Flamura, ianuarie-iunie 1985 (Anul 37, nr. 3503-3528)

1985-01-15 / nr. 3505

Pagina 2 MI­HAI EMINESCU ȘI CONTEMPORANII SĂI BĂNĂȚENI 1. Mai întîi, să ne reamin­tim faptul că, în 1866, Emi­­nescu debutează în „Familia" cu poezia „De-aș avea" și că, în 1870, debutează ca publi­cist, în gazeta „Albina", cu articolul O scriere critică. Pe cît de bine se știe că debutul poetic eminescian a fost în­curajat de Iosif Vulcan, pe atît de puțin se cunoaște că debutul publicistic al poetu­lui a fost protejat de un bă­nățean, Vincențiu Babeș. In­tr-adevăr, acest mare lider național al românilor din Austro-Ungaria l-a ajutat pe Eminescu să-și publice pri­mele două articole ale sale: O scriere critică în „Albina" (nr. 3 și 4 din ianuarie 1870) și, mai apoi, Repertoriul nos­tru teatral, în „Familia“ (nr. 3 din 1870). Deci, începutul publicisti­cii eminesciene s-a făcut (în 1870) cu ajutorul unui bănă­țean (Vincențiu Babeș), Intr-o publicație a bănățenilor (căci „Albina“ era gazeta Mocio­­neștilor). 2. In mediul cultural al Ba­natului, poezia eminesciană a putut fi cunoscută (și, de fapt, a și fost), încă de la primele ei afirmări în presa vremii , revistele „Convorbiri litera­re" și „Familia", colaborat Eminescu, la care a au fost larg răspîndite în Banat, atit prin colportaj, cît și prin a­­bonamente. De altfel, chiar primul volum de Poesii, din 1884, a intrat în circuit cul­tural bănățean la foarte scur­tă vreme după apariție. Deja în luna mai 1884 volumul res­pectiv se afla, spre vînzare, la cunoscuta librărie a lui LE. țăranu din Oravița. (Vezi „Luminatoriulu", nr. 43 din 1884). De-a lungul anilor insă, pînă la Unire, librăriile (și bibliotecile) bănățene au con­tinuat să pună în circulație, adesea cu sacrificii, creația eminesciană. Spicuiesc cîteva exemple: in 1887, Librăria Diecezană din dispunea de I Poesii Caransebeș de Emi­nescu, Poesii de Alecsandri, Critice de Maiorescu și alte opere junimiste. In aceeași li­brărie, în 1907, se găseau : Geniu pustiu, Poezii postume, Scrieri politice și Opere com­plete. I. Literatura populară. Un fapt cu totul de excep­ție se înregistrează în 1901, cînd, la Caransebeș, a fost tipărit volumașul Cîteva poe­zii de Mihai Eminescu. („Bi­blioteca noastră", nr. 40). Im­portanța acestui volum constă, în primul rînd, în aceea că : „a fost singura culegere de versuri eminesciene apărute în Transilvania înainte de Unire" In fine, cuvintul eminescian tipărit a mai fost difuzat in Banat (și nu numai in Banat) de gazetele politice bănățene („Tribuna" din Arad, „Drape­lul" din Lugoj etc.), sau de Calendarele de la Caransebeș și Arad, sau (și nu în ultimul rînd) de revista „Romanische Revue“, redactată, în limba germană, pentru străinătate, de Cornel Diaconovici (de ori­gine din Bocșa). 3. Dintre factorii culturali care au acționat intens pen­tru receptarea operei lui E­­minescu în Banat trebuie, neapărat, scoși în relief mă­car doi: școala românească și mișcarea teatrală. Rolul școlii (cu tot ce a în­semnat ea : elev, dascăl, ma­nual, bibliotecă etc.) în recep­tarea și popularizarea lui Eminescu a fost imens. Ge­nerații și generații de elevi și-au format gustul literar și au deprins rigorile limbii ro­mâne corecte și frumoase, citindu-l pe Eminescu, me­­morîndu-i poeziile. Succesul școlii a fost determinat însă de faptul că, atît la preparan­dia de la Arad, cît și la cea de la Caransebeș, Eminescu era foarte temeinic studiat, foarte profund receptat. De pildă, în anul școlar 1910— 1911, preparanzii din Caran­sebeș știau (trebuiau să știe !) pe de rost: „Luceafărul“ (fragmente), „Scrisoarea III“, „Doina", „O mamă ..." „Ce te legeni* etc. In același sens modelator (și mobilizator) a acționat și mișcarea (viguroasa mișca­re­­) teatrală bănățeană , în programul a numeroase spec­tacole, fie de adulți, fie șco­lare, au fost incluse poezii (recitări) de Mihai Eminescu. (Iată măcar două exemple din Caraș-Severin : in 1903, la un concert al meseriașilor din Șosea Montană s-a reci­tat „Scrisoarea III“, iar la Caransebeș, aceeași poezie a fost recitată în 1907). In concluzie, putem consta­ta că, în conștiința contempo­ranilor săi bănățeni, Emines­cu a fost, de la început, ne­mijlocit și neîntrerupt prezent. Prof. Petru OALIDE Agendă REȘIȚA. 9 Ieri, la ora 15.30, la Casa de cultură a sindicatelor, s-a desfășurat, în cadrul Festi­valului național „Cîntarea Ro­mâniei“, spectacolul selectiv al formațiilor muzical-coregrafice din municipiu. Au fost prezenți, de această dată, artiști amatori de la C.S.R., I.C.M.R. și Ateneul tineretului. CARANSEBEȘ. • în sectorul C.T. 3 al Complexului C.F.R., a fost organizată dezbaterea „Cin­cinalul revoluției tehnico-științi­­fice, al calității și eficienței“. 9 La Clubul C.P.L., în 12 ianu­arie, a fost prezentată expunerea „Congresul al XIII-lea — în con­știința tuturor". 9 Ieri, la cine­matograful Tineretului a fost programat momentul liric „Oma­giu patriei și partidului", urmat de filmul „Partid, inima țării". MOLDOVA NOUA. 9 La că­minul cultural din cartierul Mol­dova Veche, spectatorii au asis­tat la un spectacol folcloric, în care au fost intercalate momen­te lirice, de autentică vibrație patriotică. Flamura % CULTURA în noua ediție a Festivalului național „Cîntarea României“ POTENȚIALUL CULTURAL - mai bine valorificat Faza de joasă a actualei ediții a Festivalului național „Cîntarea României" — a cărei desfășurare se află sub semnul orientărilor de importanță istorică stabilite de Congresul al XIII-lea al par­tidului, al sarcinilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru înfăptuirea unei noi ca­lități în toate domeniile — evi­dențiază preocuparea permanen­tă pentru ridicarea continuă nivelului cultural-artistic, spori­a­rea aportului educativ al tuturor manifestărilor.­­ Desfășurarea etapei comunale și a celei pe întreprinderi și in­stituții, la orașe, recent încheia­tă, ne permite reliefarea unor concluzii, cu aspecte pozitive și negative, privind mișcarea artis­tică de amatori din județ. In primul rînd, trebuie subliniată preocuparea deosebită manifes­tată de factorii educaționali, din majoritatea comunelor, pentru organizarea, la un nivel cores­punzător, a acțiunilor stabilite, ceea ce a asigurat un cadru op­tim pentru desfășurarea specta­colelor și un conținut educativ adecvat acestor manifestări. O nedorită excepție, în acest ca­dru, o constituie lipsa de preo­cupare a factorilor educaționali din comuna Păltiniș, care n-au organizat faza lipsă de formații comunală, din artistice (7 !), cît și valorificarea insuficientă a potențialului artistic existent din comunele Ciudanovița, Obre­­ja, Carașova, Fîrliug, Dognecea, Glimboca, Bucoșnița ș.a., unde etapa comunală s-a desfășurat în condiții mai mult decit mo­deste. Un fapt pozitiv, demn de re­levat, este efortul depus pentru înnoirea și diversificarea reper­toriului formațiilor și interpre­ților, la toate genurile artistice. Astfel, au fost incluse în reper­toriu noi creații valoroase ,care oglindesc realitatea noastră so­cialistă, preocupările oamenilor muncii de la sate și orașe, pen­tru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. In această direcție, evi­dențiem formațiile de teatru din Teregova, Bucova, Marga, Bău­­țar, Comorîște, Duleu și Turnu Ruieni, care au reușit să ofere spectacole de calitate, sub toate aspectele. De asemenea, brigăzi­le artistice din C.S. Reșița, I.C.M. Reșița, I.C.M. Bocșa, I.C.S.M.I. Reșița, Valea Bolvașniței, Do­­mașnea, Rusca Montană, Bozo­­vici, Grădinari ș.a. și-au reînnoit repertoriile, fiind deschis atitu­dine critică față de unele aspecte negative de la locurile de mun­că, sau din comună, au găsit noi soluții scenice de prezentare a textelor și cîntecelor. Remarcabilă a fost prezența pe scenă a unor colective de montaje literar-muzicale, a gru­purilor de recitatori de la C.S.R., I.C.M.R., din comunele Dalboșeț, Berzovia, Berzasca, Mehadia, Ramna ș.a., care au depășit mo­dul tradițional de prezentare, găsind soluții noi, care să valo­rifice mai bine mesajul educa­tiv, patriotic, al textelor și cîn­tecelor. In domeniul muzicii corale, s-au evidențiat, și de această dată, corurile „Miorița" și „Ion Românu", din Reșița, corul Aso­ciației „Mărgana", din Marga, cele ale țăranilor din Slatina Nera, Comorîște, Tîrnova, Tere­gova, Topleț, sau al cadrelor di­dactice din Moldova Nouă. Prin repertoriul prezentat, dar și prin nivelul inter­pretării, acestea au reușit să se impună în fața pu­blicului și a juriului. Beneficiind de un tezaur folcloric deosebit de bogat și valoros, formațiile muzical-coregrafice, tarafurile, soliștii vocali și instrumentiști de muzică populară au reușit să aducă în scenă cîntece, creații literar-populare de o deosebită valoare, atît din folclorul vechi, cît și din cel nou. O bună im­presie a lăsat evoluția colective­lor din Băuțar, Armeniș, Meha­dia, Zăvoi, Soceni, Teregova, Bo­­zovici, Iablanița, Luncavița, Sla­tina Timiș, Șumița, Zorlențu Mare. Toate aceste aspecte ne conduc la concluzia că, și în această e­­diție, județul nostru se va pre­zenta, în etapele superioare, în condiții bune, obținînd rezultate pe măsura prestigiului cîștigat in edițiile anterioare. Desfășurarea etapei comunale și a celei pe întreprinderi și in­stituții evidențiază, însă, și o seamă de neajunsuri existente în mișcarea artistică de amatori. Astfel, în actuala ediție, o pre­zență foarte palidă au avut-o formațiile artistice din Obreja, La­cu, Ticvaniu Mare, Șosea Mon­tană, Dognecea, Cornereva și Glimboca. Este inacceptabilă a­­ceastă „cădere“ a mișcării artis­tice din comunele amintite, dacă avem în vedere tradițiile și po­tențialul, dovedite cu alte ocazii. Sub semnul îndoielii, al oscilații­lor și incertitudinilor, stau­­ vi­ziunea scenografică, adesea in­adecvată, persistența unor clișee vechi, dispariția unor formații corale (devenite grupuri vocale), prezența neconvingătoare a unor soliști vocali și echipe de da­ns populare. A început deja faza munici­pală și ne aflăm în pragul etape­lor intercom­unale și orășenești. Se impune a fi acordat un aju­tor mai substanțial formațiilor promovate, pentru ca saltul ca­litativ așteptat să devină mult mai evident. Mihai TODOR vicepreședinte al Comitetului Județean de cultură și educație socialistă Corul bărbătesc al Căminului cultural din Slatina Nera Jurnal de vacanță . Pași pe drumul perfor­manței în viitoarea profesiu­ne. Nu credem că este cu ni­mic exagerată o asemenea apreciere, pentru care, și în timpul niște elevi vacanței, dau curs vocației și dragostei pentru o anumită disciplină la învățătură. Și ne referim, în primul rînd, la elevii par­ticipanți la tabere cu caracter național. Astfel, Adrian Bo­­jin, Walter Farkaș (Liceul de matematică-fizică din Caran­sebeș) (Liceul și Wilhelm Praisach de m­atematică-fizică din Reșița) se pregătesc într-o tabără de matematică la Si­naia. La Piatra Neamț, Diana Craici și Ion Mureșan (Liceul de matematică-fizică din Re­șița) participă la o tabără de chimie, în timp ce colegii lor Radu Cristescu și Bogațiîy Zoltán au optat pentru fizică, la Târgu Mureș.­­ Tot pregătirii școlare, la un înalt nivel, li este dedica­tă tabăra județeană de mate­matică, organizată la Băile Herculane, la care 60 de elevi de liceu și gimnaziu se pre­gătesc, inclusiv sub îndruma­rea unor cadre didactice uni­versitare din Timișoara. In aceeași pitorească stațiune, 60 elevi de gimnaziu sunt pre­zenți într-o tabără de limba și literatura română, sub con­ducerea unor cadre de spe­cialitate din județ. 9 De la Liceul agroindus­trial din Oravița, am primit un nou număr al caietului cultural „Accente" (inscriin­­du-și între animatori pe po­etul Gheorghe Azap și pe profesorul Ionel Bota). 9 O emoționantă scrisoare ne-a trimis eleva Floarea Crâciunei, comandantă de de­tașament din satul Pătaș. Cum reiese din rîndurile în­soțite de o fotografie, copiii au pregătit u­n frumos pro­gram artistic (instructor, în­vățătorul Vasile Popovici), cu o orchestră de muzică popu­lară, care prezintă, în aceas­tă vacanță, mai multe specta­cole, în satele din jur. ” In ziua de 5 ianuarie, în cadrul cercului UNICEF al C.P.S.P. Oțelu Roșu, s-a des­fășurat masa rotundă cu te­ma „1985 — anul materializă­rii unei strălucite românești la O.N.U., inițiative Anul Internațional al Tineretului, sub deviza Participare — Dez­voltare — Pace“. 9 în cadrul vernisajului expoziției cu Jurnalele de bord ale expedițiilor „Cuteză­torii", care a avut loc la Bu­curești, 10 ianuarie, reprezen­tanții C.P.Ș.P. Caransebeș au fost distinși cu trofeul .Egre­ta de fildeș". N­S. 1LIAȘ 15 ianuarie 1985 Semnal MANIFESTĂRI POLITICO­­EDUCATIVE. 9 între 20—26 ianuarie, in Reșița, în sălile cul­turale din întreprinderi și insti­tuții, se va desfășura Săptămîna de manifestări politico-educative și cultural-artistice sub genericul „Eroului din fruntea țării" . In ziua de 16 ianuarie, la Herculane se vernisează expozi­­ția de carte „Din gîndirea social­­politică a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu". 9 în toate orașele județului, intre 17—19 ianuarie, Biblioteca județeană organizează concursuri cine știe cîștigă, pe tema „Lucrările tovarășului Nicolae Ceaușescu — o monu­mentală operă ideologică". Ace­eași instituție își prevede, pentru ziua de 19 ianuarie, la căminele culturale din centrele de C.U.A.S.C., dezbaterea „Docu­mentele Congresului al XIII-lea al P.Crt. — obiectivele dezvol­tării României socialiste și ale județului Caraș-Severin". INVITAȚII CULTURALE. 9 Astăzi, Biblioteca orășenească din Caransebeș își invită citito­rii la un medalion „Mihai Emi­nescu — luceafărul poeziei ro­mânești“. 9 Casa de cultură a sindicatelor din Reșița își pro­gramează mîine, 16 ianuarie, ora 15.30, un nou spectacol cu for­mații artistice din municipiu. Vor evolua, in cadrul Festivalu­lui național „Cîntarea României", formații de teatru scurt, monta­je literar-muzicale, brigăzi artis­tice. 9 „Portret de țară nouă“ se intitulează montajul literar­­muzical, la care vor putea fi prezenți, în ziua de 18 ianuarie, oaspeții stațiunii B. Herculane. 9 IN LIBRARII. M. Emines­cu, vol. XI. publicistică ; „Agen­da automobilistului", în Editura Tehnică; „Teoria cîmpurilor, spațiul și energia“; „Două seco­le de luptă revoluționară în sud­­vestul României. 1733—1948“, , Editura „Facla".

Next