Flamura, iunie 1973 (Anul 20, nr. 2657-2682)
1973-06-10 / nr. 2665
ANUL XX, NR. 2665 DUMINICA, 10 IUNIE 4 PAGINI — 30 BANI v. ■: IV1 11 I l >|l«l l I|IWHW<| I IMW> >IWrn lilMBIWWWI^WWWWWIWWWWW^WW I! ilie M Acm °í *AT1Sh”uÎâ«ii 11 i*it M -...■1.1.1,■,».,.■»■■■■ ,.,,mmmmmrn mm.«*m,.m ............................................. MOMENT DECISIV ÎN CONSTRUIREA ORÎNDUIRII SOCIALISTE Miine se împlinește un sfert de veac de cînd clasa muncitoare, întregul popor a preluat partea cea mai importantă a mijloacelor de producție din industrie și transporturi. Privind actul naționalizării în perspectiva timpului parcurs de atunci, ne apare mai pregnantă însemnătatea acestui moment istoric revoluționar, caracterul lui decisiv în prefacerea social-economică a țării , la 11 iunie 1948, puterea politică cucerită de clasa muncitoare și aliații ei a dobîndit și o bază economică proprie. Instaurarea proprietății socialiste a deschis cîmp larg unor relații cu totul și cu totul noi, între oameni, relații de colaborare și ajutor reciproc, făuririi unei întregi perioade istorice în care devin primordiali factorii umani în dezvoltarea socială, în care omul devine coparticipant in complexul proces de conducere. Condițiile obiective create, au permis ca într-o perioadă istorică relativ scurtă - doar 25 de ani — sa se înfăptuiască profunde transformări în structura economico-socială, să se schimbe radical geografia economică a României , țara noastră a depășit relativ repede stadiul de țară slab dezvoltată, lăsată moștenire de regimul burghezo-moșieresc, devenind o țară în curs de dezvoltare, cu o industrie în plin proces de modernizare, care, însușindu-și cuceririle revoluției tehnico-științifice, face tot mai prezente produsele românești pe piața externă. Așa cum cunoaștem cu succesele în industrializarea roții, socialistă, și în primul rînd ritmul înalt de creștere, sînt rezultatul dezvoltării echilibrate a forțelor de producție pe întregul teritoriu al țării, a înzestrării noilor și vechilor unități cu utilaje și instalații moderne, precum și permanentei ridicări a gradului de calificare a forței de muncă. Stimularea conștientă a tuturor factorilor calitativi, utilizarea rațională a timpului de care dispune societatea au avut repercusiuni favorabile asupra tuturor laturilor reproducției socialiste, și în primul rînd a început să crească intr-un ritm mai rapid venitul național, sursa materială a măsurilor luate pentru creșterea veniturilor oamenilor muncii, ridicarea nivelului de cultură al întregului popor, îmbunătățirea ocrotirii sănătății, lărgirea rețelei de învățămînt și de cercetare, dezvoltarea literaturii și artei. Este edificator să arătăm că azi venitul național sporește într-un ritm superior produsului social total, fiind de 11 ori mai mare ca în 1947. Cheltuielile pentru acțiuni social-culturale, care revin indirect tot oamenilor muncii au crescut de 30 de ori, iar cele pentru ocrotirea sănătății, de 11,5 ori. Programul dezvoltării socialismului este un complex unitar, aria perfecționărilor îmbrățișînd, practic, întreaga viață socială. Din această tematică multilaterală se distinge totuși complexul de mărfuri menit să ducă la lărgirea democrației socialiste, la atragerea cetățeanului societății noastre în amplul proces al conducerii, făcînd din el un coparticipant conștient, angajat la dezvoltarea în continuare a economiei. Formele organizatorice inițiate, în ultimul timp, de către conducerea de partid, vin să garanteze o largă participare a maselor la luarea și apoi aplicarea deciziilor, participînd, pe baza convingerii personale, la efectuarea controlului. Realizările României contemporane, mărturie a imensului potențial de progres al socialismului, le intîlnim în toată complexitatea lor și pe teritoriul județului nostru. Dezvoltarea În ritm înalt a forțelor de producție, diversificarea structurii producției, cu tot ceea ce a însemnat ea pe planul pregătirii profesionale, au facilitat progresul mai accelerat a unor localități mult timp fără o perspectivă de creștere. Trecînd în revistă amplele transformări care au avut loc, de la înfăptuirea actului revoluționar al naționalizării, nu putem să nu ne oprim măcar un moment asupra drumului pe care-l mai avem de parcurs. Așa cum afirmă însuși secretarul general al partidului, „victoria socialismului, exproprierea expropriatorilor, și instaurarea proprietății socialiste au schimbat baza vieții materiale, au înlăturat inegalitatea economică și politică de clasă, au creat temelia dreptății sociale. Prin aceasta nu am soluționat însă ansamblul problemelor sociale pe care le implică înfăptuirea plenară a principiilor socialismului și comunismului. De aceea se impune să acționăm în continuare pentru perfecționarea organizării societății, a raporturilor socialiste de producție și relațiilor dintre oameni, să apliacăm cu consecvență în toate domeniile vieții sociale principiile echității socialiste"“. Pornind de la o asemenea concepție, conducerea de partid a stabilit un larg program de măsuri, avînd menirea să confere orînduirii noastre caracteristici care demonstrează superioritatea calitativă a socialismului ; în această orientare generală se înscriu directivele Congresului al X-lea al partidului — dezvoltate de Conferința Națională din iulie 1972. Dacă totuși acordăm prioritate dezvoltării multilaterale a economiei, o facem cu conștiința și convingerea că ele reprezintă fundamentul marilor prefaceri sociale, care vin să confere”societății noastre atributele socialismului multilateral dezvoltat. In numele unei asemenea perspective, poporul nostru se găsește angajat plenar în larga mișcare de masă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen — cauză a întregului popor, pentru mărirea eficienței economice, pentru progresul multilateral al țării, pentru ridicarea propriului nostru nivel de viață. Și faptele de muncă vin să confirme abnegația cu care s-a pornit pentru înfăptuirea comandamentelor stabilite de partid. EUGEN FIERARU A fost turnat un nou rotor de turbină. Comuniștii Gheorghe Fometescu și Dumitru Fiat din sectorul de montaj al secției mecanică grea a I.C.M. Reșița I-au luat în primire spre a-i face ... toaleta. Foto : IOAN CARDOȘ ■ anii I ■ana ■aaaaaaa ACTIVITATE IM INSA DE SECOlE SI DEPOZITARE EURAJE1OR Zilele acestea pe terenurile Cooperativei agricole de producție din Greoni se acționează intens pentru recoltarea și depozitarea furajelor. Inginerul Constantin Crețu, șeful fermei zootehnice, ne mărturisea că zilnic se recoltează cite 30—32 tone de masă verde. In același timp, după aprecierile sale, planul de efectuare a 200 tone semisiloz va putea fi depășit, întrucît există culturi de ghizdei și trifoi care asigură o producție între 25—30 tone de masă verde la hectar. Cooperatorii din Greona sînt conștienți că prin depozitarea în condiții bune a recoltei de furaje se va asigura hrana corespunzătoare a animalelor și prin aceasta, producții sporite de lapte și carne. Trebuie menționat, de asemenea, că utilajele afectate acestei acțiuni — combina C.S.U., remorcile de transport — sînt bine întreținute funcționează perfect, mecanișizatorii asigurînd astfel condiții optime de recoltare și transport. BENONE CHERBA corespondent iții Bisiniiiuii Biaaiaai BaBRaai Aglomeratoriștii reșițeni —in primele rinduri! Aglomeratoriștii reșițeni, hotărîți să nu precupețească nici un efort pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în marea întrecere socialistă, gospodărește resursele chibzuind de care dispun, își realizează și depășesc substanțial îndatoririle de plan. Pînă ieri, după cum ne informează tehnicianul Gabor Kuncser, ei au livrat 20 190 tone aglomerat peste plan, ceea ce reprezintă realizarea și depășirea angajamentului anual. In aceste zile ei s-au angajat să producă peste plan, pînă la sfîrșitul anului, 50 000 tone aglomerat, angajament care, fără îndoială, va fi înfăptuit. Concomitent cu activitatea aglomeratoriștilor, muncitorii de la funiculare au dobîndit și ei rezultate notabile în muncă : au transportat peste plan 34 912 tone aglomerat și 18 824 tone calcar. INTILNIREA TOVARĂȘULUI VAL CEAUȘESCU CU PARTICIPANȚII LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI, CU PRILEJUL VIZITĂRII EXPOZIȚIEI „125 DE ANI DE LA REVOLUȚIA DIN 1848 IN ROMÂNIA" In prezența tovarășului NicolAe Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Paul Niculescu-Mizil, Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Constantinescu, Burtică, Miron Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., mi(Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, in stiluri Ceea ce constituie însă deosebite, caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosinduse stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). Înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune insă că, in general, atît ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai lucrările. De aceea, aș dori toate să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea că în această situație mă spune găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci, cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei expoziții, pentru a-mi minunate exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar (Continuare in pag. a 4-a) aaaaaaaaaBBaaBaaaaaaBaaaaaaaBiaaBaaaaa A NC H ETA „FLAMURA“ Existența exploatării miniere, cariera de marmură, sectorul forestier, explorările geologice, ocolul silvic, șantierul I.C.F etc. conferă comunei Rusca Montană o puternică bază de desfășurare a activității economice și socialgospodărești. Pe raza comunei muncesc și trăiesc circa 5 000 de oameni. Avînd în toate acestea, redacția a vedere întreprins recent un raid în scopul cunoașterii modului de aprovizionare și deservire a populației de aici. De la bun început spune că am întîlnit o putem rețea de unități comerciale mai bine puse la punct, mai multe produse agroalimentare, lucrători cu o comportare civilizată în relațiile cu consumatorii. Dacă aceasta-i nota dominantă n-au lipsit, firește, nici excepțiile. Dar a început să consemnăm pentru cîteva opinii : — Organele locale de partid și de stat — ne-a spus tovarășul Bujor Jura, secretarul comitetului comunal de partid, președintele comitetului executiv al consiliului popular comunal — apreciază, în general, preocuparea de care dă dovadă conducerea cooperativei de consum Caransebeș, șeful de grup de unități și merceologul cu sectorul alimentar pe linia aprovizionării populației cu diferite mărfuri. Dacă altădată întîmpinam greutăți in ceea ce privește aprovizionarea cu unele produse cum ar fi : făina de mălai, făina de grîu, brînza de oaie, mezelurile, uneori chiar și cu carne, acum le avem în cantități suficiente. In schimb, stăm sub orice critică cu legumele și fructele . . . — Subliniez și eu existența unui mare volum de mărfuri alimentare — a adăugat tovarășul ing. Vucașin Nenadov, directorul Exploatării miniere Rușchița, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular comunal, iar dacă ar fi să fac o remarcă m-aș opri fără îndoială la aprovizionarea cu carne. Săptămînal desfacem prin centrele de la Rusca Montană și Rușchița circa 1 200 kg carne. Necorespunzător se desfășoară însă aprovizionarea cu lapte, iaurt, smîntînă. Cîteodată ne lipsește untul și piargarina. O , soluție ? Mașina care transportă pîinea de la Oțelu Roșu ar putea foarte bine, să aducă în localitate și produsele lactate. La rîndul său, tovarășul Alexandru Chioreanu, șeful secției de exploatare a lemnului din Rusca Montană, deputat în Consiliul popular județean, ne-a relatat: — Pot spune pe drept cuvînt că cei aproape 300 de muncitori forestieri sînt mulțumiți de modul în care unitățile respective se preocupă de buna lor aprovizionare cu produse agroalimentare. Nu avem însă legume. In afară de varză și ceapă verde . . . magaziile sînt ca și goale. Iată, așadar, cîteva opinii consemnate pe scurt. Ele sintetizează, de altfel, o realitate verificată pe teren, vizitînd magazine, depozite, stînd de vorbă cu unii reprezentanți ai organelor locale, cu diverși cetățeni din Rusca Montană și Rușchița. Dar oricît de bună ar fi aprovizionarea și deservirea populației de aici, nu putem spune că s-a făcut totul, că alte rezultate n-ar mai fi posibile. Dimpotrivă. Asupra unor neajunsuri s-au oprit și interlocutorii noștri, iar pe altele le vom evidenția în rîndurile ce urmează. In unitățile alimentare, bunăoară, se simte lipsa unor produse realimentare ca : untul, margarina, apa minerală, ouăle, gemurile, compoturile, drojdia, băuturi la sfert de litru etc. Atît la Rusca Montană, cit și la Rușchița am întîlnit situații critice și în ceea ce privește existența confecțiilor, tricotajelor, textilelor și încălțămintei. Din șirul articolelor căutate, dar „absente“ din rafturi, ori în sortimente insuficiente consemnăm : costume pentru bărbați și copii, taioare, bascheți și teniși pentru copii, treninguri, sandale de CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 2-a) In comuna Rusca Montană CALIFICATIVE BUNIF, DAR SI „ÜRUNTE“ SI APROVIZIONAREA POPULAȚIEI CU MĂRFURI încurajarea talentelor înseamnă stăvilirea pseudocreației săptămîna culturală 31 m ára wzam CRONICA EVENIMENTELOR INTERNE E SI MOMENT IMPORTANT IN DEZVOLTAREA MULTILATERALA A RELAȚIILOR ROMANO-IRANIENE. Intîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu și Șahinșahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr — cea de a șasea între cei doi șefi de state in ultimii ani — înscrie, după aprecierea observatorilor politici, etapă deosebit de importantă în dezvoltarea multilaterală a relațiilor româno-iraniene. Finalizată prin semnarea Declarației solemne comune și Acordului de cooperare pe termen lung, după convorbiri oficiale care au cuprins un larg evantai de probleme de interes bilateral și ale vieții internaționale, întîlnirea se vădește, încă de pe acum, deosebit de rodnică sub aspectul raporturilor politice, cit și ale celor de colaborare și cooperare economică, tehnică, științifică, statuate într-un tratat pe o durată de 15 ani. In același timp, rezultatele vizitei își sporesc valoarea principială, prin faptul că, așa cum arăta președintele Nicolae Ceaușescu, în Declarația solemnă comună „sunt înscrise principiile fundamentale ale relațiilor dintre statele noastre — egalitatea în drepturi, respectul independenței și suveranității naționale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc. EL EFICIENTAT PE PRIMUL PLAN AL ACTIVITĂȚII IN ECONOMIA JUDEȚULUI. După cum se știe, coordonata fundamentală a tuturor acțiunilor subsumate înfăptuirii înainte de termen a cincinalului actual, o constituie creșterea continuă a eficienței economice. Realizării acestui imperativ, al politicii economice a partidului îi sunt destinate programe de știri concrete în fiecare dinmăîntreprinderile industriale, de construcții etc. Acestea vizează îndeosebi potențarea și valorificarea la maximum a resurselor interne, închiderea tuturor canalelor generatoare de risipă. Consfătuirea organizată vineri Comitetul județean de partid, de a prilejuit o analiză temeinică modului de îndeplinire a acestora programe, stabilirea unor căi de sporire mai pronunțată a eficienței în economia județului. O primă constatare care se impune, se referă — din acest punct de vedere — la un aspect pozitiv : în primele cinci luni ale anului, pe ansamblul industriei umene productivitatea caraș seremuncii — indicator sintetic de bază al eficienței — a crescut față de sarcina planificată pe perioadă. Pus în relație cu celelalte elemente ale bilanțului statistic, faptul indică un aspect întru totul meritoriu : o mare parte a sporului obținut peste prevederi (în valoare de 68.4 milioane lei la producția globală și de 64,5 milioane lei la producția marfă), își are sursa tocmai în creșterea productivității muncii. Firește, în condițiile efortului general pe care-1 ilustrează cele spuse, devine de neînțeles faptul de ce și de data aceasta unele unități au înregistrat serioase rămîneri în urmă. Este vorba de întreprinderea de construcții și montaje metalurgice Reșița, întreprinderea de construcții metalice Caransebeș, Cariera de marmură Ruschița, întreprinderea de industrializare a cărnii și întreprinderea județeană de construcții—montaje. Organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii de aici sunt datoare să acționeze rapid pentru eliminarea cauzelor irosirii timpului de lucru, capacităților de producție, incit la finele semestrului nivelul productivității să atingă cotele prevăzute în plan, iar în trimestrul III să le depășească. Accelerarea creșterii eficienței presupune însă o preocupare stăruitoare îndeosebi pentru reducerea cheltuielilor de producție. Nu s-ar putea spune că în industria județului nu s-au întreprins măsuri în acest sens ; din păcate, inconsecvențele în aplicarea lor au determinat un efect contrariu celui scontat. Pe primele patru luni, cheltuielile la 1000 lei producție marfă au fost depășite cu 3,6 lei , îndeosebi datorită unor neajunsuri existente la I.M. Anina, C.S.R., C.P.L. Caransebeș, I.I.L., I.P.VI.L.F., IN TIMOTEI JURJICA (Continuare in pag. a 2-a)