Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)

1974-04-24 / nr. 2934

• 2 • Pe măsura faptelor Ziarul nostru a adus din timp la cunoștința opiniei pu­blice faptele cu caracter an­tisocial săvîrșite de un grup de salariați, de la Consiliul popular al orașului Oțelu Ro­șu, care au produs un preju­diciu valoric în dauna avutu­lui obștesc de peste 600 000 lei. Tribunalul județean, mu­­tîndu-și sediul pentru cîteva ore la Clubul sindicatului din Oțelu Roșu, a pronunțat pe­depsele în această cauză. Ast­fel, Melania Grozav, fostă contabilă șefă la Consiliul popular, pentru comiterea in­fracțiunilor de delapidare, fals, uz de fals etc., a fost condamnată, la 24 de ani în­chisoare, iar ceilalți doi in­culpați, Constantin Cojocaru, fost casier, și Floarea Dragu­lui, fostă contabilă, la 5 și respectiv 2 ani închisoare. „Dobîda“ cuvenită Intr-una din zilele trecute, la magazinul „Universal“ din Reșița s-a comis un furt neo­bișnuit. Din buzunarul unei cumpărătoare a fost sustras un portofel cu suma de 1 100 de lei. Alertați, lucrătorii de mili­ție au descoperit la scurt timp pe autorul acestei fapte, ca­re nici n-apucase să se în­frupte din „pradă“, deși se afla deja instalat într-un lo­cal de alimentație publică. Se numește Vasile Gheor­­ghe, în vîrstă de 23 de ani, domiciliat în orașul Bocșa, strada Măgura nr. 71. Acum, V. Gh. urmează să primească „dobinda“ cuvenită pentru ... împrumutul făcut. Și legală, pe deasupra ! Cale întoarsă In cea de a patra zi a a­­cestei luni, Mihai Oprea, eu, domiciliul în municipiul Hu­nedoara, s-a eliberat din pe­nitenciar, unde fusese „găz­duit“ timp de un an și 3 luni, pentru furt din avutul obștesc. Dar, în loc să-și vadă de drum, întorcîndu-se la ai săi, el a plecat în „excursie“ prin județele vecine, ajungînd ast­fel și la Caransebeș. Aici, în­să, n-a ... ars gazul de poma­nă, pentru că în noaptea de 11 aprilie a „vizitat“ mai în­­tii o locuință de pe strada Muntele Mic, de unde a luat ca „amintire“ cîteva obiecte de îmbrăcăminte, apoi a furat ce s-a găsit intr-un autoturism parcat prin apropiere. Identificat în gara C.F.R. din localitate de doi subofițeri de miliție, M.O. va călători din nou pe gratis spre locul de unde abia plecase. O va plan mierea ? Ștefan Zabel din Moldova Nouă este un apicultor pasio­nat. Se pare insă că sunt și unii cărora nu numai că nu le place mierea de albine, dar nici nu vor măcar să vadă o stupină. Așa se face că stu­pina lui Ștefan Zabel, insta­lată în pădurea de la Radim­­na, este mereu prădată­ toate insistențele lui S.Z. Cu lingă organele locale, nu pe primit nici un sprijin pentru a depistarea răufăcătorilor. De ce, tovarăși de la Pojejena ? Nu știți oare că dezvoltarea apiculturii este o sarcină de mare actualitate . Ca amintiile nesăbuinței Tractoristul rutierist Ioan Scruba, din comuna Copăcele, angajat la I.P.E.G. Tincova- Banat, avea de transportat în­­tr-o zi material lemnos pen­tru șantierul de prospecțiuni geologice la care lucra, în re­morcă, deasupra încărcăturii — contrar regulilor de circu­lație — se afla și consătea­nul său Mihai Rusneac, în vîrstă de 36 de ani, angajat ca ajutor de miner pe ace­lași șantier. Ajuns pe drumul forestier Tincovița, tractorul 41-CS-775 s-a răsturnat, accidentîndu-l mortal pe M.R., care a plătit astfel cu bunul cel mai de preț al omului nesăbuința lui, dar, în primul rînd, nesăbuin­ța unui participant la trafi­cul rutier Rubrică redactată de B. PAULESCU P. ALEXA mmm ® mii # lui ixaup ............^țjjuttroas La fabrica de bere din Ciclova Cinci săptămîni „de aur“ m In luna martie, o producție eGhi­ aMa cu cea din primele două luni . Pentru aprilie se preconizează dublarea producției din martie m in luna mai mentorilor li se creează primele fron­turi de lucru .. . După cinci săptămîni, ia­­tă-ne din nou pe șantierul fabri­cii de bere din Ciclova Montană. După atîta vreme, șantierul îți oferă multe satisfacții. în inter­valul de timp amintit, construc­torii au turnat și montat stîlpi, au turnat betoane, au înălțat zi­duri, pregătind un larg front de lucru. Azi, se poate munci la, nici mai mult nici mai puțin, de 18 puncte de lucru, toate anga­­jînd un număr mare de munci­tori. Din cele văzute pe șantier, din cifrele statistice, în care sînt condensate toate faptele materia­le ale oamenilor, reținem că cele cinci săptămîni la care ne refe­rim au fost o perioadă „de aur“ pentru lotul Oravița, condus de către inginerul Gheorghe Bîrgea­­nu. Practic, în luna martie respectivul obiectiv s-a materia­la­lizat o producție ce echivalează cu realizările celor două anterioare. Impulsul obținut luni a determinat pe inginerul Eugen Hariton să estimeze pentru lu­na în curs o producție de două ori mai mare decît cea din mar­tie. Cum însă aprecierile nu vin de la intenții ci de la certitu­dini, încercăm să descifrăm de unde vine milionul ! — Atunci cînd ne-am propus ca în acest trimestru să realizăm o producție medie lunară de un milion de lei, ne-am bazat pe un calcul foarte detaliat — măr­turisea ing. Hariton. Priviți gra­ficul. Avem consemnat cît vom realiza la fiecare punct de lucru, in ce stadiu fizic îl vom aduce. Iată. pină la sfîrșitul acestei luni terminăm pardoselile la fermen­tația I și II, parterul la clădirea turn, precum și la alte lucrări, asigurăm primele fronturi pen­tru montarea utilajelor. Vizităm fiecare din aceste locuri de muncă. Peste tot se lu­cra, conducerea lotului Oravița însușindu-și în cele din urmă o recomandare mai veche : aceea de a încredința obiectivul unui inginer cu experiență ; în conse­cință, inginerul Bîrgeanu se ocu­pă nemijlocit de acest obiectiv. In discuțiile cu constructorii am încercat să dezlegăm ce fac­tori s-au întrepătruns aici, reu­șind să dea o asemenea valoare timpului. Practic, efectivele n-au crescut­ prea mult. Desigur, ră­­mîne un argument important : schimbarea structurii producției. Au fost turnate mai multe be­toane, au fost montați stîlpi pre­fabricați, a căror valoare înglo­bează manopera consumată pe alte șantiere. Dar, chiar așa stînd lucrurile, nu se explică decit în parte schimbarea intervenită. Și atunci de unde totuși saltul? Din activitatea neobosită a oameni­lor, care în acest răstimp au fost mai productivi. Nu cunosc prin ce împrejura­re a ajuns să lucreze aici cîteva zile o formație de muncitori con­duși nemijlocit de maistrul Sava Nescovici, care răspunde de exe­cuția noului spital din Moldova Nouă. Cei care au fost pe șan­tier în acele zile, inclusiv cadre din conducerea sunt de părere că întreprinderii, acest iscusit maistru a lăsat o carte de vizită plină de însemne ale hărniciei, în săptămîna respectivă lucrîn­­du­-se ca niciodată. Aprecierea poate avea, firește, și o oarecare marjă de subiectivitate, dar cele înfăptuite ilustrează valabilitatea unei afirmații dintr-un articol anterior, privind necesitatea re­partizării pe șantier a unui ca­dru cu pregătire medie care să organizeze nemijlocit munca fie­cărui muncitor. Formula actua­lă, în care inginerul Bîrgeanu este coordonator general, repre­zintă un pas înainte, în sensul că există un cadru tehnic com­petent să soluționeze multiplele aspecte de proiectare, dar nu es­te rezolvată cealaltă problemă, adică organizarea concretă, în fiecare moment, a lucrului, deoa­rece ca șef de lot inginerul res­pectiv are și site îndatoriri. Cum maistrul Sava își are sarcinile bi­ne stabilite și nu poate fi trans­ferat la Ciclova, ar rămîne ca o soluție posibilă încredințarea lu­crării unui alt cadru, care să crească sub directa supraveghe­re a inginerului Bîrgeanu. Revenind după cinci săptămîni la Ciclova, am găsit și multe al­te înnoiri. Lucrătorii de la șan­tierul de drumuri, de pildă, au avansat cu asfaltarea drumului, demarînd și construcția podului. Beneficiarul — Fabrica de bere din Timișoara — a început să a­­ducă, la fața locului, primele u­­tilaje, înscriindu-se în graficul de execuție și montaj întocmit îm­preună cu antreprenorul general și șantierele de specialitate. La rîndul său, proiectantul a dat răs­puns întrebărilor formulate de constructori, ajutând, în felul a­­cesta, la impulsionarea ritmului de execuție. In această activitate general­­pozitivă, trebuie să se înscrie și tovarășii de la Consiliul popular al orașului Oravița cărora le re­venea îndatorirea să repare un podeț, dar deși au trecut mai multe luni nu s-a depășit faza pregătirilor. Cum deschiderea fabricii de bere din Ciclova reprezintă un eveniment, locul de mare însem­nătate — noua unitate va asigu­ra întregul necesar de bere al județului — ar prezenta interes dacă la intrarea pe șantier, vizi­tatorul ar afla cîteva amănunte semnificative: capacitatea noii unități, data intrării ,la folosință, numele­ executantului, a maistru­lui sau inginerului, angajamentul constructorului privind scurtarea duratei de execuție. EUGEN FIERARU _ ... — ‘ — *, SPORT • SPORT • SPORT • SPORT mmasm Argentina-România 2-1 (0-1) . Aproape 50 0­00 de spectatori au fost prezenți luni în tribune­le stadionului „Velez Sarsfield" din Buenos Aires, pentru a ur­mări meciul amical de fotbal dintre echipele Argentinei și Ro­mâniei. Fotbaliștii argentinieni au obținut o victorie la 2—1 (0—1), la capătul unui limită, joc care în general a plăcut spectato­rilor. Echipa României a condus până în minutul 56, cu scorul de 1—0, prin punctul marcat de bun in minutul 25. Jucătorii ro­mâni au desfășurat un joc bun, mai ales în prima repriză. După pauză, gazdele au forțat ritmul pentru a obține egalarea. în mi­nutul 56 Housemann, care l-a în­locuit pe aripa stingă pe Chaza­­retta, a trimis balonul în plasa porții lui Iorgulescu. Fotbaliștii argentinieni, încurajați de acest gol, au dominat și în minutul 70 au marcat din nou prin Kem­­pes, care a speculat o greșeală a apărării. Din echipa României s-au re­marcat Dinu, Lucescu, Antonescu și Georgescu, iar de la gazde Santoro, Housemann, Brindisi și Talci. Arbitrul argentinian Arturo Ib­arralde a condus următoarele formații: Argentina, Santoro, Glaria. Togneri, Sa, Tarantini, Brindisi, Talch, Squeo, Balbuena, Kempes, .Chazaretta (House­mann). România: Iorgulescu, Angheli­­ni, Sameș, Antonescu,­­ Crista­­che, Georgescu (71’ Beldeanu), Dinu, Iordănescu (76’ Brașov­­schi), Lucescu, Kun, Marcu. pe scurt 19 Românul Ilie Năstase și australianul John Newcombe au fost desemnați drept principalii favoriți ai fazei finale a „Circui­tului W.C.T.“, programată între 8 și 12 mai la Dallas (Texas). Mai sunt calificați pentru turneul de la Dallas americanii Stan Smith, Arthur Ashe, australianul Laver, olandezul Tom Okker Rod și suedezul Bjorn Borg. Cel de-al optulea finalist va fi cunoscut în urma rezultatelor ce se vor în­registra în ultimele două turnee ale competiției care se desfășoară în această săptămînă la St. Louis și Denver. 1B Meciurile din turul 3 al competiției de tenis „Cupa Da­vis“ (zona europeană), se vor dis­puta între 3—5 mai după urmă­torul program: Grupa A: Portu­galia — Franța; Austria — Noua Zeelandă; Suedia — Polonia; O­­landa — Finlanda; Grupa B: Re­publica Arabă Egipt — Anglia; Belgia — Iugoslavia; R.F. Ger­mania — Danemarca; Spania — Norvegia. Echipele Rom­âniei și Italiei, în grupa A, cele ale U.R.S.S. și Cehoslovaciei, în gru­pa B, sunt calificate direct pen­tru semifinalele zonei europene. 191 După consumarea a 6 runde, în turneul internațional de șah de la Las Palmas continuă să­­ conducă maestrul islandez Olaff­­son cu 4,5 puncte și o partidă în­treruptă, urmat de Belinski (U.R.S.S.) — 4 puncte, (Cuba), Browne (S.U.A.) — Garcia 3,5 puncte (1), Liubojevici (Iugosla­via), Polugaevski (U.R.S.S.) Larsen (Danemarca) — 3,5 punc­ti­te etc. E. La Plovdiv, s-a disputat în­­tîlnirea internațională amicală de gimnastică dintre selecționatele de juniori ale Bulgariei și Româ­niei. , Victoria a revenit gazdelor cu scorul de 269,25—265,15 punc­te. La individual compus, pe pri­mul loc s-a clasat gimnastul ro­mân Sorin Cepoiu, cu 55,50 punc­te, urmat de bulgarul S. Narodi­­kian — 54,10 puncte. El După runda a 10-a a turneu­lui internațional de șah de la Vrnjacka Banja, lider al clasa­mentului continuă să fie Sax (Ungaria), cu 7 puncte (1), urmat de Taimanov (U.R.S.S.) — 6,5 puncte, Dely (Ungaria) și Simici (Iugoslavia) — cite 5,5 puncte (1) etc. Victor Ciocîltea se află pe lo­cul 13, cu 3 puncte și două par­tide întrerupte. !■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]! -FLA­M­UR A —2934 TEXTELOR VALOROASE transpunere scenică • Brigăzile artistice de agitație din județ în concurs Instrument eficace și în investigarea realității operativ social­­economice, a vieții unor colecti­vități de muncă, brigada artistică de agitație este un puternic mij­loc de educație socialistă a ma­selor. Integrat procesului de con­tinuă îmbunătățire a muncii po­­litico-ideologice și cultural-educa­tive de masă, genul cunoaște în aceste zile o intensificare a ac­tivității. Explicația constă în fap­tul că începînd din 20—21 apri­lie a fost declanșată întrecerea brigăzilor artistice de agitație, fa­za județeană. La Caransebeș, Clinic (în prima zi) și la Greoni, Prisian și Carașova (în a doua zi) au urcat pe scena emulării un număr de 50 de brigăzi artis­tice de agitație de la sindicatele din Reșița, Bocșa, Anina, Oțelu Roșu, Caransebeș, de la coope­rativele meșteșugărești „Bîrzava“ (Reșița) și „Semenicul” (Caran­sebeș) și de la căminele cultu­rale de pe Valea Timișului, Va­lea Bîrzavei și Valea Carașului. Evoluția acestor formații — ab­sențe înregistrîndu-se la centre­le de la Greoni și Prisian — a­­testă interesul sporit acordat de instructori și formații pregătirii spectacolelor de concurs. Pe mar­ginea etapei inaugurale­­ facem unele observații cu privire la problematica abordată și modali­tățile de transpunere scenică a textului. qg CE COMUNICĂ TEXTELE? îndeplinirea rolului de tribună a opiniei publice presupune ca textul brigăzii artistice de agita­ție să atace frontal problemele e­­conomice și de viață de stringen­tă actualitate, să le surprindă la­tura esențială și să găsească mo­dalitatea literar-artistică adecva­tă satirizării aspectelor negative, pentru ca eficiența spectacolului să fie maximă. S-au detașat prin caracterul concret al tematicii inspirate din viața întreprinderii brigăzile din Reșița (C.F.R., secția Furnale), Caransebeș (C.P.L., Clu­bul C.F.R.), U.E.I.L. Zăvoi, Oțelu Roșu (C-T.C. Laboratoare), Anina (Mina Anina, Fabrica de cheres­tea), în textele acestor formații fiind dezbătute teme legate de îndeplinirea planului cincinal înainte de termen, cu toate aspec­tele care țin de problematică (disciplina muncii, calitatea pro­duselor economia de energie alte materiale, folosirea intensi­și­vă a utilajelor etc), ceea ce determinat combativitatea și efi­­­ciența programului respectivelor formații. Exemplul superlativ, constituind în acest sens un ade­vărat model, este spectacolul, deci implicit textul brigăzii de la secția 210 a întreprinderii de construcții metalice din Bocșa. Combaterea birocratismului,­ risipei, a lipsei de colaborare în­a­lre secții, a irosirii timpului de lucru, a tărăgănării introducerii noului în producție etc sunt doar cîteva teme care dau consisten­ță educativă textului brigăzii bocșene, apreciată unanim pentru operativitate, concizie, curajul opiniei și valoroasă montare. Brigăzile artistice de agitație ale căminelor culturale au in­clus în textele lor o mare vietate de teme, pornind de la­dezbaterea critică a mersului la­lu­crărilor agricole și organizării muncii în I.A.S. (Berzovia) și în C.A.P. (Fîrliug, Vermeș, Ezeriș, Zorlențu Mare, Greoni, Comoriș­­te și Grădinari). La centrul de concurs de la Greoni — de unde ne-a comunicat unele impresii prof. Marin Vinătoru, instruc­tor al Comitetului județean pen­tru cultură și educație socialistă — brigăzile au acordat atenție cuvenită popularizării metodelor înaintate de muncă. O bună o­­rientare tematică au vădit și bri­găzile artistice ale cooperativelor meșteșugărești din Reșița și Ca­ransebeș, în centrul problemati­cii abordate stînd buna deservi­re a publicului, adecvată . REALIZAREA ARTISTICĂ A SPECTACOLULUI INTRE PLA­TITUDINE ȘI AUTENTIC Este știut că intre text și trans­punerea scenică există o strîn­­să legătură, care conduce la rea­lizarea spectacolulu­i, dîndu-i pro­fil. Din păcate, cu excepții des­tul de rare, spectacolele viziona­te nu depășesc o anumită me­diocritate artistică sub raportul formulei scenice. Rostirea patetică a versului ca­re cvită succesele în muncă, pe fruntașii care le-au utilizind melodii adecvate obținut, dar și includerea între mijloacele de expresie scenică a unor genuri și specii variate au impresionat publicul. Asemenea din care n-au lipsit spectacole, cupletul, dialogul, sceneta, corul vorbit, au prezentat brigăzile de la sec­ția 210 I.C.M. Bocșa, C.F.R. secția Jurnale de la C.F.R., Clu­si bul C.F.R. Car­ansebeș, C.T C. La­boratoare (întreprinderea „Oțelul Roșu"), textul bogat în conținut fiind pus în valoare. La brigăzile artistice de la sa­te s-a constatat o încercare de adaptare a unor tradiții folclori­ce prin excelență aparținînd sa­tirei populare. E cazul brigăzilor de la Fîrliug (cu obiceiul „Strigă­tul peste lumină“) și de la Zor­­lențu Mare (cu obiceiul „La Bu­­­zău"), a căror originalitate artis­tică a dat spectacolului putere de convingere și de transmitere a ideilor conținute de texte. Ob­servații­­ mai generale asupra spectacolelor brigăzilor artistice de agitație prezente la faza de concurs de care discutăm vizea­ză caracterul static, accentele greșite în rostirea versurilor, fo­losirea cu preponderență a unor melodii din alte zone folclorice ale țării, și o considerabilă sără­cie în ceea ce privește recuzita. Eliminarea acestor deficiențe, ca­re intră în atribuția instructori­lor de formații, dar și a celor ca­re îndrumă de la județ, va duce la perfecționarea spectacolului de factură militantă, agitatorică. ION CRIȘAN Brigada artistică de agitație a Căminului cultural din Fîrliug. Foto: S. AUREL AGENDA • Șezătoare literară la Topleț. Recent, membrii cenaclului lite­rar „Cerna“ din Băile Hercula­­ne s-au deplasat la căminul cul­tural din Topleț. După expune­rea despre „Rolul cărții in viața spirituală a satului contemporan“ susținută de Titus Crișciu, ins­tructor al Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a fost prezentat un montaj lite­rar „Luminile marelui august“, alcătuit din versuri aparținînd poeților Aurel Rău, Eugen Jebe­­leanu și Szemlér Ferencz. Din creația lor au citit Sabin­­"­prea­­nu, Gabriela Marin și Valentin Mureșan.­­ Expoziții de artă plastică itinerante. La Casa de cultură din Caransebeș și la Căminul cul­tural din Păltiniș au fost deschi­se expoziții de artă plastică iti­nerante. La Caransebeș expune Vasile Gaidoș un număr de 21 lu­crări (pictură și acuarelă), în majoritate peisaje industriale din județ, iar la Păltiniș Iacob Neu­bauer, 16 lucrări de pictură în ulei cu o­ tematică diversă. Cele două expoziții vor străbate pină la sfîrșitul anului două trasee care însumează 14 localități.­­ Ansamblul folcloric „Prigo­­reana“ la Iablanița. După o se­rie de spectacole în localitate, în Valea Almăjului și în județul Mehedinți, ansamblul folcloric „Prigoreana“ din comuna Prigor a prezentat spectacolul său la Ia­­blanița. In program au figurat: o suită de dansuri locale, jocuri bătrînești, un concert al grupului vocal, un mănunchi de melodii populare bănățene în interpreta­rea orchestrei și a soliștilor vo­cali și instrumentiști. (Urmare din pag. 1) Produse de înaltă calitate faptul că volumul vînzărilor la mobilă indică creșteri importan­te față de anul 1973, respectiv cu aproape 2 milioane lei valută. La sortimentul scaune „Bonanza“, la cererea beneficiarilor din R.F. Germania, Olanda, Suedia, este prevăzută dublarea livrărilor pe acest an. — De altfel — ne informa teh­nicianul Iosif Abraham, de la sec­ția mobilă curbată — putem vorbi de o profilare a activității pe a­­numite tipuri de produse. Volu­mul exporturilor crește în 1974 cu aproape 20 la sută față de 1973, ajungînd la aproape 98 la sută din totalul producției. Care este „secretul" acestui succes ? In primul rînd, calitatea execuției. In trimestrul întîi al anului, ca și în 1973, colectivul secției nu a primit nici o recla­­mație din partea beneficiarilor. — De asemenea — ne relata în continuare interlocutorul — perfecționarea permanentă a în­sușirilor estetice și calitative s-a încetățenit în activitatea colecti­vului nostru, ca și practica de a introduce operativ, în procesul de fabricație, orice sugestie propunere a beneficiarului ex­și­tern. Aceasta întărește, pe de o parte, încrederea partenerului și, pe de alta, contribuie la ridica­rea competitivității produselor. De exemplu, în această perioadă experimentăm un lot de scaune pentru Japonia, prima țară din continentul asiatic în care vom livra produse cu marca C.P.L. Caransebeș. O atenție deosebită se acordă și micșorării consumurilor de ma­teriale, factor important pentru reducerea prețului de cost și spo­rirea rentabilității. De altfel, du­pă cum se știe, obținerea unei e­­ficiențe sporite în activitatea de export este determinată de di­minuarea permanentă a ponderii materiei prime consumate în fa­bricarea produselor. Cum se acționează, în această direcție, la secția mobilă curba­tă ? Participarea tehnicienilor și muncitorilor la găsirea de noi soluții constructive se materia­lizează în rezultate concrete pe linia îmbunătățirii eficienței în­tregii activități de export. Se ac­ționează, în special, asupra eli­minării supradimensionării unor repere care determinau consu­muri suplimentare. Propunerile colectivului din secție au condus,­­ astfel, la reducerea lungimilor și dimensiunilor unor subansamble de la produsele tip „Bonanza“ și „S.W.R.", folosirea resturilor de cherestea în execuția diferitelor componente principale. Sunt doar cîteva dintre măsurile ce se a­­plică în cadrul acestei secții pen­tru îmbunătățirea calității și ri­dicarea competitivității produc­ției. Ele converg, așa cum am a­­rătat, spre o activitate eficientă în domeniul exportului,­ pentru cîștigarea prestigiului binemeri­tat al muncii colectivului de la C.P.L. Caransebeș pe piețele ex­terne. 0 PRODUCI INCONSISTENTĂ Pentru spectacolul care și-ar propune, făcînd abstrac­ție de episoadele „jucate”, să urmărească desfășurarea pal­pitantei curse automobilistice de la Le Mans, filmul regizo­rului american Lee H. J­a' jin ar putea să pară un excelent documentar consacrat acerbei confruntări între așii volanu­lui — atît pe pistă cît și in afara acesteia. Miza deosebit de ridicată a întrecerii — e vorba, în fond, de suprema­ția unei firme sau alteia în­­tr-o competiție mai mult fi­nanciară decît sportivă — îi determină adesea pe partici­panții la acest război al ner­vilor și al cailor-putere să forțeze violent mina șansei. Și totuși, crîncena încorda­re a piloților, reflexele extra­ordinare cu care-și conduc bolizii, dramatismul intens al situațiilor — toate acestea nu sunt lipsite de o anumită mă­reție. Se dovedește astfel (pen­tru a cita oară ?) că în apa­rent fragila alcătuire a omu­lui se află infinite resurse de voință și de rezistență. Cît des­pre chipurile transfigurate de emoție ale celor ce asistă, timp de 24 de ore, la impresionan­ta demonstrație de dirzenie și inteligență, mai mult de­cît de etalare a forței meca­nice, chipurile acestea așadar oferă, prin ele însele, tot atî­­tea „spectacole“. Fixate pe peliculă cu prilejul ediției din 1969 a cursei de la Le Mans, secvențele cu caracter docu­mentar sunt, de departe, și cele mai reușite ale filmului. Zeul-automobil dă tot ceea ce poate în planul spectaculozită­ții, nelipsind nici măcar apo­calipticele busculade ale mași­nilor propulsate cu viteze po­trivite mai degrabă pentru a­­paratele de zbor. Din ferici­re, de această dată accidente­le, de altfel îndeajuns de frec­vente, sunt regizate ... CRONICA FILMULUI In rest, fabulația pe care cineaștii americani au imagi­nat-o pe marginea cursei au­tomobilistice prezintă prea puțin interes. Inconsistentă și deci neconvingătoare, intenția de intrigă se consumă adesea pe neobservate, pe fondul pre­dominant al spectaculosului exterior. Prezența în distribu­ție a fostului pilot și actualu­lui actor de film Steve Mc­Queen, unul dintre „Cei șapte magnifici“, nu modifică prea mult situația — și aceasta da­torită în primul rînd eviden­tei ingratitudini a pe care i-a rezervat-o partiturii scena­ristul Harry Kleiner. De par­tea sa, Siegfried Rauch, în ro­lul unui presupus redutabil adversar al protagonistului, nu izbutește să fie decît conven­țional, iar Elga Andersen (Li­sa Belgetti) nu depășește ni­velul unei apariții feminine agreabile. De-a dreptul surprinzătoa­re ni se relevă stîngăcia cu care au fost inserate secven­țele cu actori printre cele do­cumentare, momentele de tre­cere fiind nu numai lesne de sesizat ci și, nu o dată, insufi­cient pregătite și motivate, se înțelege că, în această privin­ță, reproșul i se adresează in special regizorului. Consem­nînd numele celor doi sem­natari ai imaginii, Robert B Hauser și Rene Guissard căror profesionalitate e înve­n­derată, încheiem comentariul despre un film care rezistă mai ales prin aspectul său de document, caracteristic pen­tru un secol supranumit, pe drept cuvînt, al vitezei. DAN BUCUR r *• i'

Next