Flamura, ianuarie-iunie 1985 (Anul 37, nr. 3503-3528)
1985-01-15 / nr. 3505
Pagina 2 MIHAI EMINESCU ȘI CONTEMPORANII SĂI BĂNĂȚENI 1. Mai întîi, să ne reamintim faptul că, în 1866, Eminescu debutează în „Familia" cu poezia „De-aș avea" și că, în 1870, debutează ca publicist, în gazeta „Albina", cu articolul O scriere critică. Pe cît de bine se știe că debutul poetic eminescian a fost încurajat de Iosif Vulcan, pe atît de puțin se cunoaște că debutul publicistic al poetului a fost protejat de un bănățean, Vincențiu Babeș. Intr-adevăr, acest mare lider național al românilor din Austro-Ungaria l-a ajutat pe Eminescu să-și publice primele două articole ale sale: O scriere critică în „Albina" (nr. 3 și 4 din ianuarie 1870) și, mai apoi, Repertoriul nostru teatral, în „Familia“ (nr. 3 din 1870). Deci, începutul publicisticii eminesciene s-a făcut (în 1870) cu ajutorul unui bănățean (Vincențiu Babeș), Intr-o publicație a bănățenilor (căci „Albina“ era gazeta Mocioneștilor). 2. In mediul cultural al Banatului, poezia eminesciană a putut fi cunoscută (și, de fapt, a și fost), încă de la primele ei afirmări în presa vremii , revistele „Convorbiri literare" și „Familia", colaborat Eminescu, la care a au fost larg răspîndite în Banat, atit prin colportaj, cît și prin abonamente. De altfel, chiar primul volum de Poesii, din 1884, a intrat în circuit cultural bănățean la foarte scurtă vreme după apariție. Deja în luna mai 1884 volumul respectiv se afla, spre vînzare, la cunoscuta librărie a lui LE. țăranu din Oravița. (Vezi „Luminatoriulu", nr. 43 din 1884). De-a lungul anilor insă, pînă la Unire, librăriile (și bibliotecile) bănățene au continuat să pună în circulație, adesea cu sacrificii, creația eminesciană. Spicuiesc cîteva exemple: in 1887, Librăria Diecezană din dispunea de I Poesii Caransebeș de Eminescu, Poesii de Alecsandri, Critice de Maiorescu și alte opere junimiste. In aceeași librărie, în 1907, se găseau : Geniu pustiu, Poezii postume, Scrieri politice și Opere complete. I. Literatura populară. Un fapt cu totul de excepție se înregistrează în 1901, cînd, la Caransebeș, a fost tipărit volumașul Cîteva poezii de Mihai Eminescu. („Biblioteca noastră", nr. 40). Importanța acestui volum constă, în primul rînd, în aceea că : „a fost singura culegere de versuri eminesciene apărute în Transilvania înainte de Unire" In fine, cuvintul eminescian tipărit a mai fost difuzat in Banat (și nu numai in Banat) de gazetele politice bănățene („Tribuna" din Arad, „Drapelul" din Lugoj etc.), sau de Calendarele de la Caransebeș și Arad, sau (și nu în ultimul rînd) de revista „Romanische Revue“, redactată, în limba germană, pentru străinătate, de Cornel Diaconovici (de origine din Bocșa). 3. Dintre factorii culturali care au acționat intens pentru receptarea operei lui Eminescu în Banat trebuie, neapărat, scoși în relief măcar doi: școala românească și mișcarea teatrală. Rolul școlii (cu tot ce a însemnat ea : elev, dascăl, manual, bibliotecă etc.) în receptarea și popularizarea lui Eminescu a fost imens. Generații și generații de elevi și-au format gustul literar și au deprins rigorile limbii române corecte și frumoase, citindu-l pe Eminescu, memorîndu-i poeziile. Succesul școlii a fost determinat însă de faptul că, atît la preparandia de la Arad, cît și la cea de la Caransebeș, Eminescu era foarte temeinic studiat, foarte profund receptat. De pildă, în anul școlar 1910— 1911, preparanzii din Caransebeș știau (trebuiau să știe !) pe de rost: „Luceafărul“ (fragmente), „Scrisoarea III“, „Doina", „O mamă ..." „Ce te legeni* etc. In același sens modelator (și mobilizator) a acționat și mișcarea (viguroasa mișcare) teatrală bănățeană , în programul a numeroase spectacole, fie de adulți, fie școlare, au fost incluse poezii (recitări) de Mihai Eminescu. (Iată măcar două exemple din Caraș-Severin : in 1903, la un concert al meseriașilor din Șosea Montană s-a recitat „Scrisoarea III“, iar la Caransebeș, aceeași poezie a fost recitată în 1907). In concluzie, putem constata că, în conștiința contemporanilor săi bănățeni, Eminescu a fost, de la început, nemijlocit și neîntrerupt prezent. Prof. Petru OALIDE Agendă REȘIȚA. 9 Ieri, la ora 15.30, la Casa de cultură a sindicatelor, s-a desfășurat, în cadrul Festivalului național „Cîntarea României“, spectacolul selectiv al formațiilor muzical-coregrafice din municipiu. Au fost prezenți, de această dată, artiști amatori de la C.S.R., I.C.M.R. și Ateneul tineretului. CARANSEBEȘ. • în sectorul C.T. 3 al Complexului C.F.R., a fost organizată dezbaterea „Cincinalul revoluției tehnico-științifice, al calității și eficienței“. 9 La Clubul C.P.L., în 12 ianuarie, a fost prezentată expunerea „Congresul al XIII-lea — în conștiința tuturor". 9 Ieri, la cinematograful Tineretului a fost programat momentul liric „Omagiu patriei și partidului", urmat de filmul „Partid, inima țării". MOLDOVA NOUA. 9 La căminul cultural din cartierul Moldova Veche, spectatorii au asistat la un spectacol folcloric, în care au fost intercalate momente lirice, de autentică vibrație patriotică. Flamura % CULTURA în noua ediție a Festivalului național „Cîntarea României“ POTENȚIALUL CULTURAL - mai bine valorificat Faza de joasă a actualei ediții a Festivalului național „Cîntarea României" — a cărei desfășurare se află sub semnul orientărilor de importanță istorică stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului, al sarcinilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru înfăptuirea unei noi calități în toate domeniile — evidențiază preocuparea permanentă pentru ridicarea continuă nivelului cultural-artistic, sporiarea aportului educativ al tuturor manifestărilor. Desfășurarea etapei comunale și a celei pe întreprinderi și instituții, la orașe, recent încheiată, ne permite reliefarea unor concluzii, cu aspecte pozitive și negative, privind mișcarea artistică de amatori din județ. In primul rînd, trebuie subliniată preocuparea deosebită manifestată de factorii educaționali, din majoritatea comunelor, pentru organizarea, la un nivel corespunzător, a acțiunilor stabilite, ceea ce a asigurat un cadru optim pentru desfășurarea spectacolelor și un conținut educativ adecvat acestor manifestări. O nedorită excepție, în acest cadru, o constituie lipsa de preocupare a factorilor educaționali din comuna Păltiniș, care n-au organizat faza lipsă de formații comunală, din artistice (7 !), cît și valorificarea insuficientă a potențialului artistic existent din comunele Ciudanovița, Obreja, Carașova, Fîrliug, Dognecea, Glimboca, Bucoșnița ș.a., unde etapa comunală s-a desfășurat în condiții mai mult decit modeste. Un fapt pozitiv, demn de relevat, este efortul depus pentru înnoirea și diversificarea repertoriului formațiilor și interpreților, la toate genurile artistice. Astfel, au fost incluse în repertoriu noi creații valoroase ,care oglindesc realitatea noastră socialistă, preocupările oamenilor muncii de la sate și orașe, pentru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. In această direcție, evidențiem formațiile de teatru din Teregova, Bucova, Marga, Băuțar, Comorîște, Duleu și Turnu Ruieni, care au reușit să ofere spectacole de calitate, sub toate aspectele. De asemenea, brigăzile artistice din C.S. Reșița, I.C.M. Reșița, I.C.M. Bocșa, I.C.S.M.I. Reșița, Valea Bolvașniței, Domașnea, Rusca Montană, Bozovici, Grădinari ș.a. și-au reînnoit repertoriile, fiind deschis atitudine critică față de unele aspecte negative de la locurile de muncă, sau din comună, au găsit noi soluții scenice de prezentare a textelor și cîntecelor. Remarcabilă a fost prezența pe scenă a unor colective de montaje literar-muzicale, a grupurilor de recitatori de la C.S.R., I.C.M.R., din comunele Dalboșeț, Berzovia, Berzasca, Mehadia, Ramna ș.a., care au depășit modul tradițional de prezentare, găsind soluții noi, care să valorifice mai bine mesajul educativ, patriotic, al textelor și cîntecelor. In domeniul muzicii corale, s-au evidențiat, și de această dată, corurile „Miorița" și „Ion Românu", din Reșița, corul Asociației „Mărgana", din Marga, cele ale țăranilor din Slatina Nera, Comorîște, Tîrnova, Teregova, Topleț, sau al cadrelor didactice din Moldova Nouă. Prin repertoriul prezentat, dar și prin nivelul interpretării, acestea au reușit să se impună în fața publicului și a juriului. Beneficiind de un tezaur folcloric deosebit de bogat și valoros, formațiile muzical-coregrafice, tarafurile, soliștii vocali și instrumentiști de muzică populară au reușit să aducă în scenă cîntece, creații literar-populare de o deosebită valoare, atît din folclorul vechi, cît și din cel nou. O bună impresie a lăsat evoluția colectivelor din Băuțar, Armeniș, Mehadia, Zăvoi, Soceni, Teregova, Bozovici, Iablanița, Luncavița, Slatina Timiș, Șumița, Zorlențu Mare. Toate aceste aspecte ne conduc la concluzia că, și în această ediție, județul nostru se va prezenta, în etapele superioare, în condiții bune, obținînd rezultate pe măsura prestigiului cîștigat in edițiile anterioare. Desfășurarea etapei comunale și a celei pe întreprinderi și instituții evidențiază, însă, și o seamă de neajunsuri existente în mișcarea artistică de amatori. Astfel, în actuala ediție, o prezență foarte palidă au avut-o formațiile artistice din Obreja, Lacu, Ticvaniu Mare, Șosea Montană, Dognecea, Cornereva și Glimboca. Este inacceptabilă această „cădere“ a mișcării artistice din comunele amintite, dacă avem în vedere tradițiile și potențialul, dovedite cu alte ocazii. Sub semnul îndoielii, al oscilațiilor și incertitudinilor, stau viziunea scenografică, adesea inadecvată, persistența unor clișee vechi, dispariția unor formații corale (devenite grupuri vocale), prezența neconvingătoare a unor soliști vocali și echipe de dans populare. A început deja faza municipală și ne aflăm în pragul etapelor intercomunale și orășenești. Se impune a fi acordat un ajutor mai substanțial formațiilor promovate, pentru ca saltul calitativ așteptat să devină mult mai evident. Mihai TODOR vicepreședinte al Comitetului Județean de cultură și educație socialistă Corul bărbătesc al Căminului cultural din Slatina Nera Jurnal de vacanță . Pași pe drumul performanței în viitoarea profesiune. Nu credem că este cu nimic exagerată o asemenea apreciere, pentru care, și în timpul niște elevi vacanței, dau curs vocației și dragostei pentru o anumită disciplină la învățătură. Și ne referim, în primul rînd, la elevii participanți la tabere cu caracter național. Astfel, Adrian Bojin, Walter Farkaș (Liceul de matematică-fizică din Caransebeș) (Liceul și Wilhelm Praisach de matematică-fizică din Reșița) se pregătesc într-o tabără de matematică la Sinaia. La Piatra Neamț, Diana Craici și Ion Mureșan (Liceul de matematică-fizică din Reșița) participă la o tabără de chimie, în timp ce colegii lor Radu Cristescu și Bogațiîy Zoltán au optat pentru fizică, la Târgu Mureș. Tot pregătirii școlare, la un înalt nivel, li este dedicată tabăra județeană de matematică, organizată la Băile Herculane, la care 60 de elevi de liceu și gimnaziu se pregătesc, inclusiv sub îndrumarea unor cadre didactice universitare din Timișoara. In aceeași pitorească stațiune, 60 elevi de gimnaziu sunt prezenți într-o tabără de limba și literatura română, sub conducerea unor cadre de specialitate din județ. 9 De la Liceul agroindustrial din Oravița, am primit un nou număr al caietului cultural „Accente" (inscriindu-și între animatori pe poetul Gheorghe Azap și pe profesorul Ionel Bota). 9 O emoționantă scrisoare ne-a trimis eleva Floarea Crâciunei, comandantă de detașament din satul Pătaș. Cum reiese din rîndurile însoțite de o fotografie, copiii au pregătit un frumos program artistic (instructor, învățătorul Vasile Popovici), cu o orchestră de muzică populară, care prezintă, în această vacanță, mai multe spectacole, în satele din jur. ” In ziua de 5 ianuarie, în cadrul cercului UNICEF al C.P.S.P. Oțelu Roșu, s-a desfășurat masa rotundă cu tema „1985 — anul materializării unei strălucite românești la O.N.U., inițiative Anul Internațional al Tineretului, sub deviza Participare — Dezvoltare — Pace“. 9 în cadrul vernisajului expoziției cu Jurnalele de bord ale expedițiilor „Cutezătorii", care a avut loc la București, 10 ianuarie, reprezentanții C.P.Ș.P. Caransebeș au fost distinși cu trofeul .Egreta de fildeș". NS. 1LIAȘ 15 ianuarie 1985 Semnal MANIFESTĂRI POLITICOEDUCATIVE. 9 între 20—26 ianuarie, in Reșița, în sălile culturale din întreprinderi și instituții, se va desfășura Săptămîna de manifestări politico-educative și cultural-artistice sub genericul „Eroului din fruntea țării" . In ziua de 16 ianuarie, la Herculane se vernisează expoziția de carte „Din gîndirea socialpolitică a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu". 9 în toate orașele județului, intre 17—19 ianuarie, Biblioteca județeană organizează concursuri cine știe cîștigă, pe tema „Lucrările tovarășului Nicolae Ceaușescu — o monumentală operă ideologică". Aceeași instituție își prevede, pentru ziua de 19 ianuarie, la căminele culturale din centrele de C.U.A.S.C., dezbaterea „Documentele Congresului al XIII-lea al P.Crt. — obiectivele dezvoltării României socialiste și ale județului Caraș-Severin". INVITAȚII CULTURALE. 9 Astăzi, Biblioteca orășenească din Caransebeș își invită cititorii la un medalion „Mihai Eminescu — luceafărul poeziei românești“. 9 Casa de cultură a sindicatelor din Reșița își programează mîine, 16 ianuarie, ora 15.30, un nou spectacol cu formații artistice din municipiu. Vor evolua, in cadrul Festivalului național „Cîntarea României", formații de teatru scurt, montaje literar-muzicale, brigăzi artistice. 9 „Portret de țară nouă“ se intitulează montajul literarmuzical, la care vor putea fi prezenți, în ziua de 18 ianuarie, oaspeții stațiunii B. Herculane. 9 IN LIBRARII. M. Eminescu, vol. XI. publicistică ; „Agenda automobilistului", în Editura Tehnică; „Teoria cîmpurilor, spațiul și energia“; „Două secole de luptă revoluționară în sudvestul României. 1733—1948“, , Editura „Facla".