Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)
1973-03-23 / nr. 2597
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■iai*iia.ifciu.a nascuAsuL X1JUXU, ANUL XX, Nr. 2597 VINERI, 23 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI Cu aceleași mijloace tehnice și umane INDUCTE SPORITE întreprinderilo i Caransebeș au comis sa mire ii constlialia fralaselor La recenta Plenară a C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului nostru a pus din nou în atenția organelor și organizațiilor de partid, a colectivelor din întreprinderi sarcina sporirii productivității muncii ca o cerință de strictă actualitate, esențială pentru continua mărire a eficienței activității economice. Ea apare ca o necesitate deosebită în județul nostru unde există o importantă zestre tehnică, o bogată experiență, înscriindu-se pe agenda de lucru și datorită faptului că în primele două luni ale anului într-o seamă de unități n-au fost fructificate rezervele existente, înregistrîndu-se rămineri în urmă față de nivelele prevăzute. Mărirea productivității muncii nu poate fi privită insă doar ca o acțiune de campanie, limitîndu-se la atingerea indicatori. Ea trebuie să devină o preocupare susținută, de unui larg interes, menită să capteze toate energiile creatoare ale colectivelor, canalizîndu-le organizat spre folosirea la parametri superiori a capacităților de producție, spre promovarea unor tehnologii care permit reducerea manoperei și a timpului de execuție, spre organizarea în condiții superioare a procesului de fabricație, în așa fel, incit fiecare salariat să poată folosi integral și eficient timpul de lucru. Intre unitățile cărora le revin sarcini deosebite în această direcție, amintim pe cele din orașul Caransebeș : Uzina de construcții metalice, Combinatul de prelucrare a lemnului și Tehnolemn. Potrivit datelor de care punem, toate vor trebui să dispăsească soluții pentru mărirea substanțială a nivelului productivității muncii. Așa, bunăoară, colectivele de la C.P.L. au de realizat o creștere de peste 21 la sută. Desigur, relevînd asemenea sarcini, nu putem să nu ne întrebăm : cum se acționează în vederea îndeplinirii lor ? Am ales ca interlocutor pe tovarășul Nicolae Oprea, secretar al comitetului orășenesc de partid, care din primul moment s-a optimist, apreciind că toate arătat colectivele se vor achita exemplar de sarcinile încredințate. Faptele atestă că, față de 1972, în unitățile industriale din Caransebeș s-a lucrat cu o productivitate mult sporită. Ce condiții au fost create și cum se acționează ? — Fără a trece cu vederea carențele care persistă încă, consider că se acționează mai energic pentru folosirea potențialului tehnic și uman. Neajunsurile manifestate anul trecut au determinat pe tovarășii de la C.P.L. să întreprindă o analiză minuțioasă asupra cauzelor. Nici un comunist, nici un salariat de la secția P.A.L. nu a putut rămîne nepăsător la numărul mare de ore muncă pierdute, datorită defecțiunilor tehnice. Activul de partid din secție a discutat amănunțit cum poate fi evitată oprirea neprogramată a utilajelor, cum se poate reduce durata re- EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 4-a) ÎNTRECEREA socialista factor determinant in realizarea și depășirea sarcinilor economice îndeplinirea mobilizatoarelor sarcini de plan, puse în fața siderurgiștilor Uzinei Oțelul în anul 1973, an hotărîtor Roșu în realizarea cincinalului înainte de termen, constituie pentru comitetul sindicatului nostru preocupare centrală. Pornind cu o încredere deplină în capacitatea colectivului de salariați, încă de anul trecut am organizat, sub îndrumarea comitetului uzinal de partid, numeroase acțiuni de lucru. Prin consultarea nemijlocită a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din uzină, am urmărit să descoperim noi rezerve interne, să stabilim măsuri tehnice eficiente care să conducă la respectarea cuvîntului dat în întrecere. De asemenea, bazîndu-ne pe experiența bogată a fruntașilor și evidențiaților, am trecut cu sprijinul factorilor de conducere de la fiecare loc de muncă la analizarea amănunțită a noilor obiective care să constituie baza întrecerii socialiste la nivelul salariaților, al echipelor, schimburilor și brigăzilor. In urma acestei munci, în adunările lunare prilejuite de dezbaterea cifrelor de plan, oțelarii, laminatorii și ceilalți muncitori, inginerii și tehnicienii din uzina noastră s-au angajat să depășească prevederile planului .pe acest an cu 2 500 tone de oțel, 1 500 tone platine, 1 000 tone tablă, 600 tone profile ușoare și 100 tone piese turnate. Ca rezultat firesc al acestor angajamente privind planul sortimental pe uzină ne-am propus să depășim producția globală și marfă cu cîte 6 milioane lei, iar productivitatea muncii să sporească pe fiecare salariat cu peste 560 lei, față de cifra planificată. O altă sarcină căreia comitetul sindicatului i-a acordat toată atenția a constituit-o folosirea deplină a timpului de lucru și în special a capacităților de producție prin generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III. Merită să fie subliniată colaborarea ce a existat între conducerea administrativă a uzinei și comitetul sindicatului și, mai ales, receptivitatea acestora la propunerile oamenilor muncii privind asigurarea cu personal calificat a unor mașini unelte care, în schimburile II și III, nu erau folosite la capacitate, în prezent, o problemă majoră pusă în această fața noastră este aproape rezolvată. Faptul că angajamentele în întrecerea socialistă au sintetizat posibilitățile existente la fiecare loc de muncă, este demonstrat de realizările deosebite obținute pe primele două luni din acest an. Evidențiem în acest sens activitatea oțelurilor al căror bilanț se cifrează la peste 2 200 tone oțel, cea a laminatorilor de platine cu 835 tone, a laminatorilor de tablă cu 421 tone, a celor de la profile cu peste 400 tone. Aceste rezultate au generat depășirea valorii producției globale cu 5 600 000 lei, creșterea productivității muncii cu 2,6 la sută față de plan. Fără îndoială că la baza activității rodnice desfășurate pînă acum stă munca tuturor salariaților din rîndul cărora merită a fi scoasă în evidență întrecerea neobosită a celor 225 de fruntași pe uzină, a colectivului fruntaș al liniei laminorului de a cărui experiență și simț tablă, al datoriei îndeplinite, ne-am străduit să le popularizăm și să le generalizăm în toate secțiile și sectoarele. Dintre fruntașii în întrecerea socialistă se detașează în mod deosebit oțelarii Nicolae Crețescu și Petru Homoja, luminatorii Ludovic Martin, Virgil Vișoreanu, Ioan Drăghici, Nicolae Stanca și alții, cu care uzina și orașul se mîndresc. Rezultatele obținute și ritmul însuflețit, cu care se desfășoară întrecerea, generat de recentele documente ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. și mai ales de cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, ne dă certitudinea că mobilizatoarele sarcini de plan ale anului 1973 vor fi îndeplinite înainte de termen, contribuind și noi alături de întregul popor la înflorirea României socialiste. NICOLAE LAȚCU președintele Comitetului sindicatului Uzinei Oțelul Roșu t i OBBBHI Sau SGBBBBI A BBBBBSBIBHSISBEIBBBBBGI L ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET PENTRU CONVOCAREA MARII MNIi NATIONALE In temeiul articolului 64 punctul I din Constituție: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU SIM PAGINA all-a DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Ce loc ocupă Comitetul orășenesc pentru cultură și educație socialistă in viața spirituală a localității? IBBBIBI BIBBBIBBB LA C.A.P. RADIMNA Cil Un stimulent in creșterea GLOBAL producției de lapte Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. privind îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii în agricultură a fost primită cu vie satisfacție de cooperatorii fermei zootehnice a C.A.P. Radimna. Aceasta, pentru că hotărîrea stabilește definitiv retribuția muncii pe bază de acord global, formă pe care au aplicat-o în 1972 cooperatorii din zootehnie la Radimna, în urma căreia s-au obținut rezultate superioare anilor precedenți. Acordul global — ne-a spus inginerul șef al unității, Bojidar Petrovici — ne-a permis, în anul trecut, să redresăm activitatea sectorului zootehnic al C.A.P. Oamenii care au lucrat în fermă au avut un stimulent puternic în munca lor cunoscînd faptul că retribuția se face proporțional cu realizările obținute. Astfel, am avut îngrijitori ca Țvetco Tărbănoș, Dumitru Ocanovici care au realizat venituri anuale de peste 15 000 de lei, din care au primit în natură peste 2 000 kg de porumb și grîu, 300 kg de struguri și o importantă sumă de bani în numerar. Ca urmare a muncii prestate s-au înregistrat 1430 de litri de lapte—pe cap de vacă furajată, cu mult peste sarcinile de plan prevăzute. Primele două luni din 1973 confirmă afirmațiile inginerului șef. In această perioadă au fost livrați la fondul de stat cu 1082 de litri de lapte mai mult față de plan, iar ritmul actual va permite depășirea livrărilor pe întreg anul cu 20 000 litri. Prevederile cuprinse în hotărîre privind asigurarea unui venit minim garantat în zootehnie și retribuția corespunzătoare a îngrijitorilor în funcție de depășirile de plan vor asigura, însă, depășirea acestor cifre și sporirea producțiilor de lapte de la fiecare vacă furajată. Experiența cîștigată anul trecut — a precizat șeful fermei zootehnice, medicul veterinar, Alexandru Marincovici — indicațiile cuprinse ln Hotărîrea C.C. al P.C.R., ne obligă să căutăm noi forme de cointeresare a cooperatorilor, pentru ca producția de Lapte să poată atinge în viitor 2 000 litri pe vacă furajată. Sîntem încă departe de această cifră, dar rezervele existente în fermă, posibilitățile de retribuție a oamenilor pe care le oferă hotărîrea, stabilesc un cadru adecvat de muncă pentru atingerea unor asemenea obiective. In 1973 ne propunem să consolidăm ceea ce am făcut bun pînă în prezent, să sporim producțiile planificate în așa fel, încît să ne încadrăm în efortul general pentru realizarea programului județean. AURELIA BIZAN corespondent ANVNA Viziune unitară și eforturi conjugate in proce Tradițiile cultural-artistice ale localității miniere din Caraș-Severin au cunoscut o amplificare impetuoasă în anii edificării socialismului în țara noastră. In jurul Clubului minier au fost înjghebate numeroase formații artistice (teatru, montaj literar-muzical, dansuri, brigadă artistică de agitație), s-a început o intensă activitate de difuzare științei și culturii, în scopul foramării și dezvoltării conștiinței socialiste a maselor. La acest progres spiritual al vechii așezări miniere bănățene au contribuit în mod hotărîtor dezvoltarea învățămîntului, mărirea numărului de ingineri și tehnicieni care lucrează în întreprinderea din localitate, crearea de condiții optime desfășurării procesului educațional. Organizarea Comitetului orășenesc pentru cultură și educație socialistă în Anina »,constituiți un considerabil progres în ceea ce privește concentrarea și conjugarea eforturilor tuturor factorilor educaționali din oraș (club, intelectuali de cele mai diverse categorii — cadre didactice, ingineri, medici ș.a. — comitete sindicale) in asigurarea unei viziuni unitare la nivelul localității, precum și diversificarea manifestărilor cultural-educative. în același timp s-au făcut importanți pași în apropierea de locul de muncă, în deservirea microgrupurilor. Ce s-a întreprins practic ? Cei 27 de membri ai comitetului au fost repartizați în 4 comisii : activitatea cluburilor ; informare, documentare și muzeistică ; răspîndirea cunoștințelor științifice ; creație populară și mișcare artistică de amatori. Rodul unei asemenea structurări a colectivelor formate s-a materializat în cîteva acțiuni de amploare. In răspîndirea cunoștințelor politice și științifice s-a recurs la modalitatea de maximă eficiență de a ține expuneri la locul de muncă în secții și întreprinderi. La indicația comitetului orășenesc de partid, un colectiv al comitetului de cultură și educație socialistă a efectuat un studiu asupra cerințelor în domeniul sprijinirii îndeplinirii planului cincinal înainte de termen, insistîndu-se asupra cunoașterii sarcinilor fiecărui colectiv de muncă, a secțiilor, echipelor și individual a oamenilor. In planul acțiunilor de extindere a metodelor înaintate de muncă, a impulsionării procesului tehnologic s-au inițiat cîteva consfătuiri, simpozioane, dezbateri pe teme ca : „Să luăm inovații la un nivel reacțt mai înalt al eficienței“, „Rolul femeii în societatea noastră socialistă“, „Cum privim munca și viața“, „Rolul și responsabilitatea celor care organizează și conduc producția“. Cei peste 40 de sectori ai comitetului își aduc prețioasa lor contribuție la elaborarea și susținerea unor materiale de analiză, conferințe, expuneri pe cele mai diverse teme ale eticii muncii, ale educației ateistștiințifice, din rîndul lectorilor făcînd parte și un însemnat număr de muncitori și tehnicieni minieri cu o mare experiență, bine pregătiți și capabili să contribuie efectiv la elucidarea probleme supuse dezbaterii unor publice. Merită a fi apreciat aportul minerilor Petru Munteanu, Gheorghe Mănescu, Ion Ghineț și al strungarului Carol Contur la activitatea de răspîndire a cunoștințelor tehnice, la perfecționarea profesională a auditoriului format din colegii lor de muncă. Tot în acest domeniu merită a fi reliefat interesul de intelectualii orașului manifestat pentru formarea de brigăzi științifice la nivelul orașului, capabile să răspundă atît solicitărilor locale. EMIL MOISE inspector al Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă Caraș-Severin f Contirtude In pago 2 al ȘCOALA ȘI VIAȚA —■ ...............—— ----------------------------------------------— Problemă socială de majoră însemnătate, cuprinderea mîinii de lucru feminine în circuitul economic cunoaște multiple rezolvări. Intre acestea, resuscitarea unor străvechi îndeletniciri la cota exigențelor contemporane se referă la înființarea unor secții de țesut covoare în cadrul cooperației meșteșugărești. Dificultățile inerente începutului au fost depășite. La ora actuală, în județul nostru funcționează țesătorii de covoare pe lingă cinci cooperative. La Moldova Nouă și Bocșa realizările sînt frumoase, detașîndu-se considerabil de rezultatele, încă modeste, obținute la Reșița și Caransebeș. Cauzele sînt multiple. Vom încerca să le înfățișăm, desprinzînd și consecințele pe care le determină, sugerînd căi de redresare a situației. — Organizarea deficitară a activității în unele secții este izvorul principal al neajunsurilor — ne-a declarat tovarășul Constantin Stanca, președintele Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești. Zicala „Omul sfințește locul" se verifică perfect în cazul aflat în discuție. La Moldova Nouă, secția aparținînd cooperativei orăvițene „Răsăritul" și Bocșa avem două brigadiere inimoase, care sînt în același timp, țesătoare pricepute, capabile de a coordona și conduce colectivele de lucru. Secretul succesului poate fi ușor definit : disciplină riguroasă plus iscusință. Și nu numai atît — ne-a arătat interlocutorul nostru, în continuare. Să amintim și preocuparea constantă a conducerilor cooperativelor „Răsăritul" și „Izvorul" pentru aprovizionarea manifestat la timp cu materii prime, interesul pentru calificarea țesătoarelor. Nu același lucru se poate spune în cazul cooperativei „Bîrzava" din Reșița, cu ateliere în municipiu, Anina, Ezeriș. Calificarea angajatelor prezintă nică nu este la carențe serioase, asistența tehnivelul cerut, cîștigul bănesc al lucrătoarelor fiind și el sub nivelul celui din Bocșa și Moldova Nouă. — In cursul acestei luni vom proceda , la reorganizarea secției reșițene — ne-a spus tovarășul Gheorghe Rusu, președintele cooperativei „Bîrzava". Vom renunța la una din brigadiere, care va trece în atelier, conform calificării sale. Ii dăm dreptate tovarășului Rusu : este necesară reașezarea activității secției pe ba; mai solide. Nu mai puțin adevărat însă est faptul că trebuia acționat mai din timp. Măsui neîntîrziate se cuvin a fi luate și la atelieri de țesut covoare din Anina, aflat în subordinea cooperativei reșițene. Este inadmisibil c — fără excepții, aproape — angajatele să realizeze un venit lunar de proporții medii După cum rezultă și din informarea trimisă de corespondentul nostru , Ion Ghineț, de sub redacția voluntară din Anina a ziarului, 1. o singură explicație se poate neglijarea problemelor secției da acestei situații de către conducerea cooperativei. Și aici revine cu pregnanță aspectul neasigurării asistenței tehnice competente care să realizeze calificarea corespunzătoare a țesătoarelor și să întroneze un climat spornic de lucru. Ca să nu mai vorbim de faptul că aprovizionarea secției cu materiale se face în mod neritmic. Fără a escamota așadar deficiențele în stilul de muncă al celor răspunzători de coordonarea producției, o vină mare au și unele angajate. Dezinteresul față de meserie, indisciplina nu pot concura, în nici un caz, decit la crearea situației prezentate. — Cine muncește cu tragere de inimă, cîștigă — a ținut să-și arate părerea tovarășa Jenița Iacobiță. La început duceam acasă 500-600 lei. Acum realizez un salariu de 1 000-1 100 lei lunar. Am văzut că un cîștig decit străduindu-mă, mi-am dat silința să învăț meseria cît mai bine. Jenița Iacobiță și Victoria Șelaru au învățat să izvodească covoare aici, la Reșița unde lucrează de la înființarea secției, în urmă cu aproape 2 ani. Lucrătoarele din Moldova Nouă și Bocșa n-au cunoscut nici ele înainte de înființarea secției, meșteșugul alcătuirii firelor de lună în armonii coloristice. Dar perseverența, vrednicia, și-au arătat roadele în creșterea veniturilor personale în raport cu rezultatele muncii. Părerea tuturor acestor femei harnice concordă : cîștigă fiecare după gradul de interes investit" în activitatea zilnică. Iar opinia că în secțiile de covoare in V. BALTEANU-LENGHER (Continuare in pag. a 4-a) POSIBILIZĂ[1 NEFRUCTIFIMTE R AIFN FREIE OF IFSlIF 1W0M * Realizări pe măsura strădaniei și a competenței organizatorilor producției © Deviza vredniciei: „Cine muncește cu tragere de inimă, cîștigă“ • Cînd comoditatea pune piedici înnoirilor ergonomice • Dar perspectiva vă preocupă, tovarăși din cooperație?