Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)

1973-03-24 / nr. 2598

ANUL XX, NR. 2598 SEMEAȚĂ, 24 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI în ediția de azi • SPORT FOTBAL: Avancronică La meciurile de mîine « Ü8PIZII 1..8 %» de buzunar Ieri, s-au deschis în Capitală LUCRĂRILE CONFERINȚEI UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚILOR COMUNIȘTI DIN ROMÂNIA In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, s-a des­chis, vineri dimineața, la Palatul Ma­rii Adunări Naționale, cea de-a IX-a Conferință a Uniunii asociațiilor stu­denților comuniști din România, eve­niment cu profunde și multiple sem­nificații în viața studențimii, a între­gului tineret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de muncă însuflețită a po­porului nostru pentru realizarea o­­biectivelor stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale Partidului, sub semnul angajării de­pline a studenților țării — români, maghiari, germani și de alte naționa­lități — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială și politică ce le revin pentru a deveni cadre de nă­dejde ale construcției societății socia­liste multilateral dezvoltate și a co­munismului în România. Timp de două zile, forumul organizației tine­retului studios va dezbate o sferă lar­gă de probleme care privesc impri­marea unui profund conținut revolu­ționar întregii activității a Uniunii, corespunzător exigențelor zilelor noastre, în spiritul indicațiilor secre­tarului general al partidului privind creșterea rolului ei în viața universi­tară a țării și a contribuției la perfec­ționarea învățămîntului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea și pro­ducția, la pregătirea profesională și educația comunistă a studenților. (Continuare to pag. a 2-a) Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți condu­cători de partid și de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voi­­tec, Cornel Burtică, Ștefan Andrei — este salutată cu entuziaste, aplauze. Sute de studente și studenți,­ aflați­ în fața Palatului Marii Adunări Naționale, ovaționează în­delung, intonează imnul „Partid ne ești slăvit condu­cător", dau glas profundelor lor sentimente de recunoștin­ță pentru grija pe care parti­dul o acordă tineretului stu­dios, dezvoltării și perfecțio­nării învățămîntului univer­sitar, pentru prețuirea și în­crederea de care se bucură tînăra generație. In aceeași atmosferă însu­flețită, conducătorii partidului și statului sînt întîmpinați la intrarea în sală. Minute șii se scandează „Ceaușescu în — P.C.R.", „Ceaușescu și po­porul", „Ceaușescu și studen­ții". In sală se află delegați ai studenților din­ întreaga țară și un mare număr de invitați — reprezentanți ai conduceri­­lor unor ministere, instituții centrale și organizații obștești, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituțiilor de învățămînt superior, aca­demicieni, activiști de partid și de stat, cadre didactice, studenți fruntași la învățătu­ră și în activitatea obștească, tineri muncitori și elevi. Cuvîntul de deschidere conferinței a fost rostit de Ion­­ Traian Ștefănescu, prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C., minis­tru pentru problemele tinere­tului, președintele Consiliului Uniunii asociațiilor studen­ților comuniști. Exprimînd, în numele de­legaților și invitaților, al în­tregii studențimi din patria noastră, cele mai vii mulțu­miri, adînca recunoștință și bucuria de a inaugura lucrările Conferinței în prezența con­ducerii partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, vorbitorul a spus : „Noi vedem în pre­zența dumneavoastră la cel mai înalt forum al studenți­­mii, prezență devenită tradi­țională, o expresie grăitoare a grijii părintești cu care partidul, clasa muncitoare, întregul popor, dumneavoas­tră personal, înconjurați­­ ti­neretul universitar, tînăra generație a țării, o nouă di­mensiune a răspunderilor so­ciale și politice care ne re­vin, un îndemn de a conferi dezbaterilor și hotărîrilor con­ferinței noastre un profund spirit revoluționar, comunist, de a acționa cu și mai multă fermitate, pe măsura entu­ziasmului și forțelor noastre, pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Studențimea patriei vă mul­țumește din toată inima pen­tru orientările de excepțio­nală însemnătate date învăță­mîntului superior, pentru con­dițiile minunate de studiu și viață de care dispune, ca Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adre­sa, vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comu­niști din România, tuturor stu­denților din patria noastră, un călduros salut din partea Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea per­sonal. (Aplauze puternice, pre­lungite). Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Româ­nia — forul democratic al stu­dențimii — are menirea să facă bilanțul activității desfășurate in perioada care a trecut de la con­ferința precedentă, să analizeze în spirit critic și autocritic ac­tivitatea desfășurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de par­tid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și politi­că a tinerei generații studențești, și, totodată, să stabilească măsu­rile necesare în vederea îmbună­tățirii în continuare a activității asociațiilor, a creșterii, rolului lor în formarea profesională și politică a întregii studențimi, în activitatea generală a tinerei generații din România. După cum se știe, în ultimii ani, în institutele de învățămînt din țara noastră s-a­ desfășurat o intensă activitate de perfecțio­nare a organizării și de ridicare a conținutului învățămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea și producția. Se poate afirma­­­ că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși tre­buie spus că suntem­ de abia la primii pași. Trebuie să acționăm în continuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o le­gare organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind u­­na din condițiile esențiale pentru progresul învățămîntului româ­nesc, pentru dezvoltarea gene­rală a țării noastre pe calea so­cialismului și comunismului. Se poate aprecia că, în această pe­rioadă, asociațiile studențești au desfășurat o activitate intensă, au adus o contribuție activă la rea­lizarea sarcinilor privind perfec­ționarea procesului de învăță­mînt. Rezultatele obținute de ab­solvenții institutelor noastre de învățămînt demonstrează cu pri­sosință aceasta. De asemenea, asociațiilor stu­denților comuniști le-a rlsu­tenit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub condu­cerea organizațiilor de partid, e­­le au adus o însemnată contribu­ție la formarea conștiinței socia­liste, la ridicarea nivelului de cu­noștințe generale al tuturor stu­denților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate marile ac­țiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe ma­rile șantiere industriale și agri­cole, aducînd o contribuție tot mai însemnată la dezvoltarea ge­nerală a țării noastre. Studenți­mea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește în patria noastră și că, prin contribuția ei activă, ală­turi de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul și elanul ti­neretului la temelia făuririi so­cietății socialiste multilateral dez­voltate în România. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Aș dori, la această conferință, să menționez activitatea intensă, multilaterală, desfășurată de ca­drele didactice din institutele de învățămînt superior, care acțio­nează activ atit în direcția bunei pregătiri profesionale a studenți­lor cit și pentru integrarea învă­­țămîntului cu cercetarea și pro­ducția, contribuind astfel la în­făptuirea politicii partidului nos­tru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor ca­drelor didactice din învățămîn­­tul superior din patria noastră. (Aplauze putern­ice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor stu­denților din România, organiza­țiilor lor comuniste și le do­resc succese tot mai mari în în­treaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăși. Apreciind rezultatele bune ob­ținute pînă acum, nu pot să nu menționez că în organizarea desfășurarea activității din insti­și­tate și universități, a însăși pro­cesului de învățămînt, mai sînt o serie de lipsuri și neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sar­cini puse de Congresul al X-lea și de Conferința Națio­nală a par­tidului cu privire la dezvoltarea învățămîntului, științei și cultu­rii în patria noastră, este necesar să se acționeze cu hotărîre pen­tru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătățirea întregii ac­tivități de perfecționare a învăță­mîntului românesc. In centrul a­­cestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organi­că a învățămîntului cu cercetarea și producția. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are știința ca factor al dezvoltării producției materiale și a întregii societăți, este necesar să ne preo­cupăm permanent ca formarea noilor generații de intelectuali ai patriei noastre să țină seama de cerințele pe care le pune dezvol­tarea societății socialiste româ­nești, revoluția tehnico-științifică contemporană. Tineretul: studenții trebuie să-și sporească exigența față de ei înșiși muncind cu sîrguință pentru însușirea a tot ce­ este mai valoros, mai înaintat în tehnica și știința contemporană, pentru a se pregăti temeinic și a putea astfel aduce mîine o contribuție tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare a întregului nostru popor. Nu­ Este necesar ca la baza între­activități a învățămîntului nostru, a asociațiilor studenților comuniști, să stea materialismul dialectic și istoric, concepția cea mai înaintată despre lume și via­ță, care dă perspectivă, orizont și asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice, prelungite). Dispunem de o puternică forță, atit umană, cit și materială în a­­cest domeniu — și ne putem ex­prima convingerea că în urmă­torii ani, învățămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă importantă pe calea perfec­ționării sale, că la viitoarea Con­ferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști vom putea constata că s-au obținut succese remarcabile în înfăptuirea sarci­nilor puse de partid în fața învă­țămîntului în România. Cu aceas­tă convingere, sper că conferința voastră, la care participă și ca­drele didactice, va­ elabora și măsurile în această direcție. (A­­plauze puternice). E necesar să înțelegeți, tova­răși — și mă adresez atit cadre­lor didactice, cit și studenților și organizațiilor lor — că înfăptui­rea dezideratului pus de Congre­sul al X-lea și Conferința Națio­nală, de integrare a învățămîntu­­lui cu producția și știința, pre­supune nu o acțiune formal­­­ă de a lua măsuri sporadice, de a iniția la zile mari unele acțiuni de participare la activitatea de producție, ci de a face în așa fel incit întregul proces de învăță­mînt să fie axat pe cercetare și producție, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelec­­tual de mîine, să poată căpăta atit cunoștințele teoretice, cit și cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producție, să se încadreze imediat și nemijlo­cit în acțiunea generală a între­gului popor de dezvoltare mul­tilaterală a țării. Numai așa se va putea spune că acest dezide­rat, acest obiectiv esențial pentru dezvoltarea învățămîn­tului, va fi realizat. Am con­vingerea că voi veți acționa cu toată fermitatea, veți fa­ce totul pentru a realiza in acest fel integrarea învățămîntului cu producția și știința. (Aplauze pu­ternice , se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R.“). Nu do­resc ca la această conferință să adresez critici — dar nu pot să nu menționez că în această direcție ne mișcăm foarte încet. De aceea mă adresez studențimii, vouă, re­prezentanților studenților adu­nați aici, de a lua voi înșivă în mîini realizarea acestei sarcini puse de partid și guvern. Așa a acționat întotdeauna tineretul — a fost­ în primele rânduri ! Eu am o mare încredere că tineretul român, studențimea noastră va acționa ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfecționarea învăță­mîntului. (Aplauze puternice, pre­lungite. Se scandează: „Ceaușescu și studenții“). îmi amintesc de studențimea de acum 40 de ani cînd eu am intrat în rîndul U.T.C.-ului și în partid, de spiritul revoluționar al studenților comuniști de atunci. Unii sunt prezenți aici — alții, din păcate, ca Grigore Preo­teasa, nu se mai află printre noi. Dar aș dori ca această coinciden­ță să însemne un îndemn de a imprima un spirit mai re­voluționar în întreaga noastră activitate. Să înțelegeți că a fi comunist, a fi student comunist, înseamnă a fi revoluționar, a fi întotdeauna pentru tot ceea ce este nou, a fi permanent pentru înlocuirea vechiului care nu mai corespunde necesităților, pentru reînnoirea, pe baza materialismu­(Continuare în pag. a 2-a) .A. -jgyo - an hotărîtor pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen în industria județului PLANUL TRIMESTRIAL LA EXPORT POATE FI REALIZAT­ E Măsurile care se impun in consecință au fost analizate in fiecare unitate in parte . Alături de întregul popor, oa­menii muncii din unitățile eco­nomice ale județului se află an­gajați, cu întreaga lor energie creatoare, în înfăptuirea vastului program adoptat de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a partidului, program ce defi­nește imaginea societății socialis­te multilateral dezvoltate, jalo­nează drumul înaintării României pe calea progresului și civilizației, ridicarea ei în rîndul țărilor a­­vansate din punct de vedere industrial. Pe această linie, un rol deosebit revine activității de co­merț exterior, participării tot mai intense a țării noastre la schimbul internațional de valori. Referindu-se la importanța rela­țiilor economice internaționale, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, sub­linia : „comerțul exterior capă­tă un rol din ce în ce mai im­portant în activitatea noastră e­­conomică — de" buna realizare a exporturilor și importurilor de­­pinzînd într-o măsură tot mai ma­re transpunerea cu succes în viața a programului de dezvoltare eco­­nomico-socială a patriei noastre“. In acest context, în ansamblul măsurilor de perfecționare a con­ducerii și planificării economiei noastre naționale, pe baza hotă­­ririlor adoptate de Congresul al X-lea, au fost aduse îmbunătățiri substanțiale sistemului organiza­toric și funcțional al comerțului exterior, pe linia participării mai directe a unităților economice la schimburile internaționale, a creș­terii eficienței economice în acest domeniu. Așa după cum se cu­noaște, pe baza hotărîrii Plena­rei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, cu ocazia recentelor adunări generale ale oamenilor muncii s-au constituit în cadrul consilii­lor și comitetelor oamenilor mun­cii, comisii muncitorești în vede­rea impulsionării activității de export-import, iar la nivelul ju­dețului funcționează — sub di­recta îndrumare și conducere a primului secretar al Comitetului județean de partid — comisia pentru comerț exterior, care în­drumă și controlează unitățile e­­conomice cu sarcini de export, acordîndu-le sprijin în soluționa­rea operativă a multiplelor lor probleme. Toate acestea, alături de învățămintele și concluziile desprinse din experiența și nea­junsurile anilor anteriori, au fă­cut ca la majoritatea întreprin­derilor din județ să se asigure o pregătire mai bună a planului de export. Prin participarea di­rectă la activitatea de prospecta­re și ofertare, C.E.I.L. Caran­sebeș, U.C.M.R., U.C.M.M.R. Boc­șa, U.J.C.M. și altele au reușit să aibă o bună parte din planul anual acoperit cu contracte. In contrast cu această situație se a­­flă Combinatul siderurgic Reșița, căruia pînă în decembrie 1972 nici nu i s-a comunicat o aseme­nea sarcină. E adevărat, ulterior forul tutelar i-a încredințat sar­cini de export, însă au rămas nesoluționate problemele de con­tractare. Datorită acțiunilor ener­gice, insistente, întreprinse de co­lectivul acestei unități, există perspectiva ca în viitorul apro­piat planul de export să fie con­tractat în întregime. O situație grea o au unitățile de industrie locală Metaloplast, Tehnolemn, Granitul (cu toate că s-au depus străduințe pentru găsirea de parteneri externi), ceea ce impune intensificarea e­­forturilor conducerilor Direcției județene de industrie locală și a întreprinderilor respective pen­tru contractarea producției, acti­vitate care trebuie să se bucure de un sprijin substanțial și per­manent din partea caselor expor­tatoare prin care lucrează. Dacă aceste probleme sunt în general clare, merită a fi exa­minată situația realizărilor și c­ yinatorii (Continuare in pag. a 2-a) Ampla manifestare pe teme Mîine, la Caransebeș, va a­­vea loc o importantă sesiune de comunicări pe teme de istorie. Manifestare de am­ploare, organizată de Comite­tul pentru cultură și educație socialistă al orașului Caran­sebeș, filiala Societății de isto­rie și Casa corpului didactic Caraș-Severin, această sesiune va fi onorată de prezența a­­cademicianului Constantin Dai­­coviciu, a istoricilor Hadrian Daicoviciu, Aurel Decei, Gh. Lazarovici, Marius Moga și alți cunoscuți cercetători din Timișoara, Reșița și Caran­sebeș. In cele două secții (isto­rie și istoria culturii) se vor dezbate în majoritate subiecte referitoare la istoria Caran­sebeșului. Pentru informarea cititorilor, redăm cîteva din titlurile ce vor fi prezentate : Cronologia așezării neolitice de la Balta Sărată (Gh. Laza­rovici); Banatul roman (Ha­drian Daicoviciu) ; Contribuții la cunoașterea cetății Căvă­­ran (Marius Moga); Localiza­rea cetății Caransebeș (Pavel Jumanca, Liviu Groza) ; Ca­ransebeșul și Banatul în lu­mina unor documente din sec. al XVIII-lea (Theodor Trîp­­cea) ; Din istoria Caransebeșu­lui din sec. XVII și începutul secolului al XVIII-lea (Al. Rusu); Caransebeșul în prima jumătate a secolului XIX (Ilie Istodorescu); Prezența caran­­sebeșenilor în revoluția de la 1848 (Dan Popescu); Aspecte ale mișcării muncitorești în­tre cele două războaie mon­diale (Walter Farcaș) ; Caran­sebeșul în lumina izvoarelor istorice turcești (Aurel Decei); începuturile școlii pedagogice din Caransebeș (Gr. Popiți, N. Lința); Școala civilă din Ca­ransebeș 1871—1919 (Cornel Gherga); Din corespondența generalului Traian Doda (Ilie Uzum); Adunarea pentru fond de teatru Societății român din 1873 la Caransebeș (I. Cri­­șan), începuturile presei ro­mânești din Caransebeș (O. Popescu). Sesiunea începe la ora 9 în sala de ședințe a Consiliului popular orășenesc și se va bucura de cuvîntul inaugural al academicianului Constan­tin Daicoviciu. ■IIBI i aI HHBIIBIBa Deservirea la sate Viața nouă a satelor noastre, pătrunderea tot mai amplă în locuințe a elementelor de confort modern impun cooperației de consum să acționeze în perma­nență și în mod eficient pentru organizarea unei deserviri cores­punzătoare în mediul rural, care să răspundă plenar cerințelor ce­tățenilor. Una din aceste sarcini importante se referă la organiza­rea prestațiilor de servicii în ra­port cu noile solicitări ale lo­cuitorilor satelor, determinate de creșterea nivelului de trai și a gradului de cultură. In această privință, imperativul actual este acela de a nu exista comună în care cooperativele să nu aibă secții pentru asigurarea servicii­lor necesare, preocupîndu-se tot­odată de extinderea și îmbunătă­țirea activității celor existente, de diversificarea prestațiilor. Dar dincolo de largul lor caracter ce­tățenesc, asemenea activități — unitățile dispunînd de mobilierul, sculele și utilajele necesare, fi­ind aprovizionate corespunzător, deservite de lucrători capabili să execute lucrări și servicii de bu­nă calitate — contribuie și la întărirea economică a cooperati­velor, la obținerea de beneficii sporite și la creșterea capacității de producție. Experiența unor cooperative e­­conomice de consum din județul nostru demonstrează că acolo unde consiliile de conducere ma­nifestă o preocupare sistematică pentru o cet mai bună deservire a populației cu lucrări și ser­vicii și o permanentă receptivita­te la cerințele și propunerile ce­tățenilor, rezultatele obținute se situează la un nivel superior. O astfel de experiență ne oferă și­­cooperativa de consum din Tere­gova. In prezent, această coope­rativă deservește localitățile Ar­­meniș, Rusca, Luncavița, Feneș, Verendin, Sat Bătrîn și, bineîn­țeles, comuna de reședință. Ea dispune de 3 tăbăcării, două si­fonării, tot atîtea circular, o cizmărie, tîmplării, un o frizerie, un atelier de fierărie-construcții metalice și un atelier foto la Te­­regova, o tîmplărie și o fierărie la Luncavița, brutărie, frizerie și tîmplărie la Armeniș, o unitate de cusături naționale și două tîmplării la Rusca, o fierărie la Verendin și o tîmplărie la Sat Bătrîn. De subliniat că unele din aceste unități (printre care amin­tim atelierul de fierărie-construc­ții metalice de la Verendin, fie­răria de la Luncavița și altele) sunt recent înființate, iar în mo­mentul de față se acționează pen­tru darea în folosință a unui a­­telier de tapițerie la Teregova. Despre utilitatea acestor unități prestatoare de servicii se poate argumenta în mod elocvent și prin intermediul rezultatelor e­­conomico-financiare obținute în anul precedent, în care planul de prestații și producție a fost de­pășit cu 29 la sută, încasîndu-se peste 4 milioane lei, față de 3,1 milioane lei, cit s-a prevăzut inițial. Aceste înfăptuiri se datoresc îndrumării și sprijinului acordat de U.J.C.C., de comitetul de par­tid și de consiliul popular comu­nal, care au cerut consiliului de conducere al cooperativei de con­sum să analizeze în spirit critic și autocritic propria activitate, modul cum se traduc în viață propunerile formulate și hotărî­­rile adoptate în adunările gene­rale anuale, să acorde toată gri­ja dezvoltării sectorului de pro­ducție-prestări în raport cu ce­rințele reale și posibilitățile e­­xistente, manifestînd exigență la­ PAUL BOCȘANU (Continuare In pag. a 2-a) Acțiuni ferme pentru diversificarea prestațiilor de servicii

Next