Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)

1974-04-26 / nr. 2936

r 1 • 4 • Președintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, și-a încheiat vizita oficială în țara noastră ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE Joi la amiază, s­au convorbirile oficiale între încheiat pre­ședintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Costa Ri­șt ca, José Figueres Ferrer. pat Din partea română au partici­Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consi­liului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, E­mil Drăgănescu, viceprim-minis­­tru al guvernului,­ președintele Comitetului de Stat al Planifică­rii, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Va­sile Pungan, consilier al pre­ședintelui Republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San José. Din partea costaricană au par­ticipat: dr. Manuel Aguilar Bonil­la, prim-vicepreședinte al Repu­blicii, dr. José Luis Orlich­marcich, ministrul sănătății Bor­­pu­blice, Oscar Arias Sanchez, mi­nistrul planificării, Franklin A­­guilar, ambasador. Convorbirile dintre cei doi șefi de stat s-au desfășurat într-o at­mosferă cordială, prietenească. ÎNTÎLNIRE DE LUCRU Joi, președintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, a avut o întîlnire­­ de lucru cu Emil Drăgănescu, viceprim-minis­­tru al guvernului, Vasile Malin­­schi, guvernatorul Băncii Naționa­le a Republicii Socialiste România, Vasile Voloșeniuc, președintele Consiliului de administrație al Băncii Române de Comerț Exte­rior, Iulian Văcărel, prim-adjunct al ministrului finanțelor, și Gheorghe Stroe, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planifi­cării. La întîlnire a participat, de a­­semenea, Oscar Arias Sanchez, ministrul costarican al planifică­rii. Plecarea din Capitală (Urmare din pag. 1) rali. Era de față Constantin Stănescu, ambasadorul Româ­niei la San José. Numeroși bucureșteni, pre­zenți pe aeroport, ovaționează cu căldură pe președinții Nicolae Ceaușescu și José Fi­gueres Ferrer. O gardă militară prezintă onorul. Fanfara intonează imnurile de stat ale Republi­cii Costa Rica și Republicii Socialiste România. In semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele José Figueres Ferrer trec în re­vistă garda de onoare. Șeful statului costarican es­te salutat de șefii misiunilor diplomatice acreditați la Bucu­rești, de persoane oficiale ro­mâne care l-au condus la ple­care. Un grup de pionieri o­­feră buchete de flori Cei doi șefi de stat răspund cu multă prietenie aclamații­lor mulțimii aflate pe aero­port. La scara avionului, luîndu-și un cordial rămas bun de la pre­ședintele Nicolae Ceaușescu, președintele José Figueres Ferrer mulțumește încă o da­tă pentru primirea călduroa­să ce i-a fost rezervată în ța­ra noastră. Cei doi șefi de stat se îmbrățișează cu prie­tenie. La ora 16,15, aeronava cu care călătorește președintele Republicii Costa Rica deco­lează. (Agerpres) GENEVA Dezbaterile Conferinței Comitetului de dezarmare tul GENEVA 25. — Coresponden­tgerpres, Corneliu Vlad, transmite, în cadrul ședinței de joi a Conferinței Comitetului de dezarmare, au luat cuvîntul re­prezentanții Pakistanului, Olan­dei, Angliei și Bulgariei. Pronun­­țîndu-se pentru întărirea rolu­lui negociator al Comitetului, șe­ful delegației pakistaneze, Niar Naik, a sprijinit ideea perfecțio­nării metodelor de lucru și a spo­ririi numărului de membri ai a­­cestui organism. El a subliniat importanța decisivă a adoptării de măsuri de dezarmare nuclea­ră, arătînd că rezultatele înre­gistrate în ultimii ani în acest domeniu nu s-au soldat cu o mo­dificare a cursului îngrijorător al spiralei înarmărilor nucleare. In aceeași ordine de idei, am­basadorul olandez, M. J Rosen­berg Polak, a observat că, în ultima vreme, cursa înarmărilor nucleare tinde să se tot mai mult pe terenul desfășoare la punct a unor arme tot punerii mai perfecționate și s-a pronunțat în consecință pentru sporirea atenți­ei acordate a ceea ce a numit el „dezarmare calitativă“. In alocuțiunea sa, reprezentan­tul Angliei, Henry C. Ham­worth, a exprimat părerea că, pe lângă aspectele dezarmării nucleare, trebuie avută în vedere și exami­narea altor măsuri de dezarmare, între care o serie de acțiuni pe plan regional. In acest sens, el s-a referit la negocierile pentru reducerea trupelor și armamente­lor în Europa Centrală. Șeful delegației Bulgariei, R. Nikolov, s-a pronunțat în dis­cursul său pentru concentrarea e­­forturilor în vederea adoptării unor măsuri efective de dezarma­re, ca de pildă crearea de zone denuclearizate, reducerea bugete­lor militare ale statelor și alte­le. Vorbitorii din ședința de joi a Comitetului s-au referit, de ase­menea, la o serie de aspecte le­gate de încheierea unui tratat de interzicere a experiențelor nu­cleare subterane și a unui acord de interzicere a armelor chimi- LUCRĂRILE ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. 9 Cuvîntul secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim la încheierea dezbaterilor NAȚIUNILE UNITE 25 — Co­respondentul Agerpres, C. Ale­­xandroaie, transmite: La Națiu­nile Unite, în cadrul dezbaterilor de politică generală din Aduna­rea generală , extraordinară, au luat cuvîntul ultimii vorbitori, respectiv, reprezentanții Ciadului, Bielorusiei, Boliviei, Omanului și Cubei. ★ ★­Miercuri seara, după ★încheie­rea dezbaterilor generale, a luat cuvîntul secretarul general al organizației, Kurt Waldheim, ca­re, făcîn­d o trecere în revistă a lucrărilor primelor două săptă­­mîni ale actualei sesiuni extra­ordinare a O.N.U., a declarat: „Avem acum în fața noastră un tablou clar al situației economice mondiale văzut din unghiuri diferite, precum și o extraordi­nară bogăție de propuneri con­structive Nimeni nu are nici o i­­luzie în legătură cu dificultățile care vor fi întîmpinate sau cu e­­forturile ce trebuie făcute pentru a combina și da forme acestor propuneri în politici și planuri de acțiune acceptabile, care să con­stituie temelia unei noi ordini e­­conomice mondiale" Vorbitorul a apreciat că dezba­terile au demonstrat, în mod e­­vident, înaltul grad de acord în­tre statele membre asupra unui număr important de aspecte ale problemelor aflate în atenția adunării și ca atare au dat sub­stanță unui proces de negocieri, de coordonare și armonizare pozițiilor statelor. El a insistat a­­a­supra imperativului menținerii, actualului ritm ofensiv de re­zolvare a problemelor dezvoltării și materiilor prime, în scopul a­­jungerii la un acord asupra prin­cipiilor călăuzitoare ale sului economic și social al progre­so­poarelor. Vorbitorul a insistat, de asemenea, asupra necesității sporirii ajutorului financiar și de altă natură, către statele cel mai puternic afectate de recentele e­­voluții intervenite în sistemul re­lațiilor economice internaționale și de calamitățile naturale. In încheiere, secretarul gene­ral a subliniat că în zilele care au mai rămas pînă la încheie­rea lucrărilor sesiunii extraor­dinare, principala preocupare a statelor trebuie să fie cea de realiza maximum de acord și ma­a­ximum de hotărîri eficiente în problemele majore care confrun­tă organizația și lumea întreagă. Rezoluția Consiliului de Securitate în problema incidentelor libano-israeliene NAȚIUNILE UNITE 25 (Ager­pres). — Consiliul de Securitate, reunit la cererea Libanului pen­tru a examina situația creată de atacarea unor localități libaneze de către unități ale armatei israe­­liene, a adoptat, miercuri seara, o rezoluție în această problemă. „Consiliul de Securitate, se spune în rezoluție, condamnă violarea de către Israel a in­tegrității teritoriale și suverani­tății Libanului și cere guvernului israelian să se abțină de la alte acțiuni și amenințări militare îndreptate împotriva Libanului. Totodată, Consiliul de Securitate condamnă toate actele de violen­ță, îndeosebi pe cele care se sol­dează cu moartea tragică a civi­lilor nevinovați și cere în mod expres tuturor celor interesați să se abțină de la orice alte acte de violență“. In Rezoluție se cere tuturor părților interesate „să se abțină de la orice acțiune care riscă să compromită negocierile vizînd instaurarea unei păci juste și du­rabile în Orientul Mijlociu“. Rezoluția a fost adoptată cu 13 voturi pentru (două neparticipări la vot). Președintele Nicolae Ceaușescu i - a primit pe secretarul general al Uniunii Interparlamentare Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, joi diminea­ța, pe secretarul general al Uniu­nii Interparlamentare, Pio-Carlo Terenzio. La primire a luat parte tovarăș șui Miron Constantinescu, pre­ședintele Marii Adunări Naționa­le. Secretarul general al Uniunii Interparlamentare a ținut să ex­prime președintelui Nicolae Ceaușescu calde mulțumiri pen­tru interesul deosebit manifestat față de lucrările sesiunii de la București a Uniunii, pentru cu­­vîntarea rostită la ședința inau­gurală, primită cu satisfacție interes de toți parlamentarii pre­și­denți și apreciată ca o contribuție de mare însemnătate la cristali­zarea unor probleme ce au stat în centrul atenției dezbaterilor. El a relevat, de asemenea, condi­țiile optime ce au fost asigurate bunei desfășurări a reuniunii, os­pitalitatea deosebită cu care au fost înconjurați parlamentarii, ceea ce a contribuit în mare măsură la succesul reuniunii de la București. In timpul convorbirii, abor­­dîndu-se unele probleme ale ac­tualității internaționale a fost subliniat rolul însemnat al par­lamentarilor, al Uniunii inter­parlamentare în edificarea unei lumi drepte, mai bune, în dez­voltarea relațiilor economice in­ternaționale și în statornicirea u­­nui climat de pace, înțelegere și cooperare între popoare, întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă cordială. VIZITA OFICIALĂ A PRIMULUI MINISTRU AL FINLANDEI IN ȚARA NOASTRĂ La invitația primului ministru al guvernului Republicii Socialis­te România, joi dimineața a so­sit în Capitală, într-o vizită ofi­cială în țara noastră, primul mi­nistru al Finlandei, Taisto Kale­­vi Sorsa, împreună cu soția, I­­rene Sozsa. Pe aeroportul Otopeni, premie­rul finlandez și soția sa au fost salutați cu cordialitate de primul ministru al guvernului, Manea Mănescu, cu soția, Maria Mănes­cu, precum și de George Maco­vescu, ministrul afacerilor ex­terne, Florea Dumitrescu, Avram, Ion Cosma, miniștri, b­an de membri ai conducerii unor mi­nistere economice, Culturii și Educației Consiliului Socialiste, Uniunii Generale a Sindicatelor din România și reprezentanți ai Consiliului popular al municipiu­lui București. (Agerpres) LA AMBASADA REPUBLICII AUSTRIA Joi dimineața, la Ambasada Republicii Austria, tovarășii Ște­fan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mă­nescu, prim-ministru al guvernu­lui, Miron Constantinescu, pre­ședintele Marii Adunări Naționa­le, Ion Pățan, viceprim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei con­strucțiilor de mașini grele, au exprimat, în numele președinte­lui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, con­doleanțe ambasadorului Werner Sautter, în legătură cu încetarea din viață a președintelui federal al Republicii Austria, dr. Franz Jonas. S-a păstrat apoi un moment de reculegere în fața portretului în­doliat al lui Franz Jonas și au semnat în cartea de condoleanțe. SITUAȚIA DIN PORTUGALIA . Armata a preluat puterea LISABONA 25 (Agerpres).­­ In cursul nopții de miercuri spre joi, unități militare portugheze din capitală și provincie au de­clanșat, împotriva autorităților guvernamentale, o largă acțiune insurecțională, intitulată „Mișca­rea forțelor armate", informează agențiile internaționale de pre­să. In urma ocupării punctelor strategice ale Lisabonei, a postu­rilor de radio și televiziune, a încercuirii sediilor guvernamen­tale și cazărmii Gărzii Naționale „Mișcarea forțelor armate“ reușit să obțină controlul asupra a situației din întreaga țară, rele­vă agențiile France Presse și Associated Press. Un comunicat difuzat de pos­tul de radio Lisabona la ora 17:25 GMT, reluat de agențiile UPI și France Presse, a anunțat că fostul premier Marcello Cae­­tano și membrii guvernului său s-au predat în garnizoana de la Carmo (suburbie a capitalei), o­­cupată în urma unui asalt, unde își avea cartierul general Gar­da Națională. Același comunicat anunță, de asemenea, că majoritatea mem­brilor forțelor de poliție și ai u­­nităților Gărzii Naționale s-au predat. Intr-o proclamație dată publici­tății în localitatea Santarem la ora 12.30 (ora locală), reluată de agențiile France Presse și Reuter, a fost anunțată crearea unui gu­vern militar, care va avea ca misiune organizărea unei „etape de tranziție“. Documentul men­ționat informează, de asemenea, despre „organizarea de alegeri generale pentru desemnarea membrilor unei noi Adunări Na­ționale Constituante, ale cărei puteri, decurgînd din caracterul său reprezentativ și din desfășu­rarea liberă a alegerilor, va per­mite țării să-și aleagă în mod liber forma sa de viață socială și politică“. Un alt comunicat radiodifuzat, citat de agenția France Presse, informează că fostul premier Marcello Caetano și-a funcția generalului Antonio predat de Spinola, comandant adjunct al forțelor armate portugheze, în­lăturat în martie din această funcție, în urma publicării lu­crării sale „Portugalia și viitorul“. In această lucrare, Spinola afir­ma că victoria militară portughe­ză în teritoriile din Africa este imposibilă, pronunțîndu-se d­u soluționarea politică a pen­răz­boiului colonial. In proclamația menționată se arată, totodată, că „guvernul for­țelor armate a remis puterea u­­nei tunfce a salvării naționale că­reia i-a cerut să aplice marile li­nii ale programului „Mișcării for­țelor armate“, care va fi adus la cunoștința țării prin intermediul organelor de informare, în cel mai scurt timp posibil“. „Este vorba, se spune în proclamație, despre un program „de salvare a țării și de restituire către po­porul portughez a libertăților ci­vice de care a fost privat“. Ultimele telegrame de presă a­­nunță că fostul președinte al Por­tugaliei, amiralul Americo To­m­az, premierul Marcello Caetano, precum și foștii miniștri Silva Cunha, Moreira Baptista și gene­ralul Andrade B. Silva vor fi exilați în Insula Madera. Starea sănătății tovarășului Ludvik Svoboda PRAG A 25 (Agerpres).­­ Du­pă cum relatează agenția CTK, în urma unor complicații interve­nite la aparatul respirator și la sistemul cardio-vascular, starea sănătății președintelui Ludvik Svoboda s-a înrăutățit. Președin­tele se află internat în sanatoriu sub supravegherea specialiștilor. Rezultatele alegerilor din Columbia BOGOTA 25 (Agerpres).­­ Po­trivit rezultatelor oficiale anunța­te în capitala Columbiei, în urma efectuării numărătorii complete a buletinelor electorale, candidatul Partidului Liberal, Alfonso Lo­pez Michelsen, a obținut 2 464 218 voturi. Alvaro Gomez Hurtado (conservatori) — 1 413 312 voturi, Maria Eugenia Rojas (ANAPO) — 447 186 voturi, Hernando Eche­verri Mejia (UNO) — 122 838 vo­turi. Aceasta permite Partidului Liberal să ocupe 65 locuri din totalul de 112 ale Senatului, con­servatorii — 37, ANAPO — 8 și Uniunea Națională de Opoziție — un loc. In Camera Deputaților, liberalii vor dispune de 111 locuri, conservatorii — 60, ANAPO — 20, și UNO — 3. «i­dacția • Piața­­ cpubllcit­or 7. Reșița — telefoane ! 12139 ! 12739 | 1901 ! Administrația și dea publicitate! 11901! Serviciul de noapte ! 11709 ! Telest 535. FLAMURA — 2936 fww w w w w w w w w w wwwș PROGRAMUL TV pentru săptămîna viitoare DUMINICA. 28 APRILIE 8.30 Deschiderea progra­mului. Gimnastica pentru toți. 8.40 Cravatele roșii. 9.35 Film serial pentru copii. „Co­moara din 13 case“ (ultimul episod). 10.00 Viața satului. 11.15 Ce știm și ce nu știm despre ... 11.45 Bucuriile mu­zicii. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 15.30 Drumuri în istorie. Cetatea Brașovului. 15.50 Magazin sportiv. Am reținut pentru dumneavoastră­ cele mai fru­moase goluri din semifinalele cupelor europene la campionul mondial de fotbal, box George Foreman învinge pen­tru a 37-a oară prin k.o.; noul fenomen al natației australiene — Jenny Turrall. Fotbal. Cehoslovacia — Fran­ța. Selecțiuni înregistrate de la Praga. 16.30 Film serial: „17 clipe ale unei primăveri" (episodul II). 17.40 Cintare pa­triei. Concurs coral interju­­dețean. Participă: Corul Șco­lii generale nr. 56 București; corul Căminului cultural din Marga, județul Caraș-Severin; corul Căminului cultural din Brănești, județul Dîmbovița; corul Căminului cultural din Leordeni, județul Argeș; co­rul Școlii militare de ofițeri activi de tancuri și auto „Mi­­hai Viteazul“. 19.00 Lumea co­piilor. Premiul I — o invita­ție ... la Mediaș! 19.30 Tele­jurnal. Săptămîna politică internă și internațională în imagini. 20.00 Reportajul săp­­tămînii. Șase copii și un mu­zeu. 20.25 Film artistic: Călă­rețul singuratic. Producție a studiourilor americane — premieră pe țară. 21.50 Mu­zică ușoară cu formația „Ca­pitol“. 22.05 Telejurnal. 22.15 Duminică sportivă. LUNI, 29 APRILIE 16.00 Emisiune în limba ma­ghiară. 19.00 Cîntec și joc din bătrîni. Reportaj de la prima ediție a Festivalului organizat în județul Bistrița-Năsăud. 19.20 . 001 de seri: „Poves­tea lui Rumcass“. 19­30 Tele­jurnal. 1 Mai 1974 — sub sem­nul anului jubiliar. Cronica întrecerii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de ter­men. 20.00 Oameni și fapte. Constructorii. 20.20 Roman foileton: „Educația sentimen­tală". 21.15 Revista literar-ar­­tistică Tv. Hipertrofia secun­darului. 22.00 Imagini din Ja­ponia. 22.15 „24 de ore“. MARȚI, 30 APRILIE Teleșcoală. 9.00 Botanica (clasa a V-a). Sfecla de zahăr. 9.10 Chimie (anul III); între­buințările acetilenei. 9.30 Geo­grafia (clasa a V-a). Gheța­rii. 9.40 Matematica (consulta­ții pentru elevii clasei a VIII-a). 10.00 Curs de limba germană. Lecția 90 (reluare). 10.30 Curs de limba franceză. Lecția 90 (reluare). 11.00 Film pentru copii: „Băieții din stra­da Pal" — o producție a stu­diourilor cinematografice din R.P. Ungară. 16.00 Curs de limba rusă (lecția 89). 16.30— 17.00 Curs de limba engleză (lecția 88). 17.30 Telex. 17.35 Vîrstele peliculei. 18.35 Trage­rea de amortizare 18.45 De pe Argeș, pe ADAS. Mus­cele ... 19.10 Imagini din Olanda. 19.20 1 001 de seri: „Povestea lui Rumcajs“. 19.30 Telejurnal. 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar. Cronica întrecerii pentru în­deplinirea cincinalului îna­inte de termen. 20.10 Revista economică Tv. 20.45 Cîntec de luptă. Spectacol de balet Tv. 21.05 Seară de teatru: „Să nu uităm" de Valentin Mun­­teanu, scenariu distins cu pre­miul­ II, la concursul de sce­narii pentru Teatrul Tv, e­­diția 1973. 22.15 „24 de ore“. MIERCURI. 1 MAI Teleșcoală. 9.00 Geografie (anul IV). Transporturile în R.S. România. 9.20 Biologie (a­nul III). Fiziologia circulației. 9.40 Introducerea în matema­tica modernă. — Grupuri fini­te. 10.00 Curs de limba engle­ză (reluare). 10.30 Curs de lim­ba rusă (reluare). 11.00 Vîrs­tele peliculei. 12.00 Gala ma­eștrilor: Basul Nicolae Sasu (Iași). 17.00 Fotbal: F.C. Con­stanța — Universitatea Craio­va (Divizia A — transmisiune directă de la Constanța). 18.55 Film serial pentru copii: „George". 19.20­1 001 de seri: „Povestea lui Rumcass“. 19.30 Telejurnal — 1 Mai 1974 — Mesaj de muncă și solida­ritate. 20.15­1 Mai muncito­resc — spectacol muzical­ li­­terar. 21.25 Dans și muzică de pretutindeni. 21.45 Flori de mai. Melodii îndrăgite — locuri pitorești. 22.15 „24 de ore". JOI, 2 MAI Teleșcoală. 16.00 Științe so­ciale: Perspective ale dezvol­tării economico-sociale ale României în următoarele de­cenii. 16.20 Geografia (clasa a V-a): Acțiunea omului asupra naturii. 16.30 Fizică. Noțiuni de optică geometrică. 17.30 Telex. 17.35 Agroenciclopedia. — Emisiune de știință și prac­tică agricolă. 18.25 Universita­tea Tv. 19.00 Familia. 1001 de seri: „Povestea 19.20 lui Rumcass“. 19.30 Telejurnal. Seară pentru tineret. 20.00 Cîntâm partidul, patria, tine­rețea. 21.25 Surprize pe mi­cul ecran. 22.15 „24 de ore". VINERI, 3 MAI Teleșcoală. 16.00 Botanică (clasa a V-a); Sfecla de zahăr. 16.10 Chimie (anul IV). în­trebuințările acetilenei. 16.30 Geografie (clasa a V-a). Ghe­țarii. 16.40 Electrotehnică (Pregătirea tehnică producti­vă). Circuite electronice și de automatizare. 17.30 Emisiune în limba germană. 19.10 Tra­gerea Loto. 19.20 1 001 de seri: „Povestea lui Rumcass“. 19.30 Telejurnal. 20­00 Româ­nia — Anul XXX social-politică Tv. 20.35 Revistă In frumoasa lună mai. Pagini din operete. 21.00 Film artistic: „Structura cristalului" — producție a studiourilor cine­o­matografice poloneze (premie­ră Tv). 22.15 „24 de ore“. SÎMBATA, 4 MAI 9.00 Carnavalul primăverii. 10.00 „Mîndră zi de primăva­ră". Cîntece și dansuri popu­lare de pe tot cuprinsul ță­rii. 10.40 In parc fanfara cîn­­tă ... muzică de promenadă. 11.00 Glasul tinereții — con­cert cu public susținut în sa­la Casei de cultură a sindica­telor din Buzău de tineri in­terpreți de muzică ușoară și populară descoperiți de emi­siunile „Steaua fără nume“ și „Floarea din grădină". 12.00 Pagini de umor: „Aventuri în epoca de piatră“. 12.50 Avan­premieră. 13.00 Album distrac­tiv. 16.00 Magazin sportiv. Am reținut pentru dumneavoas­tră: prima aruncare cu greu­tatea peste 22 metri, cea mai spectaculoasă căzătură a sezo­nului de schi, un nou „sport" pe patine cu rotile. Canotaj academic: tradiționala în­trecere de pe fluviul Tam­­sa dintre echipajele de 8 plus 1 ale universităților Oxford și Cambridge. Transmisiune de la Londra. Fotbal: R.D.G. — Cehoslovacia. Selecțiuni înre­gistrate de la Dresda. 17.00 Al treilea gong! Retransmisia spectacolului susținut de Cir­cul de Stat din București. 17.45 Farmecul muzicii: Spec­tacol muzical-coregrafic pe muzică de: Mozart, Boccheri­ni, Chopin, Ceaikovski, De­libes, Rossini etc 18.45 Lu­mea copiilor: „Clubul profeso­rului Allegretto“. 19.15­1 001 de seri. „Povestea lui Rum­cass“. 19.30 Telejurnal. 20.00 Zi de mai. Montaj literar-mu­­zical. 20.30 Avanpremieră. 20.35 Film serial. Columbo — „O chestiune de inimă“. 21.35 Parada duetelor. Tele­ specta­­col umoristic-muzical cu pu­blic. 22.50 Telejurnal. AGENȚIILE DE PRESĂ TRANSMIT ■ AFLAT LA GENEVA pen­tru a participa la o serie de re­uniuni organizate pe linia Crucii Roșii Internaționale, președintele Consiliului Național al Societății de Cruce Roșie din Republica Socialistă România, general-colo­nel Mihai Burcă, a fost primit de Eric Martin, președintele Co­mitetului Internațional al Cru­cii Roșii (C.I.C.R.). Cu acest pri­lej, a avut loc un schimb de pă­reri cu privire la colaborarea dintre cele două organizații. F CRIZA GUVERNAMENTA­­BELGIANA, declanșată în urmă cu 96 de zile, a luat sfîrșit joi, prin anunțarea, de către premierul desemnat, Leo Tindemans (partidul Social-Creș­tin), a listei noului cabinet mino­ritar bipartit, format din 19 miniștri și șase secretari de stat. Actualul guvern este o coaliție între partidele Social-Creștin și Liberal, care dețin 102 din cele 212 locuri ale Camerei Repre­zentanților. ■ LA INVITAȚIA PREȘEDIN­TELUI R.S.F. IUGOSLAVIA, IOSIP BROZ TITO, joi a sosit a Belgrad președintele Republi­cii Costa Rica, José Figueres Ferrer. In aceeași zi, în capita­la iugoslavă au început convor­birile oficiale între delegația costaricană, condusă de președin­tele Jose Figueres Ferrer, și o de­legație a țării-gazdă, condusă de Mitia Ribicici, vicepreședinte­le Prezidiului R.S.F Iugoslavia.­­ LA 25 APRILIE, Ion Traian Ștefănescu, tovarășul prim- secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din România, ministru pentru problemele tineretului, care par­ticipă la lucrările celui de-al XVII-lea Congres al Comsomo­­lului, s-a întîlnit cu E. M. Tiajel­­n­ikov, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Comunist Leninist din Uniunea Sovietică. 9 CORPUL ELECTORAL SU­DANEZ s-a prezentat, joi, în fa­ța urnelor, în diferite regiuni ele țării, pentru a-și desemna re­prezentanții în noile adunări na­ționale populare din Sudan) — anunță agenția MEN. Primele a­­dunări naționale populare suda­neze au fost desemnate în 1971. Tiparul Tipografia Reții? I *' I I

Next