studiu asupra ce­rințelor în domeniul sprijinirii îndeplinirii planului cincinal îna­inte de termen, insistîndu-se a­­supra cunoașterii sarcinilor fie­cărui colectiv de muncă, a sec­țiilor, echipelor și individual a oamenilor. In planul acțiunilor de extindere a metodelor înain­tate de muncă, a impulsionării procesului tehnologic s-au inițiat cîteva consfătuiri, simpozioane, dezbateri pe teme ca : „Să lu­ăm inovații la un nivel rea­cțt mai înalt al eficienței“, „Rolul femeii în societatea noastră so­cialistă“, „Cum privim munca și viața“, „Rolul și responsabilitatea celor care organizează și conduc producția“. Cei peste 40 de sec­­tori ai comitetului își­ aduc pre­țioasa lor contribuție la elabora­rea și susținerea unor materiale de analiză, conferințe, expuneri pe cele mai diverse teme ale e­­ticii muncii, ale educației ateist­­științifice, din rîndul lectorilor făcînd parte și un însemnat nu­măr de muncitori și tehnicieni minieri cu o­­ mare experiență, bi­ne pregătiți și capabili să contri­buie efectiv la elucidarea probleme supuse dezbaterii unor pu­blice. Merită a fi apreciat apor­tul minerilor Petru Munteanu, Gheorghe Mănescu, Ion Ghineț și al strungarului Carol Contur la activitatea de răspîndire a cu­noștințelor tehnice, la perfecțio­narea profesională a auditoriului format din colegii lor de muncă. Tot în acest domeniu merită a fi reliefat interesul de intelectualii orașului manifestat pentru formarea de brigăzi științifice la nivelul orașului, capabile să răs­pundă atît solicitărilor locale. EMIL MOISE inspector al Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă Caraș-Severin f Contirtud­e In pag­o 2­ al ȘCOALA ȘI VIAȚA —■ ...............—— ----------------------------------------------— Problemă socială de majoră însemnătate, cuprinderea mîinii de lucru feminine în circui­tul economic cunoaște multiple rezolvări. Intre acestea, resuscitarea unor străvechi îndeletni­ciri la cota exigențelor contemporane se refe­ră la înființarea unor secții de țesut covoare în cadrul cooperației meșteșugărești. Dificul­tățile inerente începutului au fost depășite. La ora actuală, în județul nostru funcționează țe­sătorii de covoare pe lingă cinci cooperative. La Moldova Nouă și Bocșa realizările sînt frumoase, detașîndu-se considerabil de rezul­tatele, încă modeste, obținute la Reșița și Ca­ransebeș. Cauzele sînt multiple. Vom încerca să le înfățișăm, desprinzînd și consecințele pe care le determină, sugerînd căi de redresare a situației. — Organizarea deficitară a activității în unele secții este izvorul principal al neajunsu­rilor — ne-a declarat tovarășul Constantin Stanca, președintele Uniunii județene a coo­perativelor meșteșugărești. Zicala „Omul sfin­țește locul" se verifică perfect în cazul aflat în discuție. La Moldova Nouă, secția aparți­­nînd cooperativei orăvițene „Răsăritul" și Bocșa avem două brigadiere inimoase, care sînt în același timp, țesătoare pricepute, capa­bile de a coordona și conduce colectivele de lucru. Secretul succesului poate fi ușor defi­nit : disciplină riguroasă plus iscusință. Și nu numai atît — ne-a arătat interlocu­torul nostru, în continuare. Să amintim și preocuparea constantă a conducerilor coope­rativelor „Răsăritul" și „Izvorul" pentru aprovi­zionarea manifestat la timp cu materii prime, interesul pentru calificarea țesătoarelor. Nu același lucru se poate spune în cazul coope­rativei „Bîrzava" din Reșița, cu ateliere în municipiu, Anina, Ezeriș. Calificarea angaja­telor prezintă nică nu este la carențe serioase, asistența teh­nivelul cerut, cîștigul bănesc al lucrătoarelor fiind și el sub nivelul celui din Bocșa și Moldova Nouă. — In cursul acestei luni vom proceda , la reorganizarea secției reșițene — ne-a spus to­varășul Gheorghe Rusu, președintele coope­rativei „Bîrzava". Vom renunța la una din brigadiere, care va trece în atelier, conform calificării sale. Ii dăm dreptate tovarășului Rusu : este ne­­cesară reașezarea activității secției pe ba; mai solide. Nu mai puțin adevărat însă est faptul că trebuia acționat mai din timp. Măsui neîntîrziate se cuvin a fi luate și la atelieri de țesut covoare din Anina, aflat în subordi­nea cooperativei reșițene. Este inadmisibil c — fără excepții, aproape — angajatele să­­ realizeze un venit lunar de proporții medii După cum rezultă și din informarea trimisă de corespondentul nostru , Ion Ghineț, de sub redacția voluntară din Anina a ziarului, 1. o singură explicație se poate neglijarea problemelor secției da acestei situații de către condu­cerea cooperativei. Și aici revine cu pregnan­ță aspectul neasigurării asistenței tehnice com­petente care să realizeze calificarea corespunză­toare a țesătoarelor și să întroneze un climat spornic de lucru. Ca să nu mai vorbim de fap­tul că aprovizionarea secției cu materiale se face în mod neritmic. Fără a escamota așadar deficiențele în sti­lul de muncă al celor răspunzători de coordo­narea producției, o vină mare au și unele angajate. Dezinteresul față de meserie, indis­ciplina nu pot concura, în nici un caz, decit la crearea situației prezentate. — Cine muncește cu tragere de inimă, cîș­tigă — a ținut să-și arate părerea tovarășa Jenița Iacobiță. La început duceam acasă 500-600 lei. Acum realizez un salariu de 1 000-1 100 lei lunar. Am văzut că un cîștig decit străduindu-mă, mi-am dat silința să în­văț meseria cît mai bine. Jenița Iacobiță și Victoria Șelaru au în­vățat să izvodească covoare aici, la Reșița unde lucrează de la înființarea secției, în urmă cu aproape 2­­ ani. Lucrătoarele din Mol­dova Nouă și Bocșa n-au cunoscut nici ele înainte de înființarea secției, meșteșugul alcă­tuirii firelor de lună în armonii coloristice. Dar perseverența, vrednicia, și-au arătat roa­dele în­ creșterea veniturilor personale în ra­port cu rezultatele muncii. Părerea tuturor acestor femei harnice concordă : cîștigă fiecare după gradul de interes investit" în activitatea zilnică. Iar opinia că în secțiile de covoare in V. BALTEANU-LENGHER (Continuare in pag. a 4-a) POSIBILIZĂ[1 NEFRU­CTIFIMTE­­ R AIFN­ FREIE OF IFSlIF 1W0M * Realizări pe măsura strădaniei și a competenței organizatorilor producției © Deviza vredniciei: „Cine muncește cu tragere de inimă, cîștigă“ • Cînd comoditatea pune piedici înnoirilor ergonomice • Dar perspectiva vă preocupă, tovarăși din cooperație?

Next