Flamura, martie 1974 (Anul 26, nr. 2888-2914)

1974-03-28 / nr. 2911

vr«y.:»%y«:.y«y.y«y»y.:.>_.>-*.*-«-«.«.*.«.y.y:«.*.y.«,y.y,y.ty.y.y»y,y«y,y.y.y«%y.y«y ANUL XXVI, Nr. 2911 • JOI, 28 MARTIE 1974 • 4 PAGINI, 30 BANI ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modi­ficarea Constituției Republicii Socialiste Româ­nia, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român din 25 — 26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. 1 Continuare in pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU « la Plenara C.C al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu sea­mă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidu­lui, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a or­ganelor de partid și de stat, eli­minarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noas­tră, simplificarea structurii or­ganizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de con­ducere, atît pe linie de partid, cît și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adop­­tai se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Sta­tut cu privire la rolul Comitetu­lui Executiv — organul care asi­gură conducerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste mă­suri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv în condu­cerea întregii activități de par­tid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Per­manent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sec­toarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, e­­liminîndu-se paralelisme și șe­dințe inutile. Crearea acestui Bi­rou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să du­că la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la solu­ționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răs­punderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoa­rele de activitate. Măsurile orga­nizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de fiecare activist de partid și către de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are da­toria să acționeze cu toată fermi­tatea, cu un înalt spirit de răs­pundere, pentru înfăptuirea nea­bătută a liniei generale a parti­dului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că for­mele organizatorice nu sunt sta­bilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sar­cinilor și etapelor în care desfă­șurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și sta­tului. De aceea, trebuie să înțe­legem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii orga­nizatorice și a metodelor de mun­că este o necesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să por­nim de la imperativul de a asi­gura unirea în cît mai bune con­­dițiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor popu­lare, ale întregului popor în în­făptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. In ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și prac­ticilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utili­tatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor parti­dului în diferite sectoare de ac­tivitate. In ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a a­­rătat astăzi dimineață, schimba­rea a fost determinată de apro­barea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă deter­minate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc, în ce privește hotărîrea plena­rei Comitetului Central de a re­comanda Marii Adunări Naționa­le alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, între­gul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și co­munismului în patria noastră, in­teresele bunăstării și poporului nostru. Voi face fericirii totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Co­mitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a Româ­niei socialiste, la întărirea pozi­ției sale internaționale, la spori­rea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea mun­cii. După cum se știe, sunt aproa­pe 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îm­bunătățiri ; de aceea, față de proiectul inițial, propunerile ac­tuale conțin îmbunătățiri princi­piale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renun­țăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem a­­ceastă modificare ținînd seama că noțiunea de salarizare oglin­dește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de producție, în țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii mun­cii au devenit, după cum e cu­noscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ți­nem seama de aceasta și să a­­doptăm noțiuni noi care, în mă­sura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglin­dească schimbările revoluționare petrecute în țara noastră, să re­flecte calitatea nouă a oameni­lor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producă­tori ai tuturor bunurilor mate­riale. Introducerea noțiunii de re­tribuire a muncii are o mare im­portanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la elimina­rea unor mentalități învechite privind poziția față de proprie­tatea obștească, față de mijloa­cele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, din­tre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dez­voltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloa­celor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigura­rea mijloacelor financiare și ma­teriale necesare dezvoltării con­tinue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este proble­ma centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principa­lă a legii este afirmarea cu pu­tere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și can­titatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară socie­tății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția di­rectă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este ne­­mijlocit legat de producția ge­nerală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de con­sum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decît legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noas­tre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între venituri­le mari și veniturile mici, reali­zarea unei retribuții mai echita­bile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 rapor­tul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta a­­rată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Con­gresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține,­­a­șa cum am discutat și la plena­ra din noiembrie 1973, s-a acor­dat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asi­gurarea unui raport mai echita­bil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veni­turilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile pri­vind creșterea veniturilor bene­ficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sis­temul de retribuire. Ele consti­tuie deci o expresie a preocupă­rii de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condi­­țiuni materiale mai bun­e, care să-i permită să pășească­ în viață în raport cu posibilitățile de ca­re dispune astăzi societatea noas­tră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simpli­ficarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, re­ducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oame­nii muncii în efortul de ridica­re a calificării. Cointeresarea es­te determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferențiere destul de în­semnată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai ma­re nu cred că este indicată. Tre­buie să avem grijă să nu produ­cem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Tre­buie să pornim de­ la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor Diferențierea nu se poate mari, face prin menținerea la un nivel scă­zut a veniturilor mici și crește­rea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechili­brul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în ve­dere că legea prevede posibili­tatea acordului în toate sectoare­le de activitate, inclusiv a acor­dului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizice, veniturile să crească ne­limitat, ca rezultat al creșterii producției. Sunt și astăzi munci­tori care cîștigă de două ori mai mult decît alții din aceeași ca­tegorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obținerii unei producții suplimentare, există în toate ra­murile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livrată. A­­cesta este, realmente, un stimu­lent foarte puternic. Primind pen­tru fiecare tonă o anumită su­mă, muncitorii pot obține veni­turi nelimitate în raport de pro­ducțiile suplimentare. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat planul, în prime­le luni ale acestui an s-a obținut, după cîte știu, o producție su­plimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de pro­ducție. In această categorie intră și sistemul de premiere și cele­lalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma actuală, in ce privește principiile și nivelele, proiectul este cores­punzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioa­ră. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus ? O nivelare în­tre diferitele domenii de activi­tate nu se poate realiza ! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. De­sigur, fiecare ramură este im­portantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pă­dure Nu subapreciem de loc ro­lul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta în electronică, în producția de ma­­șini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor generale a­­le țării, ale tuturor oamenilor muncii ; de aceea, trebuie să a­­șezăm raporturi juste între dife­ritele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau ra­portul de astăzi se poate­ schim­ba după un număr de ani. Ac­tualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, în teh­nicitatea sa, în importanța ei so­cială. In acest spirit am proce­dat și în prezent la stabilirea clasificărilor și corelărilor proiect. Am avut în vedere din să aducem, de pildă, o anumită co­rectură în industria textilă, ți­nînd seama de importanța ei și de faptul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocuparea de a acorda femeilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere, în acllași timp, toate c­ertegh­­­riile au primit aceeași majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180-200 lei. Deci, s-a obținut o ridicare generală a bazei, la toate goriile. Este necesar să se care­re­nunțe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la cate­gorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este prezen­tat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va tre­bui să se țină seama. Mi se pare justă observația că s-a creat o prea mare fărâmițare a specia­lităților și meseriilor. De altfel, această problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat pro­blemele învățămîntului. S-a dat sarcină Ministerului Invățămîntu­­lui, ministerelor, de a trece la reducerea serioasă a fărâmițării specialităților, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibili­tăți mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observa­țiile sunt juste și va trebui să realizăm cu consecvență hotărî­rile luate de Comitetul Central în această direcție. S-a făcut ce­va, după cît știu. Dar dacă pro­blema s-a ridicat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acționăm în continua­re, cu mai multă fermitate și consecvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să a­­vem în vedere că, prin proiec­tul discutat astăzi, se asigură o apropiere simțitoare între veni­turile oamenilor muncii din in­dustrie și din celelalte ramuri a­­le economiei, în special ale țără­nimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat în sectorul coo­peratist. Practic, pe baza crește­rii producției agricole, prin acor­dul global, cooperatorii pot rea­liza venituri mult mai mari de­cît venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat ve­nituri care au depășit veniturile realizate în industrie, înseși ve­niturile garantate apropie, și a­­șează pe o bază nouă raporturile între veniturile din industrie și agricultură. Dar, pe baza activității concrete de producție, cooperatorii pot realiza venituri nelimitate. Ținînd seama și de condițiile specifice ale vieții din sate, în comparație cu cerințele oamenilor muncii din orașe, pu­tem spune că, în fond, apropie­rea este mult mai mare. Aceas­tă realitate oglindește, de ase­menea, preocuparea consecventă a conducerii partidului și statu­lui de a crea condiții creșterea corespunzătoare, pentru pro­porțională, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asigu­rarea unor raporturi cît mai jus­te între venituri, în raport cu importanța și contribuția fiecărui sector de activitate. Analizat de pe aceste poziții, pornind de la interesele genera­le, de la necesitatea înfăptuirii neabătute a politicii partidului de creștere continuă a nivelului de Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste . Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a a­­vut loc, miercuri după-amia­­ză, plenara Consiliului Națio­nal al Frontului Unității So­cialiste. La ordinea de zi a plena­rei , modificările la Constitu­ția Republicii Socialiste Ro­mânia, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25 — 26 martie 1974, supuse dezbate­rii și în plenara Consiliului Național al P.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheor­­ghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român a aprobat, la 26 martie a.c., propunerile referi­toare la modificările unor prevederi ale Constituției Re­publicii Socialiste România, care prezintă deosebită pentru însemnătate dezvoltarea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră, în legătu­ră cu această istorică hotărî­­re, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Na­ționale propunerea de a se institui înalta funcție de Pre­ședinte al Republicii Socialis­te România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cît și pe planul rela­țiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia or­ganizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin ce­rințelor înfăptuirii cu consec­vență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edifi­cării societății socialiste ro­mânești. (Continuare in pag. a 2-a) in aai XXX.al- Bi­hmării pa prim- ul celui de-albhm Congres MP.CM AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL MINERII ANM­ENI RAPORTEAZĂ NOI SUCCESE • 3720 TONE CĂRBUNE PESTE PLANUL LA ZI • PRODUCȚIA GLOBALA ȘI MARFA REALIZATA DE­PĂȘEȘTE NIVELUL PLANULUI PE TREI LUNI Alăturîndu-se întrecerii de a depăși planul producției fizice cu 3 la sută și răspunzînd chemării ortacilor lor din Valea Jiului, minerii arm­eni raportează zi de zi succese de seamă în mărirea randamentelor și a producției de căr­bune. Pînă ieri, colectivul întreprinderii a extras suplimentar față de planul la zi 3720 tone cărbune brut. Cu producția realizată în cursul zilei de marți, minerii au îndeplinit și prevederile planului pe trimestrul întîi la indicatorii valorici producția globală și marfă. Succesul minerilor care are la bază mai buna utilizare a fondului de timp, precum și a productivității pe schimb, asigură colectivului respectarea angajamentului luat de a realiza cincinalul în patru ani și jumătate. Potrivit calcu­lelor, față de prevederile inițiale ale cincinalului, minerii au, de acum, un avans de aproape cinci luni. De menționat că în perioada scursă din acest an s-a economisit și 1100 mc lemn de mină. La realizările de prestigiu ale întreprinderii își aduc o contribuție importantă minerii din sectoarele 2 vest și 4 sud, din Anina, precum și cei de la mina Baia Nouă. Lor li se alătură colectivul atelierului central din Anina, care în toa­tă această perioadă a aprovizionat operativ subteranul cu plasă de sârmă și armături metalice. (ION GHINEȚ, din subredacția noastră voluntară de la Anina). OȚELARII ȘI LAMINATORII DE LA C.S.R. ÎȘI ONOREAZĂ ANGAJAMENTUL • 12 000 TONE OTEL SUPLIMENTAR, IN TREI LUNI. • 8 000 TONE LAMINATE PESTE PLANUL TRI­MESTRIAL Experiența și abnegația oțelarilor și laminatorilor de la Combinatul siderurgic din Reșița mențin în activitatea coti­diană a celor două colective hotărîrea fermă de a depăși substanțial sarcinile de plan pe anul acesta. Astfel, lamina­­torii și-au însușit ideea prelucrării întregii cantități de me­tal elaborată suplimentar de către oțelari. Îndată după for­mularea angajamentelor, siderurgiștii au și trecut la solu­ționarea propunerilor și sugestiilor desprinse, creînd condi­țiile tehnico-materiale necesare. Grija permanentă pentru folosirea deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru, prin reducerea duratelor de staționare a cuptoarelor Martin și a liniilor de laminoare, a permis celor două colec­tive să depășească decadă cu decadă producțiile programa­te, atingînd ieri nivelele prevăzute pe întregul trimestru. îndeplinirea înainte de termen a planului trimestrial permite oțelarilor și laminatorilor să realizeze și cota mate­matică din angajamentul anual. Astfel, se estimează că oțe­­larii vor da în plus 12 000 tone oțel. De asemenea, pînă la sfîrșitul săptămînii laminatorii vor prelucra, peste preve­derile planului, 8 000 tone laminate, din care 5 000 tone laminate finite. Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmi­te direct de la Palatul Ma­rii Adunări Naționale șe­dința solemnă consacrată alegerii Președintelui Republicii Socialiste România. panoramic județean ■ CENTRALA TELEFONICA SEMIAUTOMATA LA MOLDOVA NOUA Zilele trecute, la Oficiul poștal din cartierul nou al o­­rașului de pe malul Dunării, a intrat în funcțiune noua cen­trală telefonică semiautoma­tă cu 200 de posturi. Darea ei în exploatare dublează ast­fel capacitatea de care dis­punea vechea centrală ma­nuală. Totodată, la dispoziția publicului au fost puse un număr de 4 cabine telefo­nice. Există acum posibilități mai mari pentru instalarea u­­nui număr sporit de­­ aparate la domiciliul solicitanților. După cum ne informează electromecanicul Constantin Popescu, lucrarea a fost exe­cutată de formația de teleco­municații din localitate, con­dusă de Gheorghe Gîrjan, din care au făcut parte electro­mecanicii Spasa Miloievici, Margareta Goanță, Raica, juniorii I. Rain, Tănase Iosif Țundrea și alții. ■ ANGAJAMENT PIONIERESC Pionierii și școlarii din mu­nicipiul Reșița desfășoară susținută activitate pentru în­­­­ăptuirea angajamentelor asu­mate ca răspuns la Chemarea la întrecere lansată de pionie­rii brăileni, în cinstea celei de-a 25-a aniversări a organi­zației lor. Astfel, s-a reușit să se colecteze peste 1 700 kg de hîrtie, 225 kg deșeuri textile și peste 8 tone de fier vechi. Printre cei evidențiați în a­­ceastă acțiune se numără e­­levii de la Școala generală din Doman, Școala generală nr. 2 și Liceul nr. 2 din Reșița. IN­ 1974 — prodUCții AgRiCOLe record ACȚIUNI FERME PENTRU CREȘTEREA VALORII PĂMÎNTULUI, PENTRU RECOLTE BOGATE S • LA C.A.P. BERZOVIA, PE PRIM PLAN : AMENDA­REA ȘI FERTILIZAREA SOLULUI, CONSERVAREA APEI • LA VERMEȘ, O SUPRAFAȚA DE 270 HECTARE DE PAJIȘTE, REVALORIFICATĂ. # LA FIZEȘ ȘI GHERTE­­NIȘ — RESTANȚE NEJUSTIFICATE LA INSAMINTAREA IN RĂSADNIȚE A TUTUNULUI , INGINERII RORICA ȘI ANDREI BEC SUNT SPECIALIȘTI LA C.A.P. VERMEȘ, S SAU TURIȘTI ? ! Profitînd din plin de zilele frumoase din această primăvară, țăranii cooperatori, lucrătorii din secțiile de mecanizare acțio­nează cu mult spor­iș efectuarea lucrărilor agricole de sezon. La C.A.P. Berzovia, după cum ne-a informat tovarășul Ion Kessler, inginer șef, după însămînțarea culturilor timpurii, atenția este îndreptată spre lucrările pentru păstrarea rezervei de apă din sol și aplicarea îngrășămintelor. In acest scop, întreaga suprafață în­­sămînțată cu cereale de toamnă a fost lucrată cu grapa, iar pe terenurile destinate culturii po­rumbului, solul a fost lucrat cu grapa cu discuri. In continuare, pe acest teren, pe măsură ce se administrează îngrășămintele chi­mice, se execută a doua discuire, astfel terenul rămîne bun de în­­sămînțat. La Berzovia, forțele sînt concentrate mai ales la gră­dina de legume și la fertilizarea cu îngrășăminte naturale. De ieri a început plantarea în cîmp a răsadului de varză și gultoare. La transportul gunoiului se lu­crează cu două remorci și cu toa­te atelajele. Mecanizatorii Tranda­fir Șest și Achim Mustețea, ca și conducătorii de atelaje Rusalin Glăvan, Petru Căldăraș, și-au propus să transporte pe cîmp întreaga cantitate din acest în­­grășămînt valoros care este gu­noiul de grajd, administrat pînă acum pe mai bine de 60 de hec­tare. De altfel, în toate cooperative­le agricole de pe raza consiliului intercooperatist Berzovia aceste acțiuni se desfășoară în ritm sus­ținut, întreaga suprafață des­tinată culturilor ce urmează a fi însămînțate în continuare — peste 4 000 de hectare — a fost lucrată cu discuitoarele, acum fiind executată cea de a doua lucrare de finisare a patului ger­minativ. Totodată, țăranii coope­ratori sunt mobilizați și la alte lucrări. La Vermeș, de pildă, pe 270 de hectare de finețe natura­le au fost defrișate toate tufișu­rile, suprafața rezultată fiind Ing. ALEXANDRU POPOVICI (Continuare în pag. a I-a)

Next