Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)
1974-04-24 / nr. 2934
• 2 • Pe măsura faptelor Ziarul nostru a adus din timp la cunoștința opiniei publice faptele cu caracter antisocial săvîrșite de un grup de salariați, de la Consiliul popular al orașului Oțelu Roșu, care au produs un prejudiciu valoric în dauna avutului obștesc de peste 600 000 lei. Tribunalul județean, mutîndu-și sediul pentru cîteva ore la Clubul sindicatului din Oțelu Roșu, a pronunțat pedepsele în această cauză. Astfel, Melania Grozav, fostă contabilă șefă la Consiliul popular, pentru comiterea infracțiunilor de delapidare, fals, uz de fals etc., a fost condamnată, la 24 de ani închisoare, iar ceilalți doi inculpați, Constantin Cojocaru, fost casier, și Floarea Dragului, fostă contabilă, la 5 și respectiv 2 ani închisoare. „Dobîda“ cuvenită Intr-una din zilele trecute, la magazinul „Universal“ din Reșița s-a comis un furt neobișnuit. Din buzunarul unei cumpărătoare a fost sustras un portofel cu suma de 1 100 de lei. Alertați, lucrătorii de miliție au descoperit la scurt timp pe autorul acestei fapte, care nici n-apucase să se înfrupte din „pradă“, deși se afla deja instalat într-un local de alimentație publică. Se numește Vasile Gheorghe, în vîrstă de 23 de ani, domiciliat în orașul Bocșa, strada Măgura nr. 71. Acum, V. Gh. urmează să primească „dobinda“ cuvenită pentru ... împrumutul făcut. Și legală, pe deasupra ! Cale întoarsă In cea de a patra zi a acestei luni, Mihai Oprea, eu, domiciliul în municipiul Hunedoara, s-a eliberat din penitenciar, unde fusese „găzduit“ timp de un an și 3 luni, pentru furt din avutul obștesc. Dar, în loc să-și vadă de drum, întorcîndu-se la ai săi, el a plecat în „excursie“ prin județele vecine, ajungînd astfel și la Caransebeș. Aici, însă, n-a ... ars gazul de pomană, pentru că în noaptea de 11 aprilie a „vizitat“ mai întii o locuință de pe strada Muntele Mic, de unde a luat ca „amintire“ cîteva obiecte de îmbrăcăminte, apoi a furat ce s-a găsit intr-un autoturism parcat prin apropiere. Identificat în gara C.F.R. din localitate de doi subofițeri de miliție, M.O. va călători din nou pe gratis spre locul de unde abia plecase. O va plan mierea ? Ștefan Zabel din Moldova Nouă este un apicultor pasionat. Se pare insă că sunt și unii cărora nu numai că nu le place mierea de albine, dar nici nu vor măcar să vadă o stupină. Așa se face că stupina lui Ștefan Zabel, instalată în pădurea de la Radimna, este mereu prădată toate insistențele lui S.Z. Cu lingă organele locale, nu pe primit nici un sprijin pentru a depistarea răufăcătorilor. De ce, tovarăși de la Pojejena ? Nu știți oare că dezvoltarea apiculturii este o sarcină de mare actualitate . Ca amintiile nesăbuinței Tractoristul rutierist Ioan Scruba, din comuna Copăcele, angajat la I.P.E.G. Tincova- Banat, avea de transportat într-o zi material lemnos pentru șantierul de prospecțiuni geologice la care lucra, în remorcă, deasupra încărcăturii — contrar regulilor de circulație — se afla și consăteanul său Mihai Rusneac, în vîrstă de 36 de ani, angajat ca ajutor de miner pe același șantier. Ajuns pe drumul forestier Tincovița, tractorul 41-CS-775 s-a răsturnat, accidentîndu-l mortal pe M.R., care a plătit astfel cu bunul cel mai de preț al omului nesăbuința lui, dar, în primul rînd, nesăbuința unui participant la traficul rutier Rubrică redactată de B. PAULESCU P. ALEXA mmm ® mii # lui ixaup ............^țjjuttroas La fabrica de bere din Ciclova Cinci săptămîni „de aur“ m In luna martie, o producție eGhi aMa cu cea din primele două luni . Pentru aprilie se preconizează dublarea producției din martie m in luna mai mentorilor li se creează primele fronturi de lucru .. . După cinci săptămîni, iată-ne din nou pe șantierul fabricii de bere din Ciclova Montană. După atîta vreme, șantierul îți oferă multe satisfacții. în intervalul de timp amintit, constructorii au turnat și montat stîlpi, au turnat betoane, au înălțat ziduri, pregătind un larg front de lucru. Azi, se poate munci la, nici mai mult nici mai puțin, de 18 puncte de lucru, toate angajînd un număr mare de muncitori. Din cele văzute pe șantier, din cifrele statistice, în care sînt condensate toate faptele materiale ale oamenilor, reținem că cele cinci săptămîni la care ne referim au fost o perioadă „de aur“ pentru lotul Oravița, condus de către inginerul Gheorghe Bîrgeanu. Practic, în luna martie respectivul obiectiv s-a materialalizat o producție ce echivalează cu realizările celor două anterioare. Impulsul obținut luni a determinat pe inginerul Eugen Hariton să estimeze pentru luna în curs o producție de două ori mai mare decît cea din martie. Cum însă aprecierile nu vin de la intenții ci de la certitudini, încercăm să descifrăm de unde vine milionul ! — Atunci cînd ne-am propus ca în acest trimestru să realizăm o producție medie lunară de un milion de lei, ne-am bazat pe un calcul foarte detaliat — mărturisea ing. Hariton. Priviți graficul. Avem consemnat cît vom realiza la fiecare punct de lucru, in ce stadiu fizic îl vom aduce. Iată. pină la sfîrșitul acestei luni terminăm pardoselile la fermentația I și II, parterul la clădirea turn, precum și la alte lucrări, asigurăm primele fronturi pentru montarea utilajelor. Vizităm fiecare din aceste locuri de muncă. Peste tot se lucra, conducerea lotului Oravița însușindu-și în cele din urmă o recomandare mai veche : aceea de a încredința obiectivul unui inginer cu experiență ; în consecință, inginerul Bîrgeanu se ocupă nemijlocit de acest obiectiv. In discuțiile cu constructorii am încercat să dezlegăm ce factori s-au întrepătruns aici, reușind să dea o asemenea valoare timpului. Practic, efectivele n-au crescut prea mult. Desigur, rămîne un argument important : schimbarea structurii producției. Au fost turnate mai multe betoane, au fost montați stîlpi prefabricați, a căror valoare înglobează manopera consumată pe alte șantiere. Dar, chiar așa stînd lucrurile, nu se explică decit în parte schimbarea intervenită. Și atunci de unde totuși saltul? Din activitatea neobosită a oamenilor, care în acest răstimp au fost mai productivi. Nu cunosc prin ce împrejurare a ajuns să lucreze aici cîteva zile o formație de muncitori conduși nemijlocit de maistrul Sava Nescovici, care răspunde de execuția noului spital din Moldova Nouă. Cei care au fost pe șantier în acele zile, inclusiv cadre din conducerea sunt de părere că întreprinderii, acest iscusit maistru a lăsat o carte de vizită plină de însemne ale hărniciei, în săptămîna respectivă lucrîndu-se ca niciodată. Aprecierea poate avea, firește, și o oarecare marjă de subiectivitate, dar cele înfăptuite ilustrează valabilitatea unei afirmații dintr-un articol anterior, privind necesitatea repartizării pe șantier a unui cadru cu pregătire medie care să organizeze nemijlocit munca fiecărui muncitor. Formula actuală, în care inginerul Bîrgeanu este coordonator general, reprezintă un pas înainte, în sensul că există un cadru tehnic competent să soluționeze multiplele aspecte de proiectare, dar nu este rezolvată cealaltă problemă, adică organizarea concretă, în fiecare moment, a lucrului, deoarece ca șef de lot inginerul respectiv are și site îndatoriri. Cum maistrul Sava își are sarcinile bine stabilite și nu poate fi transferat la Ciclova, ar rămîne ca o soluție posibilă încredințarea lucrării unui alt cadru, care să crească sub directa supraveghere a inginerului Bîrgeanu. Revenind după cinci săptămîni la Ciclova, am găsit și multe alte înnoiri. Lucrătorii de la șantierul de drumuri, de pildă, au avansat cu asfaltarea drumului, demarînd și construcția podului. Beneficiarul — Fabrica de bere din Timișoara — a început să aducă, la fața locului, primele utilaje, înscriindu-se în graficul de execuție și montaj întocmit împreună cu antreprenorul general și șantierele de specialitate. La rîndul său, proiectantul a dat răspuns întrebărilor formulate de constructori, ajutând, în felul acesta, la impulsionarea ritmului de execuție. In această activitate generalpozitivă, trebuie să se înscrie și tovarășii de la Consiliul popular al orașului Oravița cărora le revenea îndatorirea să repare un podeț, dar deși au trecut mai multe luni nu s-a depășit faza pregătirilor. Cum deschiderea fabricii de bere din Ciclova reprezintă un eveniment, locul de mare însemnătate — noua unitate va asigura întregul necesar de bere al județului — ar prezenta interes dacă la intrarea pe șantier, vizitatorul ar afla cîteva amănunte semnificative: capacitatea noii unități, data intrării ,la folosință, numele executantului, a maistrului sau inginerului, angajamentul constructorului privind scurtarea duratei de execuție. EUGEN FIERARU _ ... — ‘ — *, SPORT • SPORT • SPORT • SPORT mmasm Argentina-România 2-1 (0-1) . Aproape 50 000 de spectatori au fost prezenți luni în tribunele stadionului „Velez Sarsfield" din Buenos Aires, pentru a urmări meciul amical de fotbal dintre echipele Argentinei și României. Fotbaliștii argentinieni au obținut o victorie la 2—1 (0—1), la capătul unui limită, joc care în general a plăcut spectatorilor. Echipa României a condus până în minutul 56, cu scorul de 1—0, prin punctul marcat de bun in minutul 25. Jucătorii români au desfășurat un joc bun, mai ales în prima repriză. După pauză, gazdele au forțat ritmul pentru a obține egalarea. în minutul 56 Housemann, care l-a înlocuit pe aripa stingă pe Chazaretta, a trimis balonul în plasa porții lui Iorgulescu. Fotbaliștii argentinieni, încurajați de acest gol, au dominat și în minutul 70 au marcat din nou prin Kempes, care a speculat o greșeală a apărării. Din echipa României s-au remarcat Dinu, Lucescu, Antonescu și Georgescu, iar de la gazde Santoro, Housemann, Brindisi și Talci. Arbitrul argentinian Arturo Ibarralde a condus următoarele formații: Argentina, Santoro, Glaria. Togneri, Sa, Tarantini, Brindisi, Talch, Squeo, Balbuena, Kempes, .Chazaretta (Housemann). România: Iorgulescu, Anghelini, Sameș, Antonescu, Cristache, Georgescu (71’ Beldeanu), Dinu, Iordănescu (76’ Brașovschi), Lucescu, Kun, Marcu. pe scurt 19 Românul Ilie Năstase și australianul John Newcombe au fost desemnați drept principalii favoriți ai fazei finale a „Circuitului W.C.T.“, programată între 8 și 12 mai la Dallas (Texas). Mai sunt calificați pentru turneul de la Dallas americanii Stan Smith, Arthur Ashe, australianul Laver, olandezul Tom Okker Rod și suedezul Bjorn Borg. Cel de-al optulea finalist va fi cunoscut în urma rezultatelor ce se vor înregistra în ultimele două turnee ale competiției care se desfășoară în această săptămînă la St. Louis și Denver. 1B Meciurile din turul 3 al competiției de tenis „Cupa Davis“ (zona europeană), se vor disputa între 3—5 mai după următorul program: Grupa A: Portugalia — Franța; Austria — Noua Zeelandă; Suedia — Polonia; Olanda — Finlanda; Grupa B: Republica Arabă Egipt — Anglia; Belgia — Iugoslavia; R.F. Germania — Danemarca; Spania — Norvegia. Echipele României și Italiei, în grupa A, cele ale U.R.S.S. și Cehoslovaciei, în grupa B, sunt calificate direct pentru semifinalele zonei europene. 191 După consumarea a 6 runde, în turneul internațional de șah de la Las Palmas continuă să conducă maestrul islandez Olaffson cu 4,5 puncte și o partidă întreruptă, urmat de Belinski (U.R.S.S.) — 4 puncte, (Cuba), Browne (S.U.A.) — Garcia 3,5 puncte (1), Liubojevici (Iugoslavia), Polugaevski (U.R.S.S.) Larsen (Danemarca) — 3,5 punctite etc. E. La Plovdiv, s-a disputat întîlnirea internațională amicală de gimnastică dintre selecționatele de juniori ale Bulgariei și României. , Victoria a revenit gazdelor cu scorul de 269,25—265,15 puncte. La individual compus, pe primul loc s-a clasat gimnastul român Sorin Cepoiu, cu 55,50 puncte, urmat de bulgarul S. Narodikian — 54,10 puncte. El După runda a 10-a a turneului internațional de șah de la Vrnjacka Banja, lider al clasamentului continuă să fie Sax (Ungaria), cu 7 puncte (1), urmat de Taimanov (U.R.S.S.) — 6,5 puncte, Dely (Ungaria) și Simici (Iugoslavia) — cite 5,5 puncte (1) etc. Victor Ciocîltea se află pe locul 13, cu 3 puncte și două partide întrerupte. !■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]! -FLAMUR A —2934 TEXTELOR VALOROASE transpunere scenică • Brigăzile artistice de agitație din județ în concurs Instrument eficace și în investigarea realității operativ socialeconomice, a vieții unor colectivități de muncă, brigada artistică de agitație este un puternic mijloc de educație socialistă a maselor. Integrat procesului de continuă îmbunătățire a muncii politico-ideologice și cultural-educative de masă, genul cunoaște în aceste zile o intensificare a activității. Explicația constă în faptul că începînd din 20—21 aprilie a fost declanșată întrecerea brigăzilor artistice de agitație, faza județeană. La Caransebeș, Clinic (în prima zi) și la Greoni, Prisian și Carașova (în a doua zi) au urcat pe scena emulării un număr de 50 de brigăzi artistice de agitație de la sindicatele din Reșița, Bocșa, Anina, Oțelu Roșu, Caransebeș, de la cooperativele meșteșugărești „Bîrzava“ (Reșița) și „Semenicul” (Caransebeș) și de la căminele culturale de pe Valea Timișului, Valea Bîrzavei și Valea Carașului. Evoluția acestor formații — absențe înregistrîndu-se la centrele de la Greoni și Prisian — atestă interesul sporit acordat de instructori și formații pregătirii spectacolelor de concurs. Pe marginea etapei inaugurale facem unele observații cu privire la problematica abordată și modalitățile de transpunere scenică a textului. qg CE COMUNICĂ TEXTELE? îndeplinirea rolului de tribună a opiniei publice presupune ca textul brigăzii artistice de agitație să atace frontal problemele economice și de viață de stringentă actualitate, să le surprindă latura esențială și să găsească modalitatea literar-artistică adecvată satirizării aspectelor negative, pentru ca eficiența spectacolului să fie maximă. S-au detașat prin caracterul concret al tematicii inspirate din viața întreprinderii brigăzile din Reșița (C.F.R., secția Furnale), Caransebeș (C.P.L., Clubul C.F.R.), U.E.I.L. Zăvoi, Oțelu Roșu (C-T.C. Laboratoare), Anina (Mina Anina, Fabrica de cherestea), în textele acestor formații fiind dezbătute teme legate de îndeplinirea planului cincinal înainte de termen, cu toate aspectele care țin de problematică (disciplina muncii, calitatea produselor economia de energie alte materiale, folosirea intensișivă a utilajelor etc), ceea ce determinat combativitatea și eficiența programului respectivelor formații. Exemplul superlativ, constituind în acest sens un adevărat model, este spectacolul, deci implicit textul brigăzii de la secția 210 a întreprinderii de construcții metalice din Bocșa. Combaterea birocratismului, risipei, a lipsei de colaborare înalre secții, a irosirii timpului de lucru, a tărăgănării introducerii noului în producție etc sunt doar cîteva teme care dau consistență educativă textului brigăzii bocșene, apreciată unanim pentru operativitate, concizie, curajul opiniei și valoroasă montare. Brigăzile artistice de agitație ale căminelor culturale au inclus în textele lor o mare vietate de teme, pornind de ladezbaterea critică a mersului lalucrărilor agricole și organizării muncii în I.A.S. (Berzovia) și în C.A.P. (Fîrliug, Vermeș, Ezeriș, Zorlențu Mare, Greoni, Comoriște și Grădinari). La centrul de concurs de la Greoni — de unde ne-a comunicat unele impresii prof. Marin Vinătoru, instructor al Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă — brigăzile au acordat atenție cuvenită popularizării metodelor înaintate de muncă. O bună orientare tematică au vădit și brigăzile artistice ale cooperativelor meșteșugărești din Reșița și Caransebeș, în centrul problematicii abordate stînd buna deservire a publicului, adecvată . REALIZAREA ARTISTICĂ A SPECTACOLULUI INTRE PLATITUDINE ȘI AUTENTIC Este știut că intre text și transpunerea scenică există o strînsă legătură, care conduce la realizarea spectacolului, dîndu-i profil. Din păcate, cu excepții destul de rare, spectacolele vizionate nu depășesc o anumită mediocritate artistică sub raportul formulei scenice. Rostirea patetică a versului care cvită succesele în muncă, pe fruntașii care le-au utilizind melodii adecvate obținut, dar și includerea între mijloacele de expresie scenică a unor genuri și specii variate au impresionat publicul. Asemenea din care n-au lipsit spectacole, cupletul, dialogul, sceneta, corul vorbit, au prezentat brigăzile de la secția 210 I.C.M. Bocșa, C.F.R. secția Jurnale de la C.F.R., Clusi bul C.F.R. Caransebeș, C.T C. Laboratoare (întreprinderea „Oțelul Roșu"), textul bogat în conținut fiind pus în valoare. La brigăzile artistice de la sate s-a constatat o încercare de adaptare a unor tradiții folclorice prin excelență aparținînd satirei populare. E cazul brigăzilor de la Fîrliug (cu obiceiul „Strigătul peste lumină“) și de la Zorlențu Mare (cu obiceiul „La Buzău"), a căror originalitate artistică a dat spectacolului putere de convingere și de transmitere a ideilor conținute de texte. Observații mai generale asupra spectacolelor brigăzilor artistice de agitație prezente la faza de concurs de care discutăm vizează caracterul static, accentele greșite în rostirea versurilor, folosirea cu preponderență a unor melodii din alte zone folclorice ale țării, și o considerabilă sărăcie în ceea ce privește recuzita. Eliminarea acestor deficiențe, care intră în atribuția instructorilor de formații, dar și a celor care îndrumă de la județ, va duce la perfecționarea spectacolului de factură militantă, agitatorică. ION CRIȘAN Brigada artistică de agitație a Căminului cultural din Fîrliug. Foto: S. AUREL AGENDA • Șezătoare literară la Topleț. Recent, membrii cenaclului literar „Cerna“ din Băile Herculane s-au deplasat la căminul cultural din Topleț. După expunerea despre „Rolul cărții in viața spirituală a satului contemporan“ susținută de Titus Crișciu, instructor al Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a fost prezentat un montaj literar „Luminile marelui august“, alcătuit din versuri aparținînd poeților Aurel Rău, Eugen Jebeleanu și Szemlér Ferencz. Din creația lor au citit Sabin"preanu, Gabriela Marin și Valentin Mureșan. Expoziții de artă plastică itinerante. La Casa de cultură din Caransebeș și la Căminul cultural din Păltiniș au fost deschise expoziții de artă plastică itinerante. La Caransebeș expune Vasile Gaidoș un număr de 21 lucrări (pictură și acuarelă), în majoritate peisaje industriale din județ, iar la Păltiniș Iacob Neubauer, 16 lucrări de pictură în ulei cu o tematică diversă. Cele două expoziții vor străbate pină la sfîrșitul anului două trasee care însumează 14 localități. Ansamblul folcloric „Prigoreana“ la Iablanița. După o serie de spectacole în localitate, în Valea Almăjului și în județul Mehedinți, ansamblul folcloric „Prigoreana“ din comuna Prigor a prezentat spectacolul său la Iablanița. In program au figurat: o suită de dansuri locale, jocuri bătrînești, un concert al grupului vocal, un mănunchi de melodii populare bănățene în interpretarea orchestrei și a soliștilor vocali și instrumentiști. (Urmare din pag. 1) Produse de înaltă calitate faptul că volumul vînzărilor la mobilă indică creșteri importante față de anul 1973, respectiv cu aproape 2 milioane lei valută. La sortimentul scaune „Bonanza“, la cererea beneficiarilor din R.F. Germania, Olanda, Suedia, este prevăzută dublarea livrărilor pe acest an. — De altfel — ne informa tehnicianul Iosif Abraham, de la secția mobilă curbată — putem vorbi de o profilare a activității pe anumite tipuri de produse. Volumul exporturilor crește în 1974 cu aproape 20 la sută față de 1973, ajungînd la aproape 98 la sută din totalul producției. Care este „secretul" acestui succes ? In primul rînd, calitatea execuției. In trimestrul întîi al anului, ca și în 1973, colectivul secției nu a primit nici o reclamație din partea beneficiarilor. — De asemenea — ne relata în continuare interlocutorul — perfecționarea permanentă a însușirilor estetice și calitative s-a încetățenit în activitatea colectivului nostru, ca și practica de a introduce operativ, în procesul de fabricație, orice sugestie propunere a beneficiarului exșitern. Aceasta întărește, pe de o parte, încrederea partenerului și, pe de alta, contribuie la ridicarea competitivității produselor. De exemplu, în această perioadă experimentăm un lot de scaune pentru Japonia, prima țară din continentul asiatic în care vom livra produse cu marca C.P.L. Caransebeș. O atenție deosebită se acordă și micșorării consumurilor de materiale, factor important pentru reducerea prețului de cost și sporirea rentabilității. De altfel, după cum se știe, obținerea unei eficiențe sporite în activitatea de export este determinată de diminuarea permanentă a ponderii materiei prime consumate în fabricarea produselor. Cum se acționează, în această direcție, la secția mobilă curbată ? Participarea tehnicienilor și muncitorilor la găsirea de noi soluții constructive se materializează în rezultate concrete pe linia îmbunătățirii eficienței întregii activități de export. Se acționează, în special, asupra eliminării supradimensionării unor repere care determinau consumuri suplimentare. Propunerile colectivului din secție au condus, astfel, la reducerea lungimilor și dimensiunilor unor subansamble de la produsele tip „Bonanza“ și „S.W.R.", folosirea resturilor de cherestea în execuția diferitelor componente principale. Sunt doar cîteva dintre măsurile ce se aplică în cadrul acestei secții pentru îmbunătățirea calității și ridicarea competitivității producției. Ele converg, așa cum am arătat, spre o activitate eficientă în domeniul exportului, pentru cîștigarea prestigiului binemeritat al muncii colectivului de la C.P.L. Caransebeș pe piețele externe. 0 PRODUCI INCONSISTENTĂ Pentru spectacolul care și-ar propune, făcînd abstracție de episoadele „jucate”, să urmărească desfășurarea palpitantei curse automobilistice de la Le Mans, filmul regizorului american Lee H. Ja' jin ar putea să pară un excelent documentar consacrat acerbei confruntări între așii volanului — atît pe pistă cît și in afara acesteia. Miza deosebit de ridicată a întrecerii — e vorba, în fond, de supremația unei firme sau alteia într-o competiție mai mult financiară decît sportivă — îi determină adesea pe participanții la acest război al nervilor și al cailor-putere să forțeze violent mina șansei. Și totuși, crîncena încordare a piloților, reflexele extraordinare cu care-și conduc bolizii, dramatismul intens al situațiilor — toate acestea nu sunt lipsite de o anumită măreție. Se dovedește astfel (pentru a cita oară ?) că în aparent fragila alcătuire a omului se află infinite resurse de voință și de rezistență. Cît despre chipurile transfigurate de emoție ale celor ce asistă, timp de 24 de ore, la impresionanta demonstrație de dirzenie și inteligență, mai mult decît de etalare a forței mecanice, chipurile acestea așadar oferă, prin ele însele, tot atîtea „spectacole“. Fixate pe peliculă cu prilejul ediției din 1969 a cursei de la Le Mans, secvențele cu caracter documentar sunt, de departe, și cele mai reușite ale filmului. Zeul-automobil dă tot ceea ce poate în planul spectaculozității, nelipsind nici măcar apocalipticele busculade ale mașinilor propulsate cu viteze potrivite mai degrabă pentru aparatele de zbor. Din fericire, de această dată accidentele, de altfel îndeajuns de frecvente, sunt regizate ... CRONICA FILMULUI In rest, fabulația pe care cineaștii americani au imaginat-o pe marginea cursei automobilistice prezintă prea puțin interes. Inconsistentă și deci neconvingătoare, intenția de intrigă se consumă adesea pe neobservate, pe fondul predominant al spectaculosului exterior. Prezența în distribuție a fostului pilot și actualului actor de film Steve McQueen, unul dintre „Cei șapte magnifici“, nu modifică prea mult situația — și aceasta datorită în primul rînd evidentei ingratitudini a pe care i-a rezervat-o partiturii scenaristul Harry Kleiner. De partea sa, Siegfried Rauch, în rolul unui presupus redutabil adversar al protagonistului, nu izbutește să fie decît convențional, iar Elga Andersen (Lisa Belgetti) nu depășește nivelul unei apariții feminine agreabile. De-a dreptul surprinzătoare ni se relevă stîngăcia cu care au fost inserate secvențele cu actori printre cele documentare, momentele de trecere fiind nu numai lesne de sesizat ci și, nu o dată, insuficient pregătite și motivate, se înțelege că, în această privință, reproșul i se adresează in special regizorului. Consemnînd numele celor doi semnatari ai imaginii, Robert B Hauser și Rene Guissard căror profesionalitate e învenderată, încheiem comentariul despre un film care rezistă mai ales prin aspectul său de document, caracteristic pentru un secol supranumit, pe drept cuvînt, al vitezei. DAN BUCUR r *• i'