Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)

1974-04-16 / nr. 2927

ANUL XXVI, Nr. 2927 MARȚI, 16 APRILIE 1974 4 PAGINI, 30 BANI ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuție și a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrătorilor din unitățile sistemului e­­nergetic național, care are ca scop întă­rirea ordinii, disciplinei și răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreținere și reparații în vederea creșterii siguranței în funcționa­rea sistemului energetic național. Comi­tetul Executiv a stabilit să se aducă unele Îmbunătățiri proiectului de statut și să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regi­mul prețurilor și tarifelor, Comitetul E­­xecutiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de prețuri și ta­rife pentru grupele și subgrupele de pro­duse și servicii din nomenclatura minis­terelor, celorlalte organe centrale și ale comitetelor executive ale consiliilor popu­lare județene și al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsu­rile pentru ca legea să fie respectată cu strictețe de către toate ministerele și uni­tățile economice. In cadrul ședinței, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanțelor, Banca Națională, toate băncile și organele finan­ciare să acționeze cu fermitate pentru a­­plicarea întocmai a legii finanțelor, pen­tru a se evita imobilizarea circulante, pentru îmbunătățirea mijloacelor genera­lă a activității economico-financiare a tu­turor unităților economice, împreună cu organele bancare Ministerele sunt da­toare să analizeze cu operativitate și spi­rit de exigență situația fiecărei întreprin­deri ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabilească mă­surile concrete ce se impun pentru îmbu­nătățirea activității economice a unități­lor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de ase­menea, unele probleme ale activității cu­rente. k­i 3/. PRODUCȚIEI FIZICE FAPTE REMARCABILE DIN MAREA ÎNTRECERE ROADE ALE HĂRNICIEI ȘI ABNEGAȚIEI In aceste zile, premergătoa­re sărbătorii internaționale a celor ce muncesc, un număr tot mai mare de colective din unitățile industriale ale jude­țului raportează noi succese în competiția cu timpul, pen­tru producții sporite și de bu­nă calitate. Din Anina, cores­pondentul nostru Ion Ghineț ne semnalează fapte ale mi­nerilor în întrecerea socialistă pe anul 1974. Unul dintre a­­cestea este de o semnificație deosebită, muncitorii din sec­torul Baia Nouă al întreprin­derii miniere au înregistrat un însemnat salt în timp. Cu producția de cărbune extrasă peste plan, în aceste zile, bri­găzile conduse de Ștefan Lissi, Vasile Ieremia, Ion Pa­­fir, Wentzel Steiner, Wentzel Maree, Nistor Hrîncescu și Petre Mladiva și-au sarcinile ce le reveneau onorat pe întreg cincinalul 1971 — 1975. Este un succes de prestigiu ce face cinste colectivului acestui sector important al I.M. Ani­na, asigurîndu-se astfel posi­bilitatea obținerii, pină la sf­rșitul anului, a unor im­portante cantități suplimenta­re de cărbune necesar econo­miei naționale. BENEFICIAR­E ÎNTREPRINDERILE COLABORATOARE Colectivul de muncitori și ingineri ai în­treprinderii de construcții metalice din Bocșa au demarat activitatea, în trimestrul al doilea al anului, sub semnul hotărîrii de a-și intensi­fica ritmul de lucru, de a recupera integral res­tanțele înregistrate la unele sortimente. Rezul­tatele obținute, în prima decadă a lunii aprilie, demonstrează preocuparea formațiilor de mun­că, a cadrelor tehnice de a valorifica superior potențialul tehnic din dotare. In acest fel s-a reușit ca planul producției marfă prevăzut pe 100 de zile să fie depășit cu peste 370 000 lei, spor concretizat în importante produse fizice : 100 tone utilaj pentru industria metalurgică, 74 tone construcții metalice pentru cazane indus­triale, piese de schimb pentru mașini agricole și mașini de ridicat însumînd 158 000 lei și, res­pectiv, 638 000 lei. NOUĂ TEHNOLOGIE DE CROMARE Cu ajutorul u­nei instalații originale, între­prinderea constructoare de mașini din Reșița a adoptat o nouă și eficientă tehnologie de croma­­re a pieselor prezentînd mari suprafețe. Breve­tată ca invenție de un colectiv de specialiști reșițeni, noua tehnologie a fost folosită cu suc­ces pentru cromarea dură a unor piese destinate construcțiilor navale, unor părți componente de utilaj petrolier și altor instalații. Noul procedeu nu necesită investiții deosebite, folosind băile obișnuite de galvanizare. Cu toate acestea, prin utilizarea lui, se realizează cromări cu o durita­te mare, care se remarcă prin grosimea, unifor­mitatea și aderența stratului de acoperire. (AGERPRES) azi Rezervor Tocmai mă pregăteam să notez, cerînd amănuntele de rigoare, cînd apare cel despre care era vorba în primul rînd. Ii spune secretarului de partid că nu e cazul să exagereze, că în fond nu e nimic deosebit în ceea ce au făcut ei cu o zi înainte. Turnarea rezervorului de apă — absolut nece­sar pentru grupul social — a necesitat, ce-i drept, o muncă fără întrerupere, dincolo de timpii normali de lucru, în con­diții deloc ușoare. Atunci de ce i s-a părut șefului de echi­pă, dulgherul Gheorghe Coman de la Cozia, că se exage­rează ?! Modestie ? Desigur. Dar nu numai atît. Obișnuit cu lucrări dificile, cu mari obiective, care să-i solicite la maximum priceperea profesională și capacitatea de efort, omul șantierului s-a obișnuit să se compare numai cu rea­lizări maxime. Cu alte cuvinte, cu performanța care repre­zintă de fapt propria sa aspirație. Iar ei nu munciseră de­cât 14 ore la un rezervor oarecare. Descoperise omul în el însuși un rezervor care-i permi­tea să viseze, să aspire la lucruri mari, care să-l definească. Un rezervor de energie, de voință și însuflețire. Aspirație firească și caracteristică omului zilelor noastre, de a privi mereu spre treapta de sus și de a-i adăuga acesteia una și mai sus. Ani de zile, durata unei șarje la oțelărie părea un prag peste care nu se poate trece. A fost mai întîi un record, o demonstrare a potențialului, argument în favoarea rezerve­lor existente, iar astăzi vorbim despre milionul de tone­ ca despre ceva obișnuit. Angajamentele însuflețitoare ale oamenilor muncii, ale colectivelor nu mai miră pe nimeni. Iar realitatea le con­firmă, întrecerea socialistă devine astfel o competiție dina­mică a descoperirii de resurse pe care uneori noi înșine nu le bănuim. O competiție a cunoașterii de sine. O descoperi­re continuă a propriului nostru rezervor uman. Așa cum o­­glinda unui lac se regăsește în lumină, iar un mugur într-o explozie florală. S. NICOLAE M­ mm "v Ü «1,111,,r.I ,­1,­ r­ Bri­aiil Lăcătușul Victor Predoi, din cadrul secției R.M.A.S. C.S.R., este unul dintre frun­n­tașii secției datorită preocupă­rii sale pentru o inaltă cali­tate a lucrărilor executate. ultima oră pe glob DAMASC 15 — Corespon­dență de la Crăciun Ionescu . Cooperarea economică româno­­siriană se dezvoltă pe multiple planuri, continuu cuprin­­zînd noi sectoare de activita­te. Zilele trecute, în capitala Republicii Arabe Siriene a fost semnat un contract de cooperare între întreprinderea de cooperare economică cu străinătatea „Rompetrol“ și compania „Sirian Petroleum", în vederea executării de fora­je petroliere la mare adînci­­me pe teritoriul Siriei. Dis­­punînd, după cum se știe, de bogate zăcăminte petrolifere, Siria și-a extins mult, în ul­timii ani, acțiunea de punere în valoare a acestei importan­te bogății naturale. Prin încheierea contractului, s-au creat bazele cooperării dintre România și Siria și în domeniul petrolului. TRIPOLI 15 (Agerpres).­­ In capitala libiană s-au în­cheiat, duminică, lucrările celei de-a treia Conferințe pen­tru dezvoltarea industrială a țărilor arabe, prin adoptarea, în cadrul ședinței finale, a documentelor elaborate. In domeniul politicii de dezvoltare economică, reuniu­nea recomandă țărilor arabe să sporească la cel mai înalt nivel gradul de prelucrare, pe plan local, a materiilor prime și să acționeze cu întregul lor potențial pentru înființarea și dezvoltarea ramurilor industriale de bază, și, în primul rînd, a industriei grele și a petrochimiei. Este menționați, de asemenea, necesitatea stabilirii unei legături strînse între industrie și agricultură și a încurajării dezvoltării industrii­lor naționale de prelucrare a produselor agricole. Conferința a invitat statele arabe să adopte măsuri sus­ceptibile să întărească instituțiile financiare arabe și să spo­rească resursele acestora potrivit nevoilor dezvoltării indus­triale. BELGRAD 15 — Corespon­dentul Agerpres, S. Morcoves­­cu, transmite : In pavilioanele Tîrgului din Belgrad a fost inaugurată cea de-a 13-a edi­ție a Salonului internațional al automobilului, manifestare ce grupează firme din Iugo­slavia și din alte 19 țări ale Europei, Asiei și Americii. Printre cele mai noi reali­zări ale industriei de automo­bile din țările prezente la sa­lonul de la Belgrad, se află și autoturismul „Dacia — 1­300“, autovehiculul de teren „ARO- 240“ și camionul „Carpați —3 br 2 s“, expuse de firma iu­goslavă „Slovenia Promet“ ca­re importă aceste produse. IN PAGINA A IV-A : ȘTIRI, REPORTAJE, COMENTARII DIN ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA Vorbind despre lucruri care se văd înainte de a ajunge la Ber­­zasca, venind dinspre Moldo­va Nouă, vei observa că în Satul Liubcova există o nouă stradă. Nu are nume, pentru că la sat străzile nu poartă încă nume, dar i se poate spu­ne fără greș Strada Nouă. Ea s-a născut o dată cu des­tinul socialist al Dunării, fapt care face ca importanța și perspectiva acestor localități, a situate în zona de influență ansamblului Porților de Fier, să crească. Iar dacă azi se vorbește de un viitor oraș Berzasca, despre dezvoltarea sa industrială, dar și turistică, nu e nici o exagerare. In portul Drencova, mai precis în noul port industrial e liniște ca înaintea unei pre­miere. Alături, constructorii definesc tot mai pregnant pro­filul stației de flotare. Iar la Cozla, in adîncuri, minerii stabilesc recorduri de înainta­re, apropiind ziua cînd de aici, din portul Drencova, va porni unul din cel mai bun cărbune cocsificabil din Eu­ropa. Ce se începem cu o an­ticipație ? Pentru că ea vor­bește despre un centru mun­citoresc calitativ și structural nou. Pentru că și această ima­gine anticiipativă se vede. L-am găsit pe Stancu Me­­canovici, primarul comunei Berzasca, căutînd în ziar să vadă cum au fost apreciați artiștii amatori la „Alaiul pri­măverii". Mi-am exprimat dorința de a scrie despre Ber­zasca celor 30 de ani de la Eliberare, iar dînsul mi-a su­gerat să scriu ceea ce se ve­de, lucrurile care țin de do­meniul evidenței, atunci cînd vorbim despre schimbări, des­pre noua înfățișare a comu­nei. Am putea porni de la Bigăr, locuit de cehi, sat pierdut între munți, ceea ce nu-l împiedică să fie unul dintre cele mai îngrijite și bi­ne gospodărite. Prin captarea unui izvor a fost introdusă în sat apa curentă. Cu ajuto­rul unui tub de ciment așe­zat recent — lucrare destul de costisitoare —, a fost „do­mesticit“ pîrîul care împiedi­ca accesul în anumite perioa­de ale anului. Faptul este e­­sențial pentru că mulți locui­tori ai Bigărului sunt mineri, sau lucrează la drumuri, și trebuie să coboare zilnic spre locurile de muncă. Am putea să ne oprim apoi la Liubcova, unde trăiesc ro­mâni, sîrbi și cehi. Milan Ve­­limirovici, bărbat încă tînăr, sănătos, bun pescar, îți va vorbi desigur despre cel mai mare pește al său, de 104 kg. înainte era altfel, va spune: Acum, în brigada noastră de pescari sîntem români, sîrbi și cehi. Sînt tineri din Liub­cova care lucrează în între­prinderile din jur, sînt nave­tiști. Dar după orele de pro­gram sînt ai satului și pot fi întîlniți la căminul cultural, în formațiile artistice de ama­tori. Prezintă programe și în alte localități. Ei au reprezen­tat comuna la „Alaiul primă­verii“, pentru că înnoirea ca­selor coexistă cu păstrarea u­­nor tradiții și obiceiuri lega­te de muncă. Pentru monografia comunei Berzasca, profesorul Vasile Vasilescu, directorul școlii, a­­dună cu migală și competen­ță documente. Dar, îmi spu­ne, ca martor implicat al ul­timilor ani, mai precis din 1947, pentru a obține imagi­nea contemporană a celor trei localități îi este suficientă memoria realității. Adică lu­crurile care se văd : trei gră­dinițe, o casă de naștere, că­min cultural, liceu cu 12 săli de clasă și laboratoare bi­ne dotate cu material didac­tic. In fiecare dintre ele se descoperă ca o aspirație îm­plinită, o necesitate care și-a găsit rezolvarea. NICOLAE SIRBU (Continuare în pag. a 4-a) ÎN UNITĂȚILE de alimentație publică „CARTEA DE VIZITĂ“ — ambianța localului și diversitatea meniurilor Unitățile de alimentație publi­că trebuie să asigure un cadru civilizat de deservire a celor ca­re le calcă pragul pentru a servi aici un prînz, o gustare sau degusta un pahar cu vin. Am­­­bianța localului, diversitatea me­niurilor, modul de deservire constituie tot atîtea elemente ale „cărții de vizită“ a unor aseme­­menea unități și care devin prin ele însele o invitație adresată consumatorilor. Acolo unde aces­te cerințe ale unui comerț civi­lizat sunt respectate întocmai și rezultatele sînt cele dorite. Am vizitat de curînd cîteva u­­nități de alimentație publică din Oravița și ne-am oprit în primul rînd la restaurantul nr. 70 din cadrul complexului comercial din zona gării. Aici, călătorul în­setat și flămînd face în mod fi­­­resc un popas, ceea ce asigură un vad comercial deosebit. La ora vizitei noastre, restaurantul era arhiplin. La linia de autoser­vire, preparatele culinare prezen­tate ne rețin atenția prin diver­sitatea lor. Meniul se vădește bogat, iar omul are ce alege pe gustul său. I se oferă, printre al­tele, trei feluri de ciorbe­­ de ION ROTARESCU de la subredacția noastră volun­tară din Bocșa MIRCEA COSMIN (Continuare in pag a 4-a) LA C.â.P. ObReja și iaz legumiculturii își respectă cuvintul RĂSADURI DE CALITATE PESTE NIVELUL NECESA­RULUI LUCRĂRILE DE PLANTARE ȘI ÎNTREȚINERE SE DES­FĂȘOARĂ LA ZI IRIGAREA LEGUMELOR S-A EXECUTAT DIN PLIN LA OBREJA, DAR NEJUSTIFICATA A FOST ÎNTÎRZIEREA ACESTEI ACȚIUNI LA IAZ Prima decadă a lunii aprilie s-a încheiat cu realizări deose­bite în sectorul legumicol al co­operatorilor de la Obreja, cît și al celor de la Iaz. Consiliile de conducere îndrumate de organi­zațiile de partid de la cele două unități agricole au trecut cu fer­mitate la aplicarea măsurilor stabilite de Conferința pe țară a cadrelor de conducere din agri­cultură, reușindu-se ca prin o mai bună folosire a forței de muncă și a mijloacelor mecanice să se execute, înainte de termen, lucrările stabilite a se realiza în legumicultură pînă la această dată. S-a acordat o atenție deo­sebită amenajării răsadnițelor pe o suprafață de 2 500 metri pătrați, cu 350 mp mai mult decit a fost stabilit în planul de producție. Acest lucru a asigurat o bază corespunzătoare pentru produce­rea pe plan local a întregii can­tități de răsaduri necesare celor două unități, asigurîndu-se în același timp și un surplus de ră­saduri ce va fi livrat altor uni­tăți și membrilor cooperatori. La Obreja s-au repliat în ghivece nutritive 250 000 plante dintre IACOB COROBAIE corespondent (Continuare In pag. a 4-a) Prin natura obligațiilor de serviciu (stat proiectant de instalații electrice la I.R.E., lotul S.C.M. Caransebeș) efec­tuez și muncă de teren. Cel mai adesea pierdem mult timp in căutarea adreselor și, im­plicit, în efectuarea lucrări­lor, întrucît se întîrzie etiche­tarea caselor cu numere. Greutățile acestea le resimt și alții: factorii poștali, cetă­țenii înșiși. Propun ca toate consiliile populare să rezolve operativ aspectul conferirii u­­nei „identități" caselor, aceas­ta fiind și o problemă de larg interes cetățenesc. GH. VRĂJITOR Caransebeș ■ N.R. Răspunsul I.J.G.C.L. Caraș-Severin, în ediția din 27 aprilie a.c. a ziarului nos­tru. □IN CUPRINS Preocupare prioritară: PRGĂTIRU­L forth di­mm SPORT - Știri, rezultate # ȘCOALA UZINALA DE CALIFICARE IȘI DOVEDEȘ­TE EFICIENȚA Asigurarea forței de muncă cu o bună pregătire profesio­nală, necesară întreprinderii de construcții de mașini din Reșița, a impus o grijă per­manentă din partea celor ce răspund de această problemă. Ca urmare, aici a luat ființă o școală uzinală de califica­re, care asigură o bună pre­gătire teoretică de specialita­te celor ce o frecventează, o mai strînsă legătură cu practi­ca. In decursul a peste un an de zile, din cei peste 2 000 de cursanți care au frecventat-o, jumătate dintre ei au absolvit cursurile școlii, iar alții le continuă, asigurîndu-se astfel mai­ bine cerințele secțiilor productive cu muncitori stă­­pîni pe meserie. • BUNI GOSPODARI Colectivul de muncitori și tehnicieni de la șantierul din Anina al I.P.E.G. „Banatul“ au efectuat în ultimele­ două săptămîni peste 200 de ore de muncă patriotică pentru a­­menajarea unor zone și spații verzi, precum și la alte lu­crări de înfrumusețare a incin­tei șantierului. Alături de șeful șantierului, ing. Jenică Glăman, s-au evi­dențiat numeroși muncitori, printre care amintim pe Vio­rel Mastan, Vasile Blănaru, Francisc Suciu, Dominic Csun­­derlik, Mina Panțuru și Dan Răducanu. (ION GHINEȚ, din subredacția noastră volun­tară de la Anina). • SIMPOZION PE TEME JURIDICE Din inițiativa organizației de bază din cadrul Biroului colectiv de asistență juridică din Caransebeș, recent a avut loc un simpozion pe teme ju­ridice. Cei prezenți au avut astfel prilejul să audieze o interesantă comunicare inti­tulată sugestiv „Figuri de ju­riști din județul Caraș-Seve­rin, din secolul al XIX-lea — precursori ai dreptului mo­dern românesc“ — susținută de Gheorghe Ciulei, doctor în științe juridice, precum și două referate pe teme profe­sionale : „Contractul de loca­­țiune“ în lumina noilor regle­mentări juridice (legile 4 și 5 din 1973). Referatele au fost prezentate de juriștii Nicolae Vilău și Nicolae Moța. • PENTR DEPĂȘIREA PLANULUI DE CONTRAC­TĂRI Potrivit sarcinilor repartiza­te pentru acest an, crescăto­rii de animale din comuna Zăvoi și din satele aparțină­toare au de livrat statului, pe bază de contract, 82 porci și o însemnată cantitate de lap­te. Organele locale de partid și de stat, cu sprijinul depu­taților și al altor cetățeni, au hotărît însă să depășească substanțial prevederile pla­nului. Numai la porci, de pil­dă, s-a prevăzut ca cifră 110 capete. Pînă în prezent, jumă­tate din această cantitate și fost realizată, iar la lapte a s-au contractat 270 hectolitri. Fruntași în această acțiu­ne sunt Ion Florei, Simion Mi­­cu, Andrei Daia, Nicolae Bog­dan, Simion Mălăescu, Alim­­pie Table și mulți alții. (AU#­REL CURTUI, corespondent).

Next