Flamura, martie 1974 (Anul 26, nr. 2888-2914)
1974-03-28 / nr. 2911
vr«y.:»%y«:.y«y.y«y»y.:.>_.>-*.*-«-«.«.*.«.y.y:«.*.y.«,y.y,y.ty.y.y»y,y«y,y.y.y«%y.y«y ANUL XXVI, Nr. 2911 • JOI, 28 MARTIE 1974 • 4 PAGINI, 30 BANI ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25 — 26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. 1 Continuare in pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU « la Plenara C.C al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid, cît și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptai se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de fiecare activist de partid și către de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. In ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc, în ce privește hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, interesele bunăstării și poporului nostru. Voi face fericirii totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri ; de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ținînd seama că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de producție, în țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decît legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține,așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplificarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferențiere destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor Diferențierea nu se poate mari, face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care cîștigă de două ori mai mult decît alții din aceeași categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obținerii unei producții suplimentare, există în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate în raport de producțiile suplimentare. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obținut, după cîte știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producție. In această categorie intră și sistemul de premiere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma actuală, in ce privește principiile și nivelele, proiectul este corespunzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus ? O nivelare între diferitele domenii de activitate nu se poate realiza ! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pădure Nu subapreciem de loc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta în electronică, în producția de mașini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor generale ale țării, ale tuturor oamenilor muncii ; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste între diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de astăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, în tehnicitatea sa, în importanța ei socială. In acest spirit am procedat și în prezent la stabilirea clasificărilor și corelărilor proiect. Am avut în vedere din să aducem, de pildă, o anumită corectură în industria textilă, ținînd seama de importanța ei și de faptul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocuparea de a acorda femeilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere, în acllași timp, toate certeghriile au primit aceeași majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180-200 lei. Deci, s-a obținut o ridicare generală a bazei, la toate goriile. Este necesar să se carerenunțe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este prezentat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va trebui să se țină seama. Mi se pare justă observația că s-a creat o prea mare fărâmițare a specialităților și meseriilor. De altfel, această problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat problemele învățămîntului. S-a dat sarcină Ministerului Invățămîntului, ministerelor, de a trece la reducerea serioasă a fărâmițării specialităților, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilități mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observațiile sunt juste și va trebui să realizăm cu consecvență hotărîrile luate de Comitetul Central în această direcție. S-a făcut ceva, după cît știu. Dar dacă problema s-a ridicat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acționăm în continuare, cu mai multă fermitate și consecvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul discutat astăzi, se asigură o apropiere simțitoare între veniturile oamenilor muncii din industrie și din celelalte ramuri ale economiei, în special ale țărănimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat în sectorul cooperatist. Practic, pe baza creșterii producției agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decît venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depășit veniturile realizate în industrie, înseși veniturile garantate apropie, și așează pe o bază nouă raporturile între veniturile din industrie și agricultură. Dar, pe baza activității concrete de producție, cooperatorii pot realiza venituri nelimitate. Ținînd seama și de condițiile specifice ale vieții din sate, în comparație cu cerințele oamenilor muncii din orașe, putem spune că, în fond, apropierea este mult mai mare. Această realitate oglindește, de asemenea, preocuparea consecventă a conducerii partidului și statului de a crea condiții creșterea corespunzătoare, pentru proporțională, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea unor raporturi cît mai juste între venituri, în raport cu importanța și contribuția fiecărui sector de activitate. Analizat de pe aceste poziții, pornind de la interesele generale, de la necesitatea înfăptuirii neabătute a politicii partidului de creștere continuă a nivelului de Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste . Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei , modificările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25 — 26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al P.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat, la 26 martie a.c., propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă deosebită pentru însemnătate dezvoltarea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră, în legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cît și pe planul relațiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății socialiste românești. (Continuare in pag. a 2-a) in aai XXX.al- Bihmării pa prim- ul celui de-albhm Congres MP.CM AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL MINERII ANMENI RAPORTEAZĂ NOI SUCCESE • 3720 TONE CĂRBUNE PESTE PLANUL LA ZI • PRODUCȚIA GLOBALA ȘI MARFA REALIZATA DEPĂȘEȘTE NIVELUL PLANULUI PE TREI LUNI Alăturîndu-se întrecerii de a depăși planul producției fizice cu 3 la sută și răspunzînd chemării ortacilor lor din Valea Jiului, minerii armeni raportează zi de zi succese de seamă în mărirea randamentelor și a producției de cărbune. Pînă ieri, colectivul întreprinderii a extras suplimentar față de planul la zi 3720 tone cărbune brut. Cu producția realizată în cursul zilei de marți, minerii au îndeplinit și prevederile planului pe trimestrul întîi la indicatorii valorici producția globală și marfă. Succesul minerilor care are la bază mai buna utilizare a fondului de timp, precum și a productivității pe schimb, asigură colectivului respectarea angajamentului luat de a realiza cincinalul în patru ani și jumătate. Potrivit calculelor, față de prevederile inițiale ale cincinalului, minerii au, de acum, un avans de aproape cinci luni. De menționat că în perioada scursă din acest an s-a economisit și 1100 mc lemn de mină. La realizările de prestigiu ale întreprinderii își aduc o contribuție importantă minerii din sectoarele 2 vest și 4 sud, din Anina, precum și cei de la mina Baia Nouă. Lor li se alătură colectivul atelierului central din Anina, care în toată această perioadă a aprovizionat operativ subteranul cu plasă de sârmă și armături metalice. (ION GHINEȚ, din subredacția noastră voluntară de la Anina). OȚELARII ȘI LAMINATORII DE LA C.S.R. ÎȘI ONOREAZĂ ANGAJAMENTUL • 12 000 TONE OTEL SUPLIMENTAR, IN TREI LUNI. • 8 000 TONE LAMINATE PESTE PLANUL TRIMESTRIAL Experiența și abnegația oțelarilor și laminatorilor de la Combinatul siderurgic din Reșița mențin în activitatea cotidiană a celor două colective hotărîrea fermă de a depăși substanțial sarcinile de plan pe anul acesta. Astfel, laminatorii și-au însușit ideea prelucrării întregii cantități de metal elaborată suplimentar de către oțelari. Îndată după formularea angajamentelor, siderurgiștii au și trecut la soluționarea propunerilor și sugestiilor desprinse, creînd condițiile tehnico-materiale necesare. Grija permanentă pentru folosirea deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru, prin reducerea duratelor de staționare a cuptoarelor Martin și a liniilor de laminoare, a permis celor două colective să depășească decadă cu decadă producțiile programate, atingînd ieri nivelele prevăzute pe întregul trimestru. îndeplinirea înainte de termen a planului trimestrial permite oțelarilor și laminatorilor să realizeze și cota matematică din angajamentul anual. Astfel, se estimează că oțelarii vor da în plus 12 000 tone oțel. De asemenea, pînă la sfîrșitul săptămînii laminatorii vor prelucra, peste prevederile planului, 8 000 tone laminate, din care 5 000 tone laminate finite. Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Republicii Socialiste România. panoramic județean ■ CENTRALA TELEFONICA SEMIAUTOMATA LA MOLDOVA NOUA Zilele trecute, la Oficiul poștal din cartierul nou al orașului de pe malul Dunării, a intrat în funcțiune noua centrală telefonică semiautomată cu 200 de posturi. Darea ei în exploatare dublează astfel capacitatea de care dispunea vechea centrală manuală. Totodată, la dispoziția publicului au fost puse un număr de 4 cabine telefonice. Există acum posibilități mai mari pentru instalarea unui număr sporit de aparate la domiciliul solicitanților. După cum ne informează electromecanicul Constantin Popescu, lucrarea a fost executată de formația de telecomunicații din localitate, condusă de Gheorghe Gîrjan, din care au făcut parte electromecanicii Spasa Miloievici, Margareta Goanță, Raica, juniorii I. Rain, Tănase Iosif Țundrea și alții. ■ ANGAJAMENT PIONIERESC Pionierii și școlarii din municipiul Reșița desfășoară susținută activitate pentru înăptuirea angajamentelor asumate ca răspuns la Chemarea la întrecere lansată de pionierii brăileni, în cinstea celei de-a 25-a aniversări a organizației lor. Astfel, s-a reușit să se colecteze peste 1 700 kg de hîrtie, 225 kg deșeuri textile și peste 8 tone de fier vechi. Printre cei evidențiați în această acțiune se numără elevii de la Școala generală din Doman, Școala generală nr. 2 și Liceul nr. 2 din Reșița. IN 1974 — prodUCții AgRiCOLe record ACȚIUNI FERME PENTRU CREȘTEREA VALORII PĂMÎNTULUI, PENTRU RECOLTE BOGATE S • LA C.A.P. BERZOVIA, PE PRIM PLAN : AMENDAREA ȘI FERTILIZAREA SOLULUI, CONSERVAREA APEI • LA VERMEȘ, O SUPRAFAȚA DE 270 HECTARE DE PAJIȘTE, REVALORIFICATĂ. # LA FIZEȘ ȘI GHERTENIȘ — RESTANȚE NEJUSTIFICATE LA INSAMINTAREA IN RĂSADNIȚE A TUTUNULUI , INGINERII RORICA ȘI ANDREI BEC SUNT SPECIALIȘTI LA C.A.P. VERMEȘ, S SAU TURIȘTI ? ! Profitînd din plin de zilele frumoase din această primăvară, țăranii cooperatori, lucrătorii din secțiile de mecanizare acționează cu mult sporiș efectuarea lucrărilor agricole de sezon. La C.A.P. Berzovia, după cum ne-a informat tovarășul Ion Kessler, inginer șef, după însămînțarea culturilor timpurii, atenția este îndreptată spre lucrările pentru păstrarea rezervei de apă din sol și aplicarea îngrășămintelor. In acest scop, întreaga suprafață însămînțată cu cereale de toamnă a fost lucrată cu grapa, iar pe terenurile destinate culturii porumbului, solul a fost lucrat cu grapa cu discuri. In continuare, pe acest teren, pe măsură ce se administrează îngrășămintele chimice, se execută a doua discuire, astfel terenul rămîne bun de însămînțat. La Berzovia, forțele sînt concentrate mai ales la grădina de legume și la fertilizarea cu îngrășăminte naturale. De ieri a început plantarea în cîmp a răsadului de varză și gultoare. La transportul gunoiului se lucrează cu două remorci și cu toate atelajele. Mecanizatorii Trandafir Șest și Achim Mustețea, ca și conducătorii de atelaje Rusalin Glăvan, Petru Căldăraș, și-au propus să transporte pe cîmp întreaga cantitate din acest îngrășămînt valoros care este gunoiul de grajd, administrat pînă acum pe mai bine de 60 de hectare. De altfel, în toate cooperativele agricole de pe raza consiliului intercooperatist Berzovia aceste acțiuni se desfășoară în ritm susținut, întreaga suprafață destinată culturilor ce urmează a fi însămînțate în continuare — peste 4 000 de hectare — a fost lucrată cu discuitoarele, acum fiind executată cea de a doua lucrare de finisare a patului germinativ. Totodată, țăranii cooperatori sunt mobilizați și la alte lucrări. La Vermeș, de pildă, pe 270 de hectare de finețe naturale au fost defrișate toate tufișurile, suprafața rezultată fiind Ing. ALEXANDRU POPOVICI (Continuare în pag. a I-a)