Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)

1974-04-20 / nr. 2931

ANUL XXVI, NR. 2931 SÎMBĂTĂ, 20 APRILIE 1974 4 PAGINI, 30 BANI In Intîmpinarea zilei de 1 mai FAPTE DE MUNCĂ PE AGENDA ÎNTRECERII PRODUSELE KOI MATERIALIZEAZĂ LEGĂTURĂ CERCETĂRII CU PRODUCȚIA Ținînd seama de evoluția ra­pidă a tehnicii, de cerințele di­versificate ele economiei națio­nale, se pune cu tot mai multă acuitate necesitatea grăbirii rit­mului de înnoire și modernizare a produselor. Concretizat în pla­nul de asimilări, acest proces materializează, de fapt, legătura cercetării cu producția. Privind retrospectiv, se poate aprecia că în ultimii ani asistăm la intensi­ficarea acțiunii de înnoire și mo­dernizare a produselor. Potenția­lul tehnic de care dispun unită­țile industriale din județ, expe­riența colectivelor de muncă, înalta lor pregătire profesională constituie o parte din factorii care au determinat ca, an de an, întreprinderilor din județ să li se încredințeze importante sar­cini pe linia introducerii în fa­bricație a unor produse cu ca­racteristici și parametri supe­riori, necesare dotării și moder­nizării bazei tehnico-materiale a diferitelor ramuri ale economiei naționale. Anul trecut, de pildă, unitățile industriale din județ au asimilat 42 de produse, cu 6 mai mult decît în 1972. Astfel, a fost pregătită producția multor tipuri de motoare electrice, a pompelor pentru turbina cu aburi de 330 MW, macaraua de 80—100 tfm, profile mijlocii din oțel aliat pentru autocamionul ..Roman", profile ușoare pentru fabricația de tije de pompaj pen­tru instalațiile de extracții, di­verse bunuri de consum, precum și alte produse. Acest proces înnoirii continuă, ceea ce ne de­ar­termină să constatăm o evoluție pozitivă în realizarea prevederi­lor planului cincinal. Asimilarea unor produse de mare complexitate — printre care noua familie de motoare Diesel, într-o gamă de pînă la 4 000 CP, pentru transportul fe­roviar, motoare navale de mare putere — este întregită de mo­dernizarea produselor existente de mai mulți ani în fabricația curentă. Sunt foarte multe utila­je și agregate care se realizează azi cu consumuri specifice mai scăzute, cu gabarite mai reduse. Deși în cele de mai sus ne-am referit cu deosebire la industria republicană, înnoirea sortimen­tală rămîne una din caracteristi­cile esențiale ale unităților de industrie locală, unde practic mai bine de 70 la sută din pro­duse au o vechime mai mică de cinci ani. Dinamica activității și rezulta­tele obținute, programele exis­tente pentru perioada următoare atestă posibilitatea realizării pre­vederilor înscrise în planul cin­cinal, in documentele Congresu­lui al X-lea și Conferinței Na­ționale din iulie 1972 ale parti­dului. Pentru transformarea acestor premise în realități este necesa­ră intensificarea preocupării pen­tru respectarea tuturor termene­lor înscrise în planurile tehnice, pentru a nu se ajunge în situații — cum au existat și în 1973 — de prelungire a perioadei de asi­milare Astfel, la I.C.M. Reșița, motorul Diesel ALCO de 4 000 CP nu a fost realizat conform graficelor stabilite, iar pentru electrocompresorul de aer L. 25, două tipuri de pompe și trei EMILIAN TEODOR (Continuare in pag. a 2-a) az. Două si Dintre numeroasele scrisori pe care le-am primit ieri la redacție, două mi,au atras cu deosebire atenția. Semnatarul este unul și același : Velcoță Nicolae, din Șopotu Nou. Su­biectul, de asemenea, unic, un șofer de pe ruta Moldova Nouă — Dalboșeț și-a făcut obiceiul de a nu mai converti in bilete de călătorie banii oamenilor pe care-i ia în mașină, cum s-ar cuveni după lege, ci — zice corespondentul nostru — ii pune „în buzunar... să-și ia mașină mică“. Nu sunt singurele sesizări de acest gen. In alte împrejurări, afirma­ții asemănătoare s-au adeverit. Chiar noi, în ziar, am expri­mat o atitudine răspicată împotriva celor puși pe căpătuia­lă din banii călătorilor. Atunci — veți spune —, ce e cu scrisorile amintite? Sunt semne că ceva nu e în ordine. Și iată ce: Fără prea multe cunoștințe de grafologie, cum citești textul scrisorilor îți și dai seama că le-o fi semnat Veliotă Nicolae din Șopotu Nou, dar de scris sînt scrise de doi oa­meni cu totul și cu totul (ca să spunem așa) diferiți. Asta ar fi primul fapt. Atrage atenția și faptul că ștampila poștei e din Dalboșeț. Apoi... Să dăm însă cuvîntul autorului: „Vă scriu — cităm din prima epistolă — că pe data de 10.IV. 1974, șoferul Izvernariu Ion..."­­ „Pe data de 12 martie 1974 — ne comunică a doua sesizare —... șoferul zis porecla de sat Ion a Ileanei... (am păstrat gramatica originală — n.n.). O bănuială se cere transcrisă aici: păi bine, tovarășe V.N., în 12 aprilie cunoșteai foarte precis identitatea șoferului, iar în 13 aprilie nu-i mai știai decît porecla din satul lui de baștină (care o fi acela, că nu-i spui pe nume) ? ! Nu e nevoie de prea mult curaj pentru a scrie redac­ției (ca și altor organe județene), relatînd despre succesele din colectivele de muncă din care fac parte semnatarii scrisori­lor, ca și despre neajunsuri care mai dăinuie în întreprin­deri, instituții, cooperative de producție, în comerț etc. Pentru primele, e suficient entuziasmul, necesitatea sufle­tească de a face cunoscute și altora bucuriile la care oa­menii sunt părtași. Pentru cele din urmă — un dezvoltat, exigent spirit critic, mai simplu spus : cinstea de toate zile­le. Mai greu înțelegem ce motive și ce resorturi intime pot determina redactarea unor scrisori cum sunt cele semnate de (să zicem!) Velcotă Nicolae. Probabil, dacă faptele nu se adeveresc, intenția de a-i denigra pe unii semeni sau o la­șitate bună de tot disprețul. Ori, dacă faptele se dovedesc pînă la urmă reale, un mod ciudat de a ascunde după... pi­xuri diferit colorate frica autorilor de a-și asuma responsa­bilitatea unei critici bine întemeiate. GEORGE LADIMA • ÎN DOUA DECADE La ora cînd parcurgeți a­­ceste rînduri, jurnaliștii reși­­țeni au și realizat producția prevăzută pe cele 20 de zile din luna aprilie. Potrivit esti­mărilor făcute, harnicul co­lectiv va da peste plan în ce­le două decade 700 tone de fontă. Sporurile de producție, devenite de acum aici, la fur­nale, tradiționale, sunt urmarea activității neobosite a întregu­lui colectiv pentru eliminarea oricărui deranjament în func­ționarea agregatelor. Acum, în preajma zilei de 1 Mai, în frunte se află echipele ce de­servesc furnalul nr. 2, cu 200 de tone de fontă în avans. Demn de relevat este că jur­naliștii găsesc, zi de zi, resur­se și pentru economisirea coc­sului. Pînă azi, ei au redus consumul față de norma inter­nă cu 6 kg pe tona de fontă elaborată. • PENTRU CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII La fabrica de mobilă curba­tă din cadrul Combinatului de prelucrare a lemnului din Caransebeș se finalizează lu­crările de modernizare a flu­xului tehnologic, acțiune ini­țiată de către conducerea în­treprinderii în scopul sporirii producției și a productivității muncii. Potrivit calculelor fă­cute, modernizările din toarele de montaj, finisaj sec­ambalat au permis colectivu­și­lui să mărească producția cu 15 la sută. Numai la scaunele de tip „Bonanza“, introduce­rea liniei de finisare a dus la sporirea productivității mun­cii cu 300 la sută; în fotogra­fia de mai jos, un aspect din sectorul de hăituire, condus de comunista Ileana Voicescu, colectiv fruntaș pe secție. IN PAGINA a IV-a DECLARAȚIILE Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia „Sătenii de aici sînt mai mult decît harnici. Sînt gospodari". Cuvintele primarului din Ră­­cășdia îmi stăruie încă în memo­rie. Adevărul afirmației mi s-a revelat treptat, compunîndu-se din detalii, cifre, mărturii. De altminteri, chiar pentru un vre­melnic vizitator al comunei im­presia dintîi se conturează cu limpezime: oamenii trăitori într-un sat atît de frumos și bine rînduit numai deprinși a munci cu rîvnă și iscusință pot fi. Așezare cu tradiții în istorie. Răcășdia a devenit în anii din urmă o localitate modernă, cu o zestre edilitar-gospodărească de invidiat. Celor pes­te 220 de case nou construite li s-au adăugat un dispensar uman, altul veterinar, trei săli de cla­să la școala ge­nerală, o grădini­ță de copii, un că­min cultural, două săli de așteptare la haltele C.F.R., un magazin uni­versal cu bufet, peste 25 000 metri pătrați de trotua­re, înșiruirea es­te departe de a fi completă. Ar mai t­r­e­b­ui adău­gate cele șapte hectare de zone verzi, o zonă de agrement izvorul Pomost, zece secții pres­ta­tatoare de servicii ale cooperației de consum, cîteva tonete alimen­tare, un magazin I.L.F., o cofe­tărie, un club și multe alte do­tații menite să ofere localnicilor condiții civilizate de trai... Pe moș Pătruț Adam l-am în­trerupt din lucru. Sfiala i-a pie­rit ca prin l-am întrebat farmec atunci cînd care-i „secretul“ dezvoltării multilaterale a comu­nei de pe apa Răcășdioarei. — Apoi, eu mi-s mulțămit. Avem de toate, gospodării îm­belșugate, în fiecare familie există cel puțin un salariat. Eu, de pildă, mi-am isprăvit casa de curind. Copiii sînt toți trei pe la casele lor, am șase nepoți și strănepoți tot șase. Mi-s bogat, după cum vedeți. „Secretul" nos­tru e munca brațelor. Atît. Ba, mai este ceva: vrem ca obștea să înflorească, nu urmărim doar interesul nostru, al fiecăruia. Despre moș Pătruț am mai stat de vorbă cu tovarășul Gheorghe Eunică, secretar al comitetului comunal de partid și primar al comunei. Mi-a spus că, deși pensionar, în pofida celor 74 de ani bătuți pe muchie, mai dă o mină de ajutor la munca cîmpu­­lui (lucrează în acord global la C.A.P., împreună cu fiicele). Ignea Brîndușa a depășit hotarul celor 80 de ani, dar nu vrea să se lase cu una cu două. A plan­tat cîțiva pruni chiar zilele astea pe parcela ce o are în grijă din izlazul comunal. Duminicile sînt pentru toată suflarea din centrul de comună și Vrăniuț, satul aparținător, prilej de a face ordine pe străzi, în ogrăzi, de a realiza lucrări de îmbunătățiri funciare. „Avem un energic și primar vred­nic" gîndesc la unison sătenii pen­­tru că pretutin­deni îl au alături. La construirea tro­tuarelor, la plan­tări de pomi sau la spectacolele susținute de artiș­tii amatori pe sce­na căminului cul­tural. Corul băr­bătesc, condus de Vasile Ciocănel și Ion Peia, aniver­sează 80 de ani de la înfiripa­re, fanfara și ta­raful, conduse de S­i­m­i­o­n govan, se bizuie pe talentul Ne­­și pasiunea muzicală a multor ti­neri săteni. Mai activează o for­mație de dansuri, arte de teatru, brigadă de agitație, soliști vocali și instrumentiști. Nu numai comuna e în plină înnoire, viguroasă, ci mai ales cei ce i-au plămădit chipul de azi, oamenii. Ei, care găsesc că e în firea lucrurilor să iei dimi­neața trenul sau autobuzul pen­tru a merge la serviciu, să cîștigi bine din munca brațelor, să-ți înalți casă nouă, să-ți trimiți co­piii la grădiniță și la școli (pînă la cele mai înalte). Să ai în casă televizor, mașină de spălat, fri­gider — a intrat în obișnuit. De domeniul amintirii sint te­merile pentru ziua de mîine, cînd, minați de sărăcie, țăranii fără pămînt argățeau la cei avuți pentru te miri­re. Sau luau dru­mul minei de cărbuni cu turte de mălai în traistă, strâbătînd cu opinca pădurile pînă la Anina. Făceau­­ patru-cinci ceasuri pînă MIHAELA DRAGOȘ (continuare in pag. a 4-a) Chezășie împlinirilor ce vin CU GÎNDUL LA PĂDURILE DE MI­NE Dezmorțit cu mult mai devre­me decît în alți ani, pămîntul românesc al acestei primăveri a întîlnit, încă din miezul iernii, în grădini sau pe versanții carpa­tini, mina dătătoare de viață a omului. Un cais plantat în fața dinspre soare a casei, poate un măr, un păr, un cireș, un nuc de soi se multiplică pe coaste, de dealuri, pe văile ce duc spre vîrf de munte, văi ale codrilor, cu mii și milioane de viitori ar­bori. In județul nostru — pe care statisticile îl atestă ca fiind al doilea din țară ca suprafață și zestre forestieră — anul XXX al Eliberării și al celui de-al XI-lea Congres al partidului — înseamnă, și sub aspectul refa­cerii patrimoniului aurului ver­de, o energică și amplă acțiune pentru îndeplinirea unei impor­tante sarcini de partid. La Inspectoratul silvic al Caraș-Se­­verinului, inginerul Ilie Odobes­­cu ne-a prezentat, în primul rînd, cîteva cifre care, ele însele, ne dezvăluie o bogăție pe care, altfel, abia o bănuim : • aproape 50 la sută din teritoriul județului este aco­perit de păduri ; asta repre­zintă, in administrația noas­tră, 386 000 hectare, la care se adaugă încă 11 000 hectare de păduri comunale. 0 pe anul în curs ne-am propus să refacem pădurea prin plantații pe o suprafață de 3 670 de hectare, iar din planul anual să realizăm, încă în această primăvară, peste 75 la sută. Așadar, un patrimoniu cu ade­vărat impresionant, căruia îi corespund nu numai, intenții, ci și acțiuni concrete, pentru ca aurul verde din care se alimen­tează zi de zi industria, confor­tul nostru urban și casnic, să nu se diminueze, ci, dimpotrivă, să ia proporții. Evident, sarcina principală revine Inspectoratului silvic județean, organ care, la indicația biroului Comitetului județean de partid, a hotărît să realizeze în acest an cel mai mare volum de lucrări de împă­duriri. Unde, pe ce spații se vor realize acestea ? In ce condiții de eficiență ? Care sunt preocupă­rile pentru asigurarea materia­lului săditor și cum se lucrează efectiv acolo unde se fac tăieri, pentru a avea mîine, din nou, arbori de mare valoare econo­mică ? — Mai întîi — reia interlocu­torul — aș vrea să vă spun că reîmpădurirea se face pe zonele de tăiere, dar în condiții de plan­tare a unor specii cu ciclu scurt de creștere, pentru a fi grabnic redate producției industriale. Avem, apoi, acțiuni bune pentru refacerea zonelor cu arboret slab productiv, unde urmărim crea­rea unor culturi speciale, fără să neglijăm într-un fel pădurile co­munale. Din aceste culturi, cota pe 1974, an­ul speciilor cu ciclu scurt, în special molid, douglas, pin etc., va fi de 1 450 ha, iar raportat la volumul total al îm­păduririlor, speciile repede cres­cătoare și de valoare economică ridicată vor reprezenta 80 la sută. O seamă întreagă de sondaje efectuate în zonele noilor plan­tații atestă că această prim­ăvară timpurie a fost de cel mai bun augur pentru oamenii care răs­pund de extinderea codrilor va­loroși. Astfel de situații lăudabile ne oferă ocoalele silvice Moldova Nouă — cu evidențieri pentru oameni ca brigadierul Nicolae Văleanu, pădurarii Macu Bălăci, Ilie Străin, Dragutin Parusin , Berzasca, în frunte cu brigadie­rul Ion Dumitru și pădurarul Ilie Nelencovici , Bocșa, cu ini­moși ca Ion Stepan, brigadier, ori pădurarul Drăgoi­șoru , Bo­­zovici care, la fel, prin hărnicia și interesul brigadierului Ion Rista și pădurarilor Nicolae Bi­­hoi, Dănilă Găvan, Ilie Găină, se situează în fruntea emulației pentru destinul pădurilor de mîi­ne. Ne-a reținut, în mod plăcut, atenția, și faptul că în baza unui riguros progres și se urmărește ca dezvoltarea pădurilor în pers­pectivă să vizeze nemijlocit asi­gurarea necesarului în cantități de masă pentru furnire estetice. Ca urmare, o importantă pon­dere a noilor plantații se va rea­liza cu frasin, paltin, cireș (peste 300 ha), cu nuc negru și comun (peste 80 ha). Firește, e important să nomi­nalizăm și zonele care beneficia­ză de sporul de interes pe aceas- NICOLAE MEGINEANU (Continuare in pag. a 2-a) ® Programul competițiilor sportive PSIHOLOGIA ȘI SOCIOLOGIA INDUSTRIALA Procesul de perfecționare permanentă a organizării și conducerii întreprinderii industriale socialiste se desfășoară tot mai pregnant sub incidența găsirii celor mai viabile căi de mobilizare, coordonare și control ale potențialului și rezultatelor muncii, astfel incit, în fiecare etapă de dezvoltare, eficiența obținută să fie maxi­mă, în contextul revoluției tehnico-științi­­fice contemporane, al sporirii complexită­ții legăturilor interne și externe, întreprin­derea este, și mai ales trebuie privită, nu numai o unitate producătoare, dar și un important mediu social și de viață al ce­lor ce muncesc, în care se realizează du­bla calitate a muncitorului, de producă­tor și proprietar al mijloacelor de produc­ție, concordanța între mijloacele, condiții­le de muncă și om — transformatorul va­lorilor de întrebuințare latente în valori de întrebuințare reale și active. In aceas­tă direcție, psihologia și sociologia indus­trială au un cuvînt tot mai mare de spus, rezultatele cercetărilor desfășurate și în țara noastră relevînd aportul celor două științe la aprofundarea cunoașterii facto­rului uman, a optimizării activității pro­ductive a acestuia. Discuția pe care am avut-o la laboratorul de psihologie in­dustrială din cadrul Combinatului side­rurgic Reșița evidențiază cîteva aspecte din problematica investigațiilor colectivu­lui în direcțiile amintite. Interlocutorii: șeful laboratorului, ZOLTAN BOGAȚI — psiholog, CARMEN GRAMADA — socio­log, LUDOVIC MOLNÁR — psiholog. (Continuare in pag. a 3-a) I­ ­:--- ■ In urmă cu aproximativ o lună conducerea Școlii gene­rale nr. 1 din Oțelu Roșu a inițiat, pentru zilele de vacan­ță, organizarea unei excursii cu autocarul prin țară. Evi­dent, o excursie pentru elevi, în acest scop, la data de 2 a­­prilie a.c., a fost achitată su­ma stabilită, respectiv 13 000 lei, la O.J.T. Caraș-Severin. Plecarea în stabilită, astfel, excursie a fost de 7 aprilie, ora pentru ziua 7 diminea­ța Cei 40 de elevi au așteptat cu multă nerăbdare sosirea mașinii, dar în zadar. Pe la ora 6,20, a sunat telefonul ca­re a adus vestea că ex­cursia ... ^s-a contramandat (fără a primi alte explicații), iar autocarul nu mai vine. Ce au de spus tovarășii de la O.J.T. Caraș-Severin ? NICOLAE FENEȘIU Oțelu Roșu M N.R. Răspunsul O.J.T. Caraș-Severin — în ediția noastră din 28 aprilie a.c. • „SARBATOAREA LILIA­CULUI“ LA CARAȘOVA Mîine, la Carașova, înce­­pînd de la ora 9,30, se va des­fășura tradiționala „Sărbătoa­re a liliacului", prilej de cu­noaștere a frumuseților aces­tor meleaguri. Căminul cultu­ral va găzdui etapa județeană a concursului formațiilor mu­­zical-coregrafice la care își a­­duc contribuția artiștii ama­tori din localitățile Carașova, Lupac, Goruia, Ticvaniu Ma­re, Ciudanovița, Zorlențu Ma­re, Ezeriș, Fîrliug, Vermeș, Ramna, Dodin, Berzovia, A­­nina, Bocșa și Reșița. Sunt programate coruri și grupuri vocale, echipe de dansuri, brigăzi artistice de agitație, soliști vocali și instrumentiști. • SE DEZVOLTA rețeaua DE UNITĂȚI CINEMATOGRAFICE întreprinderea cinematogra­fică a județului Caraș-Seve­rin, preocupîndu-se de conti­nua îmbunătățire a muncii cu filmul — a înființat noi uni­tăți la Soceni, Borlovenii Noi, Șopotu Vechi, Bucoșnița, Gherteniș, Șoșdea și Cornuțel. Noile cinematografe sătești, care funcționează în cadrul căminelor culturale din locali­­tățile respective, prezintă pro­iecții de filme artistice, do­cumentare și jurnale de actua­lități, de 4 ori pe săptămînă. De asemenea, cinematografe­le de la Cîlnic, Ramna, Mar­­ga și Lupac au fost dotate cu aparatură modernă din pro­ducție indigenă, iar la cele trei unități din Caransebeș, la Bozovici, Vărădia și comuna Eftimie Murgu s-au introdus redresoare de seleniu, can asigură o proiecție de calitate superioară. (C. BRÎNDUȘOIU, corespondent). • NOI ÎNLESNIRI MEM­BRILOR C.A.P. Casa de ajutor reciproc de pe lingă comitetele sindicate­lor din C.S.R. și I.C.M.R. adu­ce la cunoștința celor intere­sați că, începînd cu luna apri­lie a.c., se aplică noi înlesniri în favoarea membrilor săi, prin majorarea limitelor îm­prumuturilor ce li se acordă. In funcție de depuneri, sunt prevăzute împrumuturi între 1 000 lei (la 101 — 200 lei de­puneri) și 12 000 lei (4 001 — 5 000 lei depuneri), cu obliga­ția restituirii lor în termene de 12 și 24 de luni. Cei care au depuneri peste 6 000­­ lei pot obține împrumuturi de pînă la V. 000 lei. Interesant de știut este fap­tul că la asigurarea împrumu­turilor se va ține seama de felul cum s-au achitat ante­rior ratele și cotizația, dacă solicitanții nu au salariu gre­vat de alte rețineri, care să depășească o treime din va­loarea lui. Ratele se vor sta­bili astfel ca împrumutul să se restituie în termen de 24 luni, iar rata lunară să nu fie mai mare de o treime din cîștig.

Next