Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)

1974-04-23 / nr. 2933

ANUL XXVI, NR. 2933 MARȚI, 23 APRILIE 1974 4 PAGINI, 30 BANI într-o ambianță de deplină cordialitate, de stimă și respect reciproc, ieri, a inceput VIZITA OFICIALĂ ÎN ȚAR­A NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER som­io capitala Vizită protocolară La Invitația președintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în țara noastră, într-o vizită o­­ficială de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Fi­gueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor re­lații de prietenie și colaborare statornicite între Republica So­cialistă România relații care cunosc și Costa Rica, un curs as­cendent pe baza respectării prin­cipiilor independenței și suvera­nității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne și avantajului reci­proc. In istoria legăturilor dintre ce­le două state, un moment de în­semnătate primordială l-a cons­tituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt româno­­costarican, desfășurat la San Jo­se, a constituit, sale rodnice,­­ prin rezultatele seamă la întărirea contribuție de raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie și cooperare între Republica So­cialistă România și Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificație interna­țională — și celelalte duri comune, semnate, în acel­tim­pul vizitei șefului man, au deschis noi statului cu­legăturilor bilaterale, perspective pe o pe­rioadă mai îndelungată, în dife­rite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt ro­­mâno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucu­rești a președintelui Jose Figue­­res Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror faiduri încadrează portretele ce­lor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise ură­rile în limbile spaniolă și româ­nă : „Bun sosit în Republica So­cialistă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republicii Costa Ri­ca", „Trăiască prietenia dintre poporul român și poporul costa­­rican“. La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit președintele Republi­cii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit președintele Re­publicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii: E­mil Bodnaraș, Ștefan Voi­­tec, vicepreședinți ai Consi­liului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afa­cerilor externe. Erau de față alți membri ai guvernului, conducă­tori ai unor instituții centrale, generali, ziariști. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, pre­ședintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîinile, se îmbrățișează cu căldură. Președintele Jose Figueres Fe­rrer prezintă șefului statului ro­mân persoanele oficiale care îl însoțesc: dr. Manuel Aguilar Boni­lla, prim-vicepreședinte al Re­publicii, dr. Jose Luis Orlich Bol­­marcich, ministrul sănătății pu­blice, Oscar Arias Sanchez, nistrul planificării, Franklin mi­A­­guilar, ambasador. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă șefului statului costari­­can oficialitățile române venite în întîmpinare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă ono­rul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica și Republicii Socialiste România. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi președinți trec în revis­tă garda de onoare. Sunt apoi prezentați șefii mi­siunilor diplomatice acreditați la București, precum și celelalte persoane oficiale române venite la aeroport. Cei doi președinți primesc apoi defilarea gărzii de onoare Numeroșii bucureșteni, aflați pe aeroport, aplaudă cu căldură pe cei doi șefi de stat, aclamă pentru prietenia dintre cele două popoare. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Fe­rrer iau loc într-o mașină escor­tată de motocicliști, îndreptîn­­du-se spre reședința rezervată oaspetelui. De la aeroport pînă în Capita­lă, ca și pe bulevardele bucureș­­tene, un mare număr de cetățeni salută cu entuziasm și căldură pe cei doi președinți, care răs­pund cu cordialitate manifestări­lor de stimă și prietenie ale populației. Președintele Jose Figueres Ferrer, a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită proto­colară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întîlnire au participat to­varășii Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănes­cu, ambasadorul României la San Jose. Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, a de­pus o coroană de flori la Monu­mentul eroilor luptei pentru li­bertatea poporului și a patriei, pentru socialism. împreună cu șeful statului cos­­tarican s-au aflat persoanele o­­ficiale care îl însoțesc în vizita pe care o face în țara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul gene­ral al Capitalei, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major, Vasi­le Gliga, adjunct al Ministrului Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim­­vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, mi­nistrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul plani­ficării, și Franklin Aguilar, am­basador. Vizita protocolară a decurs în­tr-o atmosferă de caldă cordiali­tate. Afacerilor Externe, membrii mi­siunii române atașate pe lângă înaltul oaspete, generali și ofi­țeri superiori. La sosire, pe platoul din fața monumentului, președintele Re­publicii Costa Rica a primit ono­rul gărzii militare. Au fost into­nate Imnurile de Stat ale celor două țări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un mo­ment de reculegere. A fost vizi­tată apoi rotonda monumentului. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. (Agerpres) Depunerea unei coroane de flori Dineu oficial in onoarea înaltului oaspete costarican Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a oferit, luni, în sa­loanele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea pre­ședintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La dineu au participat tovară­șii Emil Bodnaraș, Maxim Ber­­ghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil­ Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cor­nel Burtică, Miron Constantines­­cu, Mihai Daîea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pă­­țan, Ștefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al gu­vernului, membri ai guvernului, conducători de instituții­le, personalități ale vieții contra­știin­țifice și culturale. Au luat parte dr. Manuel A­­guilar Bonilla, prim-vicepreședin­te al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul să­nătății publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador, și celelalte persoane oficiale care îl însoțesc pe președintele Re­publicii Costa Rica în vizita pe care o face în țara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și președinte­le Jose Figueres Ferrer au ros­tit toasturi. 1 i. ANGAJAMENTELE ASUMATE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ SE ÎNDEPLINESC CU RIGUROZITATE • Siderurgiștii din Reșița continuă seria succeselor, depășind prevederile și pe ultima decadă • Minerii din Bocșa își măresc avans­ul în întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen • Colectivul secției de motoare Diesel a recuperat integral rămînerea în urmă. Cu cut ne apropiem de sărbătoarea oamenilor muncii de la 1 Mai, la redacție sosesc vești tot mai îmbucurătoare despre faptele de muncă remarcabile ale colectivelor din întreprinderile industriale, de pe șantierele de construcții. • IERI, DIS-DE-DIMINEA­ȚA, corespondentul nostru Ion Ghineț, din subredacția voluntară de la Anina a zia­rului ne transmitea, cu justificată mîndrie,­ o relata­re despre colectivul întreprin­derii miniere, din care face și el parte, care continuă să-și depășească sistematic sarcinile de plan. In ultimele 10 zile, minerii arm­eni au extras peste prevederi mai bine de 300 tone de cărbune brut. Acestea se adaugă suc­ceselor din trimestrul cînd minerii au realizat întîi, mai bine de 50 la sută din anga­jamentul asumat. Anul aces­ta, întrecerea în cinstea săr­bătorii muncii se înscrie ca o etapă în marea emulație na­țională pentru obținerea unor succese de seamă în întîmpi­­narea celor două mari eveni­mente ale anului — aniversa­rea a trei decenii de la victo­rioasa insurecție națională an­tifascistă armată și Congresul al XI-lea al partidului. Azi, cînd avem centralizate și rezultatele globale ale ulti­mei decade, sîntem în măsu­ră să arătăm că sarcinile ce revin întreprinderilor indus­triale din județ din planul u­­nic național se înfăptuiesc e­­xemplar, unitățile economice din țară primind la timp o gamă largă de produse. • „PE DOUA DECADE DIN APRILIE — NICI O RESTANȚA“. Asemenea co­municări au făcut ieri toate secțiile Combinatului siderur­gic din Reșița. încă din pri­ma zi a anului siderurgiștii au acționat energic pentru folo­sirea deplină a capacităților de producție. Măsurile între­prinse la fiecare loc de mun­că, participarea întregului co­lectiv la utilizarea rațională a timpului de lucru, la între­ținerea corectă a instalațiilor se concretizează în indici de utilizare superiori, în sporuri zilnice de producție. In ultimele zece zile, de pildă, oțelarii au elaborat su­plimentar față de prevederi a­­proape 1 600 tone de metal, realizînd de acum mai bine de 33 la sută din angajamen­tul anual. Continuând în a­­cest ritm, eliminînd în con­tinuare cauzele pierderilor de metal, oțelarii vor putea ra­porta in cinstea Congresului al XI-lea al partidului, că an­gajamentul anual a fost înfăp­tuit integral. Cu asemenea fapte de muncă întîmpină ziua de 1 Mai și colectivele celorlalte secții. Luminatorii se mîndresc cu faptul că, încă de pe acum, au realizat 40 la sută din angajamentul anual. • ÎNDEPLINIREA RITMI­CA A PREVEDERILOR DE PLAN, A ANGAJAMENTE­LOR IN ÎNTRECERE preo­cupă și alte întreprinderi. Mi­nerii din Bocșa, care s-au an­gajat să depășească produc­ția de minereu cu cel puțin 3 la sută, realizează Zi de zi programul stabilit, înscriin­­du-se în cota matematică sta­bilită. Sintetizînd experiența colectivelor care își onorează pilduitor propriile angaja­mente, observi că asemenea succese se obțin acolo unde organizațiile de partid și-au stabilit ca un obiectiv esen­țial mobilizarea tuturor sala­riaților la întreținerea exem­plară a mașinilor, la folosirea productivă a timpului de lu­cru, la înlăturarea cauzelor care determină întreruperi în procesul de producție. • IN ULTIMA SAPTAMI­NA, o activitate intensă s-a desfășurat și în unitățile care au avut pe primul trimestru unele restanțe în onorarea contractelor. Pilduitoare, în a­­ceastă direcție, sunt măsurile luate de colectivul secției de motoare Diesel de la I.C.M.R., care în cele două decade din luna aprilie a recuperat inte­gral sarcinile scadente. E­­xemplul acestui destoinic co­lectiv trebuie urmat și de ce­lelalte secții ale întreprinde­rii de construcții de mașini din Reșița, de muncitorii, teh­nicienii și inginerii de la I.C.M. Caransebeș, de la I.C.M. Bocșa, care toate au îndato­rirea să întreprindă măsuri mai hotărî­te pentru soluțio­narea tuturor problemelor le­gate de aprovizionarea tehni­­co-materială, de pregătirea și lansarea fabricației. Este bine la acum, cînd pre­gătim încheierea unei etape a întrecerii, să comparăm o­­biectivele stabilite pe întregul an cu cele realizate la zi. Da­că în majoritatea întreprinde­rilor se constată o abordare responsabilă a problematicii întrecerii, realizîndu-se cota matematică aferentă, mai sunt colective care și-au decalat programele, prevăzîndu-și rea­lizarea unui spor important abia în a doua parte anului. Intrucît această prac­­­tică s-a dovedit ineficientă, merită generalizată experien­ța unităților fruntașe: I. M. Bocșa, I.M. Anina, C.S.R., I.F.E.T. Caransebeș, unde an­gajamentele se înfăptuiesc e­­xemplar. EUGEN FIERARU IM PAGINA all­e Trimestrul II - încă o etapă in PERTECȚIOnii SISTEMULUI de mim După o binemeritată vacanță, elevii s-au reîntîlnit ieri din nou pe băncile școlii. Acest lucru are o semnificație deosebită pentru elevii anului ai Liceului nr. 1 Reșița, deoarece o dată cu prima oră, pentru ei începe și ultimul trimestru din viața de elevi. Foto: A. SANDULESCU ȘEDINȚA BIROULUI COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID In ziua de 22 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a biroului Comitetului județean Caraș-Severin al Partidului Comunist Român. La lucrările acesteia au participat mem­brii și membri supleanți ai biroului, secretari și locțiitori ai secretarilor comitetelor orășenești de partid, conducători ai întreprinderilor industriale și de construcții din județ, acti­viști de partid. Biroul Comitetului județean a examinat în cursul dez­baterii care a avut loc informări privind : realizarea pro­gramelor de cercetare și a planurilor tehnice în întreprinde­rile județului în cursul anului 1973 și măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea activității în perspectivă ; preocupa­rea organelor și organizațiilor de partid, a conducerilor în­treprinderilor industriale și de construcții, pentru creșterea productivității muncii; stadiul aplicării în practică a măsu­rilor stabilite de brigada C.C. al P.C.R. cu prilejul contro­lului efectuat în perioada septembrie — octombrie 1973, în unitățile economice din județ. Cuprinzînd o largă sferă de probleme ale activității eco­nomice a județului, analiza făcută de biroul Comitetului ju­dețean a evidențiat preocuparea organizațiilor de partid, a conducerilor de întreprinderi, a specialiștilor pentru promo­varea largă a progresului tehnic și înnoirea fabricației, pen­tru realizarea în bune condițiuni a sarcinilor de plan și an­gajamentelor asumate în întrecerea socialistă pentru înfăp­tuirea actualului cincinal în patru ani și nouă luni. Totoda­tă, au fost subliniate neajunsurile care mai persistă în eco­nomia județului, s-au stabilit căile de eliminare a acestora, modalitățile concrete de perfecționare a activității industria­le și de construcții. Pe baza concluziilor desprinse atît în controlul efectuat în întreprinderi, cit și în cursul dezbaterii din ședința sa, biroul Comitetului județean de partid a stabilit măsuri corespunzătoare. In cursul dezbaterii, pe marginea informărilor prezentate au luat cuvîntul tovarășii : Iosif Stolojescu, Nicolae Bușui, Petru Brie, Eftimie Cartianu, Otto Takacs, Dimitrie Gaju, Eugen Dăscălache, Ion Pîndici, Sigismund Horvath, Vasile Roșianu, Iuliu Ștefănuț, Florin Cosma, Gheorghe Fulea — adjunct de șef de secție la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale. Biroul a soluționat, de asemenea, probleme ale activită­ții curente. In cadrul ședinței, a luat cuvîntul tovarășul TRANDAFIR COCÂRLA, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Caraș-Severin al Partidului Comunist Român. Un simbol al triumfului primăverii — JARBAIUAREA LILIACULUI“ Pitoreasca așezare a Gara­­șovei și-a întîmpinat dumini­că oaspeții în straie de aleasă sărbătoare. După datină, lo­­cuitorii și-au îmbrăcat costu­mele de zile mari, cu străvechi motive populare, lucrate din postav de inspirați și pricepuți meșteri, au împodobit feres­­trele cu chilimuri multicolore și buchete de liliac. Pe platoul cu iarbă de lingă rîul ce stră­­bate satul, încă din primele ceasuri ale dimineții a inceput „Sărbătoarea liliacului“, sim­­bolică expresie a triumfului primăverii, a bucuriei oame­nilor de a trăi. Pe scenă au evoluat zeci și zeci de forma­ții muzical,coregrafice și bri­găzi artistice de agitație, ca­­re și-au dat întîlnire în cadrul etapei județene a concursului organizat în cinstea celei de­ a SCXX-a aniversări a Elibe­rării patriei, în ciuda vremii parcă, as­­pectul de târg sătesc al pieței — cu tarabe de unde puteai cumpăra caș, urdă, carne de miel de la proțap și drob, mie­re de stup, mălai, mere și nuci, păpuși de turtă dulce, toate produse ale gospodarilor carașoveni, li s-au adăugat produsele culinare aduse de cooperația de consum— a fost mai bogat ca in anii trecuți, semn al grijii ca oaspeții să se simtă „ca acasă“. Sala că­minului cultural a găzduit o microexpoziție de obiecte et­nografice, autentice piese de muzeu prin valoarea lor artis­tică și utilitară. "I.Promenada" pe Cheile Carașului și esca­ladarea peretelui abrupt de stincă in căutarea liliacului a început­­ și ea de dimineață, continuind inspre amurg, cînd autobuzele reșițene s-au um­plut de mireasma florilor vio­lacee. Iubitorii de frumos au asis­tat la un spectacol neobișnuit. Timp de 8 ore, intr-o defini­torie succesiune de secvențe muzical-coregrafice, de factu­­ră folclorică și cultă și­ au dis­­putat întiietatea in acest cen­tru al fazei județene a Con­cursului formațiilor artistice de amatori de la orașe și sate dedicat jubileului de 30 de ani al Eliberării patriei, două coruri și șapte grupuri vocale, șase brigăzi artistice de agi­­tație, două ansambluri folclo­rice, nouă formații de dansuri și călușari, 6 tarafuri, o for­mație de fluierași, două or­chestre de muzică ușoară și trei fanfare, aparținînd că­minelor culturale din Biniș. ION CRIȘAN (Continuare in pag­a 7-a)

Next