Flamura, iulie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 3321-3346)
1981-09-15 / nr. 3331
CUM ACȚIONEAZĂ CONSILIILE OAMENILOR MUNCII PENTRU RECUPERAREA RESTANTELOR INI PRODUCȚII FIZICI > ■ ASTAZI, despre citeva cerințe privind realIZAREA PLANULUI LA I.C.M. REȘIȚA In urmă cu o lună, în forumul oamenilor muncii Reșița, recuperarea de la I.C.M. restanțelor la producția fizică constituia subiect de exigentă analiză în cadrul dezbaterilor. Manifestîndu-și pe deplin prerogativa de instituție reală a autoconducerii muncitorești, adunarea generală a acordat prioritate acestei problematici, producția fizică — în structură sortimentă și la nivelul valoric stabilite prin plan — reprezentînd elementul-cheie, factorul fundamental al funcționăriiente a mecanismului econoco-financiar. Accentuînd necesitatea onorării integrale a sarcinilor față de beneficiarii interni și externi, muncitorii, maiștrii, cadrele de specialitate au formulat, în cuvîntul lor, numeroase propuneri de redresare a situației. Față-n față cu realitatea economică din întreprindere, adunarea generală a și hotărît, de altfel, pentru perioada următoare : „consiliul oamenilor muncii, sub îndrumarea comitetului de partid și cu sprijinul organelor sindicale și ale U.T.C., va lua măsuri de mobilizare a tuturor resurselor materiale umane pentru recuperarea resitanțelor ...“ Cum se materializează această decizie a forumului suprem de conducere din I.C.M. Reșița ? Trebuie să o spunem din capul locului că nu pe măsura posibilităților. Desigur, nimeni nu se așteaptă ca, după o lună, capitolul „restanțe“ să fi dispărut din bilanțul întreprinderii. Dar nici ca acestea să se „îngroașe“. Pentru că, iată, pe cele opt luni ale anului, față de sarcinile planificate la producția marfă, I.C.M. Reșița înregistrează o restanță de aproape 200 milioane lei. Cerința unui mod hotărît responsabil de acțiune al consililiului oamenilor muncii pentru recuperarea restanțelor reclamă intransigență și fermitate, cu atît mai mult cu cît întreprinderea nu-și onorează sarcinile .Continuare în pag. 4-5? DIN BILANȚUL ÎNTRECERII ■ produse peste plan Ia EXPORT. Dintre ele fapte și realizări numeres «we colectivele de oameni ai muncii din județ se raportează în întrecerea socialistă, îndeplinirea sarcinilor la export ocupă un loc important. După opt luni ale anului, cele mai bune rezultate în acest domeniu se înregistrează muncitorii, maiștrii, cadrele de specialitate de la I.C.M. Bocșa, I.C.M. Reșița, I.M. Topleț. Intreprinderea de confecții, întreprinderea de accesorii „Valing“ Reșița. ■ SIDERURGIȘTII OȚELU ROȘU acționînd DIN cut mai multă fermitate pentru valorificarea superioară potențialului tehnic din dotaare, au depășit cu aproape 1 milion lei sarcinile planificate la indicatorul producție marfă. Au fost realizate, suplimentar, circa 300 tone platină laminată, 4000 tone tablă, 549 tone bare trase și alte produse.< ■I REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCȚIE se concretizea ■ză, pe totalul industriei județului, într-o economie de peste 25 milioane lei.Cele mai bune rezultate se consemnează în unitățile miniere, constructoare de mașini și de prelucrare a lemnului și sunt urmarea măsurilor aplicate pentru gospodărirea judicioasă a materiilor prime și energetice, de înnoire și modernizare a produselor. A ANII XXXIII MARȚI, 15 SEPTEMBRIE 8 PAGINI — 50 BANI In agricultură, fiecare oră folosită din plin pentru GRĂBIREA LUCRĂRILOR DE TOAMNĂ In aceste zile, în centrul atenției oamenilor muncii din agricultură se situează adunarea recoltei. La culturile mari, prioritare sunt recoltarea florii soarelui și a cartofilor. Cu toate că pentru aceste acțiuni au fost stabilite termene precise — la floarea soarelui, de exemplu, culesul trebuia —, din situația să se încheie azi centralizată la D.G.A.I.A. rezultă că în săptămîna care a trecut nu s-a acționat cu toate forțele. Din cele 2900 ha puse cu floarea soarelui, recolta a fost strînsă abia de pe 799 ha, din care 33 la sută la I.A.S. și sub 20 la sută la C.A.P. La același nivel nesatisfăcător se găsește și stadiul recoltării cartofilor — 303 ha din cele 1178. 1 Pînă la sfîrșitul săptămînii (Continuare 1n dog 4*5) La Berliște, cooperatorii recoltează fasolea verde din cultură dublă Foto : A. SANDULESCU Tuturor educatorilor, elevilor și studenților SUCCES DEPUS IN M SC CLUD Astăzi, 15 septembrie, se deschid porțile școlilor și ale instituțiilor de învățămînt superior pentru noi generații de elevi și studenți, într-un an rodnic de învățătură și muncă. Peste 75 000 de elevi din școlile generale și liceele județului și peste 1000 de studenți de la Institutul de subingineri din Reșița se adaugă milioanelor de elevi și studenți ai țării, ce străbat drumul de aur al făuririi destinelor lor și ale României de mîine. Deși repetat an de an, acest moment se încarcă, de fiecare dată, cu valențe unice, inconfundabile, care rămîn neșterse în memorie. De aceea, ziua începutului de an școlar dă o neasemuită substanță și fervoare emoțiilor și preocupărilor tuturor, copii și părinți deopotrivă. Nici nu ar putea fi altfel, știind că școala este principalul factor de cultură și civilizație, știind că de școală depinde calitatea formării profesionale, morale, umane a tinerei generații, însuși viitorul țării. Cu atît mai mult, anul de învățămînt pe care-l inaugurăm astăzi trebuie să însemne o angajare superioară pentru perfecționarea continuă a instruirii și educării tinerei generații, asimilarea unei viziuni superioare asupra relației dintre școală și viață, dintre învățămînt, cercetare și producție. In această luminoasă dimineață de septembrie, biroul Comitetului județean de partid comitetul executiv al Consiliului popular juși dețean urează tuturor cadrelor didactice, elevilor și studenților din Caraș-Severin succes deplin în noul an de învățămînt 1981-1982 INVAȚĂMÎNT - CERCETARE - PRODUCȚIE ■ EXPOZIȚIA CREAȚIEI TEHNICO-ȘTIINȚIFICE ȘCOLARE Sub genericul „învățămîntcercetare-producție“, la Institutul de subingineri din Reșița s-a deschis, sîmbătă 12 septembrie, o bogată expoziție cu lucrări ale elevilor și studenților, bilanț al activității de cercetare științifică și instruire practică, desfășurate in unitățile școlare din județ. La vernisajul expoziției au participat membri ai biroului Comitetului județean de partid, reprezentanți ai Inspectoratului școlar județean, ai unităților de învățămînt și ai unor întreprinderi și instituții Expoziția a oferit vizitatorilor imaginea unor preocupări în direcția stimulării creativității tehnico-științifica a tineretului studios, cîteva din rezultatele concrete în domeniul cercetării și integrării învățămîntului cu producția. (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare In pag. a 5-a) Societatea noastră creează pentru fiecare membru al său posibilitatea de a deveni folositor, prestând o muncă utilă în funcție de capacitatea și pregătirea profesională pe care le are. Unii tineri, însă, nu înțeleg că munca este un factor primordial pentru a realiza ceva în viață, pentru formarea personalității. Astfel că, de multe ori, greșelile din primii ani de muncă au repercusiuni asupra întregii activități de mai tîrziu. O astfel de greșeală sâvîrșește acum și Adrian Sîrbu, din Oțelu Roșu, pînă nu demult frezor la atelierul mecanic de la întreprinderea „Oțelul Roșu“ și apoi muncitor necalificat la laminorul la rece. Spuneam , pînă nu demult, pentru că lui A.S. i-a fost desfăcut în urmă cu două luni contractul de muncă, în decurs de pentru a doua oară numai șase luni. Despre cum s-a ajuns la această ultimă sancțiune, ne a vorbit tovarășul Iosif Vasile, șeful echipei în care a lucrat Adrian Sîrbu, la atelierul de sculărie . Necazurile lui au început mai demult. După absolvirea treptei I a liceului, s-a încadrat ca frezor în atelierul nostru. N-a reușit să se califice și pentru faptul că nu i-a plăcut munca, deși nu pot spune că nu era un meseriaș bun pe mașina pe care lucra. De la început, însă, nu sa ținut de treabă. Se pare că din cauza prietenilor lui,cărora, la fel nu le plăcea munca. Am încercat în toate felurile sâ-l aducem pe un drum bun. L-am și ajutat ori de câte ori a avut nevoie. Chiar dacă uneori ne-a mai mințit. L-am și sancționat. Firește, a fost discutat în cadrul colectivului, în grupa sindicală și în organizația de tineret. A dat și o declarație prin care se obliga să nu mai lipsească de la lucru. Degeaba. Lipsea și cite o săptămînă ... Cum se știe, lupul își schimbă părul, dar nu și ... năravul. Astfel că, în pofida măsurilor luate, a ajutorului ce i s-a dat, Adrian Sîrbu a continuat să absenteze nemotivat, să plece din timpul lucrului, toate acestea devenind pentru el un soi de obișnuință. Numai că „ulciorul nu merge de multe ori la fînTînĂ ...“ ȘI, Iată, P. BUZZI ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI UN DESTIN IS DERIVĂ ■IND ATITUDINEA TOLERANTA A COLECTIVULUI SE ÎMBINA CU FUGA DE MUNCA A UNUI TINAR.