Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)
1973-03-22 / nr. 2596
ANUL XX, Nr. 2596 JOI, 22 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI Întrecerea continuă cu intensitate Prin telefon, de la subredacția noastră voluntară din Anina. De fiecare dată, la ieșirea din schimb, privirea este atrasă de un panou pe care, zilnic, este înscrisă minerilor situația întrecerii între sectoare, în realizarea planului și angajamentelor asumate. In 20 martie, pe panou a fost anunțat că planul la zi la mina Anina, este depășit cu 248 tone de către sectorul IV sud și cu 48 tone de către sectorul 3 vest. Prin depășirile înregistrate lună de lună, de la începutul anului, minerii din Anina au scos la suprafață 938 tone de cărbune cocsificabil peste prevederile planului. Proiectele de legi în dezbatere publică Președintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, președintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soția, va face o vizită oficială în țara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. EFECTIVELE DE ANIMALE ȘI LA NIVELUL PROGRAMULUI județean Booi et>> " revine: DUPĂ DISC LI BIS in a 1.C.IIII In dezvoltarea sectorului cald e nevoie de o viziune unitară în investigațiile întreprinse de ziarul „Flamura" în rîndul constructorilor de mașini din Reșița, privind posibilitățile pe care le au pentru sporirea eficienței activității economice, s-a amintit în repetate rînduri că factorul esențial rămîne îmbunătățirea muncii în sectorul cald — adică în turnătorii și forjă. Interlocutorii își argumentau opiniile cu diferite date și cifre privind întârzierile în livrarea pieselor, procentul încă ridicat la rebuturi, orele irosite cu remanierea unor piese, întrucît de la formularea acelor critici au trecut cinci luni, iar între timp a avut loc și conferința organizației de partid pe uzină și adunarea reprezentanților salariaților, am găsit necesar să revenim pentru a informa asupra măsurilor luate și eficiența acestora. Pe baza unei minuțioase analize a activității sectorului cald, a importanței sale în asigurarea ritmicității în atelierele de prelucrare la rece, conducerea Grupului de uzine a găsit oportun să asigure acestui compartiment o conducere proprie — director și doi ingineri șefi — care coordonează întreaga activitate de producție. Deși timpul scurs este extrem de scurt pentru înfăptuirea unui reviriment general, măsura luată se dovedește utilă, în sensul că s-a stabilit un program de muncă, există o viziune unitară privind dezvoltarea prioritară a unor sectoare și ateliere. Totuși, așa cum dovedesc faptele, turnătoriile creează încă greutăți secțiilor prelucrătoare deoarece o seamă de piese sunt livrate cu întîrziere. Pentru a elucida cauzele care au determinat pierderea decalajului, modalitățile de ieșire din impas au stat de vorbă cu tovarășul inginer Mihai Vida, căruia i s-a încredințat conducerea sectorului cald. Pînă la numirea dumneavoastră ca director ați condus turnătoria de oțel, aveți continuitate în acest sector. De ce credeți că turnătoriile nu mai fac față cerințelor uzinei , întrucât problemele nu pot fi analizate global se voi detalia pe secții, începînd cu cea pe care o cunosc mai bine, — turnătoria de oțel. Nu doresc să fiu înțeles greșit, dar, după părerea mea, pierderea decalajului de care ați amintit se datorește unei viziuni înguste asupra sectorului cald. Deși turbătoria de oțel și-a sporit an de an producția, atît ca tonaj, cât și ca piese, nu putem face față ritmului de creștere a capacității de prelucrare și montaj. Apoi an de an am sporit peste normal producția marfă, înțelegem că Reșița trebuie să colaboreze cu alte uzine, dar nici să ajungem ca abia 50 la sută din producție să fie pentru uzina proprie ! Un al doilea aspect al problemei privește structura sortimentală. Anul trecut, am turnat cu 28 000 de piese mai mult decit in 1971, deși greutatea medie a lor a scăzut cu 28 de kg. Este de la sine înțeles că în felul acesta a sporit manopera specifică, a intervenit o creștere a volumului de piese care trebuiau curățate, tratate, etc. Nu doresc să motivez deficiențele noastre de organizare, dar în condițiile amintite este greu să faci față numai explicînd formarilor, turnătorilor, curățitorilor, că piesele sînt solicitate de uzina cutare sau cutare. După cite cunosc, turnătoria are încă rezerve de capacitate. N-au fost atinși parametrii prevăzuți ? Turnătoria de oțel s-a dezvoltat, dar nu așa cum era normal. Noi nu solicităm hale, ci utilaje pentru mecanizarea lucrărilor ; n-avem linie ușoară pe care s-a contat, iar în sectorul „piese diverse“ nu dispunem de nici un mecanism. Și nu avem pentru că nici o uzină din țară nu are în profilul ei realizarea unor utilaje pentru turnătorii ! In eșalonarea prevederilor de plan pe 1973 s-a ținut seama de aceste greutăți ? Nu. Pentru acest an situația este mai complicată. Vei da un exemplu. Pentru U.M.T. va trebui, bunăoară, să realizăm un volum dublu de piese din otel, față de 1972. Cunoscindu-vă ca pe unul din inginerii care caută soluții pentru perfecționarea activității, gîndesc că nu v-ați mulțumit doar cu determinarea cauzelor unei anumite rămîneri în urmă ! In ultimul timp, s-a conturat un mod de rezolvare a problemei: împreună cu proiectanții vrem să facem două linii tehnologice distincte, una pentru piese Diesel care să aibă curățătorie proprie și una de „piese diverse“, unde, de asemenea, să avem utilaje pentru mecanizarea formării. In programul o*. • ,«u de redresare a situației avem în vedere și folosirea unor amestecuri EUGEN FIERARU (Continuare la pag a 3-a) Piesele de înaltă precizie din sectorul de verificare al secției sculărie din cadrul U.C.M. Reșița se datoresc și tînărului comunist Horst Blocher, rectificator cu înaltă calificare. Foto : I. CARDOȘ La Clubul tineretului din Gravita, liTERAM ENTUZIASMULUI 11 CREȘTERE, DAR ATMOSFERA DE IMPROVIZAȚIE RAMINE STAȚIONARĂ Cine va căuta o legătură între titlul de mai sus și capriciile vremii din acest început de primăvară va avea, desigur, oarecare dreptate. Pentru că adesea temperatura scăzută de afară ne poate oferi prilejul de a aprecia, la fața locului, nivelul interesului cu care privesc unii factori de răspundere lăcașurile de cultură, preocuparea lor ca aici să existe în permanență o atmosferă favorabilă inițiativei, bunului mers al întregii activități din acest domeniu. Intr-un articol publicat cu mai mult timp în urmă „Dintre atîția responsabili, cineva trebuie, totuși, să răspundă", „Flamura" se referea la starea de inactivitate și dezordine care domnea la Clubul tineretului din Oravița. Observațiile critice și încercarea de a preciza cauzele care au determinat această situație anacronică se asociau cu planul punctat cu optimism de către tovarășul Marin Mihalache, noul responsabil al acestui club. Din dorința de a vedea în ce măsură proiectele de atunci au devenit realitate, ne-am deplasat zilele trecute din nou la Oravița. Pentru început ne-am adresat tovarășului Mihai Preotesoiu, secretarul Comitetului orășenesc U.T.C. — Prima problemă care pusera folosirea mai bună s-a a spațiului și a bazei materiale existente. Astfel, în localul clubului, în afară de repetiții, seri de dans și alte activități specifice, au fost deschise între timp expoziții, iar stația de amplificare și instrumentele din dotare, atunci cînd sînt nefolosite, le punem temporar la dispoziția unor organizații U.T.C. din oraș. La concursul județean din acest an formația noastră de muzică ușoară a obținut locul al IV-lea, iar solistul instrumentist ing. Iulian Topală a primit o mențiune specială. Intrucît câteva instrumente fuseseră înstrăinate (contravaloarea lor este în curs de recuperare de la Traian Tănase, fostul responsabil), o parte din membrii formației vin la repetiții și la spectacole cu instru- S. NICOLAE IHonicauate la pag. a 2 a) DE CE LĂSAȚI FERMA ZOOTEHNICA LA VOIA ÎNTÎMPLĂRII, tovarăși cooperatori de la Cîmpia? înfăptuirea programului județean privind dezvoltarea zootehniei constituie unul din principalele obiective ale lucrătorilor din agricultură. După cum se știe, o dată cu stabilirea sarcinilor prevăzute în program au fost întreprinse și unele măsuri tehnice și organizatorice menite să asigure îndeplinirea lor. Printre acestea, înființarea fermelor specializate, conduse de specialiști, înzestrate cu baza materială corespunzătoare are un rol hotărîtor. Numai că nu peste tot măsurile preconizate au fost corect aplicate, unele ferme continuînd să-și desfășoare activitatea sub nivelul chiar al vechilor brigăzi zootehnice care, în general, erau conduse de un cooperator fără pregătire de specialitate. Un asemenea caz întîlnim la C.A.P. Cîmpia. Ferma pentru creșterea vacilor cu lapte din această unitate are un efectiv însemnat de animale, 363 de capete, din care 192 vaci și juninci, urmînd ca la finele anului efectivul matcă să ajungă la 260 vaci și juninci. Cum este și firesc, de la un asemenea șeptel sînt scontate venituri bănești substanțiale — aproape 600 000 lei. Realizările anului trecut, preocupările actuale nu au însă darul să garanteze îndeplinirea prevederilor. In 1972, bunăoară, producția medie de lapte pe vacă furajată a fost sub 1 000 litri, veniturile planificate din zootehnie fiind de numai 450 000 lei, cu 100 000 mai puțin decât fusese prevăzut. Cu toate că și planul pe acest an este mic — producția medie planificată 1100 litri de lapte — așa cum se desfășoară lucrurile pînă acum nu se întrevede realizarea lui. Această afirmație se bazează pe faptul că și în prezent producția medie zilnică pe vacă furajată este sub 1,5 litri, cu pericolul să mai scadă. In mod firesc se pune întrebarea : căror cauze se datorește această producție mică, mai ales că în alți ani aici a fost obținută o producție medie de peste 1 400 litri ? Răspunsul primit de la tovarășii Vasile Miroslavlevici, președintele cooperativei și de la tehnicianul veterinar Neboișan Boguievici, șeful fermei, nu numai că nu elucidează întrebarea, dar denotă și o slabă orientare și lipsă de preocupare. Aceștia susțin că singura cauză ar fi lipsa unor îngrijitori corespunzători, că din rîndul țăranilor cooperatori nu există posibilitatea să fie recrutați oameni buni care să muncească în zootehnie. Dar numai faptul că toți îngrijitorii sînt localnici, că unii ca Dumitru Buciuic, Ion Andrei ș.a. lucrează de mai mulți ani în sector vine să dezmintă această afirmație. In realitate, chiar o sumară privire analitică, evidențiază grave carențe în organizarea muncii, conducerea tehnică a fermei, folosirea nutrețurilor etc. In primul rînd potențialul de producție al animalelor este scăzut, multe fiind chiar neproductive. înlocuirea reformelor, a celor care nu mai pot fi aduse la un nivel eficient de producție presupune o atenție deosebită care trebuie dată creșterii tineretului, în așa fel încît vițelele ce sunt trecute la turma de bază să fie bine dezvoltate, capabile să dea producții mari. Or, acest lucru nu se poate asigura de vreme ce vițelele ajunse la vîrsta de 18 luni, cînd sunt date la montă, nu cântăresc mai mult de 240-260 kg. Și este normal să nu fie mai grele cînd creșterii tineretului de reproducție nu i se acordă mai nici o atenție. Argumentăm acest lucru în primul rînd prin faptul că loturile de tineret nu sunt cîntărite lunar, iar îngrijitorii nu sunt remunerați după sporul de greutate, ci pe cap de animal, indiferent dacă realizează sau nu spor. Prin aceasta devine cu neputință urmărirea dezvoltării individuale a fiecărui animal, deci a conducerii științifice a procesului de selecție, îngrijitorii nu sunt apoi stimulați și nu se respectă nici disciplina contabilă, care cere înregistrarea lunară a sporului de greutate, acesta constituind, de fapt, una din componentele producției. Șeful fermei, Neboișan Bogaievici, a fost contrariat auzind că asemenea acțiuni intră în atribuțiile sale. Să tragem de aici concluzia că sectorul de resort de la nivelul D.G.A.I.A.A. nu controlează activitatea fermierilor, Ing. A. POPOVICI t Cnrili nu are in pag a 7-a) DIM GYPRIMS ® Tribuna cititorilor • Din activitatea consiliilor populare ® SPORT — Din colțul tribunei ® Fel de fel • Programul Tv pentru săptâmîna viitoare Determinată de cerințele mereu sporite ale dezvoltării economico-sociale a țării noastre, circulația rutieră cunoaște o intensitate sporită. Este firească deci, luarea măsurilor menite să ducă la sporirea siguranței traficului rutier. Pe această linie se înscriu și recentele consfătuiri, în cadrul cărora s-au dezbătut probleme privind îmbunătățirea circulației, prevenirea accidentelor rutiere și întărirea disciplinei pe drumurile publice. Participanții la întîlnirea organizată la nivelul județului nostru au analizat, cu toată răspunderea modul în care sunt asigurate condițiile desfășurării acestei activități, au subliniat direcțiile în care trebuie acționat pentru ca drumurile și mașinile să prezinte siguranță, iar conducătorii de vehicule, pietonii să nu riște nimic angajîndu-se în circulație pe raza județului nostru. S-a apreciat cu acest prilej, că în ultimul timp consiliile populare județean, municipal, orășenești și comunale, organele de administrare a drumurilor străzilor, cadrele de conduceire din unitățile de transporturi auto, organele de miliție și alți factori cu atribuții pe linie de circulație, au întreprins o seamă de măsuri menite să ridice gradul de pregătire și de disciplină al participanților la traficul rutier pentru desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației. Atenția generală însă a fost concentrată asupra lipsurilor și neajunsurilor ce mai persistă încă, în acest domeniu, neajunsuri datorate indisciplinei manifestate de unii conducători de vehicule ca și pietoni, ritmul lent în care se desfășoară lucrările de îmbunătățire și modernizare a drumurilor, existența semnalelor rutiere necorespunzătoare etc. In anii 1970 — 1972 pe raza județului nostru produs 259 accidente de sau circulație, în urma cărora și-au pierdut viața 125 persoane, iar 192 au fost rănite grav, avariindu-se 26 autovehicule. Analiza cauzelor acestor accidente scoate la iveală aceleași grave încălcări ale regulilor de circulație : excesul de viteză, depășirea neregulamentară, neacordarea priorității, conducerea sub influența alcoolului, neatenția în timpul conducerii, defecțiuni tehnice la autovehicule, ca și lipsa de grijă a pietonilor la traversarea drumurilor. Grav este faptul că, deși aceste cauze sunt cunoscute, și celelalte organe de miliția stat investite cu răspunderi pe linie de circulație nu acționează cu fermitate și exigență pentru a imprima răspundere majoră tuturor pârticipanților la traficul rutier, în respectarea normelor ce reglementează circulația pe drumurile publice. Excesul de viteză, de pildă, s-a situat, ani în șir, în fruntea cauzelor generatoare de accidente de circulație. Organele de specialitate, însă, deși sunt dotate cu mijloace moderne de depistare a „vitezomanilor" cît și de determinare a acestora să se încadreze în disciplina rutieră, au acționat cu suficientă hotărîare, dovedind în numeroase cazuri clemență față de cei ce încalcă regulile stabilite în acest sens. Asemănător stau lucrurile și în ceea ce privește depășirea și neacordarea priorității la trecere. Se pune întrebarea însă, pînă cînd se vor mai tolera asemenea abateri care, în toate cazurile, conduc la accidente, la oier J. MUNTEANU (Continuare Iopag a 7-a) sawn «mmi wimim mm Responsabilitatea fiecărui participant la traficul rutier! Jl1 1 GEMENII Venirea lor pe lume stîrnește senzație și este considerată de obicei un eveniment, mult ca alte nașteri, ea mai înseamnă uimire și bucurie, trezind un sentiment asemănător cu o mare și plăcută surpriză. Le privim cu atenție și curiozitate chipul, culoarea ochilor și părul, iar mai tîrziu gesturile, îmbrăcămintea, aptitudinile. Spunem că se aseamănă cu două picături de apă și nu uităm să precizăm ce anume îi deosebește unul de celălalt. Și accentul cade mai ales pe calitățile dobindite, pe trăsăturile morale ale personalității. Pentru că oricît am fi delegați prin mari și profunde iubiri, prin aspirații sau, in acest caz, prin naștere, trebuie să râminem totdeauna noi înșine. Intr-o zi, la Uzina Otelul Roșu, cei din schimbul II și III, secția oțelărie, s-au adunat să sărbătorească un eveniment: ieșirea la pensie a doi dintre tovarășii lor de muncă. Se mai mulțumiseră și altădată unor MĂRTURII colegi pentru hărnicia dovedită ani in șir, mai trăiseră clipe de bun rămas, dar zi era cu totul altfel. Era acea pensionare inedită, pentru că în acea zi plecau din uzină, după 32 de ani, Tudor Simeria și Ion Simeria, frați gemeni, care in tot acest timp au lucrat in aceeași echipă, în același loc de muncă. Două inimi unite între ele nu numai prin legătura de sînge, dar și prin dogoarea tocului cuptoarelor. Lăcătușul Ioan Răduță, de la secția mecanică grea din cadrul U C.Al. Reșița, ne scrie in cuvinte emoționante despre gemenii Costa Sporea și Nicolae Sporea, originari din satul Padina Matei. Venind în cetatea oțelului și a constructorilor de mașini, de pe malul Bărzavei, ei s-au dovedit la fel de sîrguincioși și dotați în învățarea aceleiași meserii, strungar. Astăzi, deși nu au terminat încă școala profesională, ei lucrează la două strunguri alăturate, de mare tehnicitate, iar cei din jur le descoperă pe zi ce trece nu numai o asemănare fizică, ci și o alta la fel de semnificativă: hărnicia. Mișcătoare lecții despre viață aceste două exemple. Frații Simeria și frații Sporea sunt de două ori gemeni: prin naștere și prin muncă. NICOLAE SIRBU •JL