Flamura, iulie-decembrie 1987 (Anul 39, nr. 3634-3659)

1987-09-15 / nr. 3644

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-NIKI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL PC.R. TA, ~ *2 ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^jjpd­ulcwssnti^P­ANUL XXXIX, NR­. 3644 >• REȘIȚA, 15 SEPTEMBRIE 1987 «8 PAGINI — 1 LEU în întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului Cerință de prim-ordin: PRODUCTIVITATE SPORITĂ Dezvoltarea econom­ico-socială a țării este condiționată în mod hotărîtor de creșterea pro­ductivității muncii — legitate obiectivă, impusă de dialectica dezvoltării forțelor de producție. Cum se cunoaște, productivitatea reprezintă o ca­tegorie economică generală ce reflectă eficiența utilizării muncii, un indicator care exprimă în modul cel mai direct latura calitativă a progre­sului economic, avînd un rol hotărîtor în edifica­rea societății socialiste. De aceea, Conferința Națională a partidului din decembrie 1982 și Con­gresul al XlII-lea, pe baza orientărilor și indi­cațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, au trasat ca sarcină principală a activității economice, creș­terea permanentă a productivității muncii. Pe această bază, In cincinalul 1986-1990, va trebui să se obțină 85 la sută din sporul de venit na­țional, în industria republicană, de exemplu, productivitatea muncii va trebui să crească în­­tr-un ritm mediu anual de 11,2 la sută, asigurîn­­duse dublarea acesteia față de 1980. ntr-adevăr, în condițiile potențialului teh­­i-material și uman de care dispunem, obiecti­vul este pe deplin realizabil Nu-i vorba aici de o intensificare a efortului fizic, ci de o mai in­tensă și permanentă solicitare a spiritului crea­tor pentru modernizarea tehnologiilor, pentru mecanizarea și automatizarea proceselor de fa­bricație, pentru folosirea cît mai completă capacităților de producție și a forței de muncă, a­re o acțiune perseverentă, bine îndrumată, pen­tru organizarea superioară a întregii activități și ridicarea pregătirii profesionale a muncitori­lor și speciliștilor. Analizînd modul cum s-a îndeplinit acest in­dicator, în primele opt luni ale anului, se poate aprecia că în multe unități economice din Ca­­raș-Severin se manifestă o preocupare susținută (Continuare în pag. 4-5) Caratele competenței Totdeauna, înainte de pornirea unui motor pe stand, aerul din jur pare solemn, încărcat cu elec­tricitate. In gesturile ți atitudinea oamenilor se resimte o doză mare de încărcătură emoțională. Vor reuși ? Trebuie. Se fac ultimele verificări. Fiecare vrea să se con­vingă, odată in plus, ci, în ceea ce-l privește, totul este în ordine. Oameni lui M­ihai Po­pescu sînt concentrați cu gîndul la capetele de piston, cei ai lui Gheor­­ghe Popovici, la pompe­le de ungere. Nicolae Calinciuc și ai săi mai țin să verifice odată, în trecere, complicatul sis­tem de țevi. Ion Chincea și Vasile Afăran trec in revistă anumite puncte mai sensibile, care țin N.S. ILIAȘ (Cont. In pag. a 4-a) Primele zile de lucru din campania agricola de toamnă, dovedesc : organizarea temeinică asigură un ritm de lucru înalt Am ajuns la mijlocul lunii septembrie. Cum e și firesc, rit­mul lucrărilor agricole de toam­nă cunoaște, pe zi ce trece, o am­plificare pe măsura importanței acțiunilor întreprinse acum. Alături de recoltarea culturilor de sezon, în centrul atenției tutu­ror comisiilor constituite în acest scop, a conducerilor de unități, a­­ specialiștilor trebuie să stea în­­sămînțarea cerealelor păioase. Tocmai de aceea, arăturile pentru însămințare trebuie cît mai grab­nic încheiate și se cuvine mai ales o accelerare a ritmului în C.U.A.S.C. Păliniș, Pojejena, Ră­­cășdia, unde, deocamdată, supra­fețele pregătite pentru viitoarea recoltă se înscriu — conform da­telor centralizate la D.G.A. —, cu diferențe considerabile, sub Tftedia pe județ. Că se poate mai mult, mai repede, o arată și vite­zele de lucru realizate la I.A.S. Răcășdia, în C.U.A.S.C. Ramna, faptul că în întreprinderile agri­cole de stat Măureni, Grădinari și Berzovia au și fost însămînțate • In paginile 4—5 , agroindustriale, cu orz primele sute de hectare. Direct dependentă de buna des­fășurare a arăturilor și, implicit, a însămînțări este și recoltarea cît mai grabnică și eliberarea su­prafețelor prevăzute pentru orzul și griul de toamnă. Este vorba de floarea soarelui și cartofi, dar, în special de porumb. La floarea soarelui, dintre consiliile unice cu unități cultivatoare, Berzovia înregistrează ca, de altfel, și rămîneri în urmă, I.A.S. Măureni, iar la cartofi C.U.A.S.C. Bozovici, Zăgujeni și Berliște se află în aceeași situație. Cu precădere aici, dar și în toate celelalte uni­tăți, trebuie asigurate condiții organizatorice adecvate pentru grăbirea recoltării. Mai ales că­ porumbul, de fapt și­ de drept cea mai importantă cultură a toam­nei, ajunge pe suprafețe tot mai mari la maturitate, impunînd re­coltarea imediată. De altfel, la C.A.P. Ciuchici, Ciortea, Fizeș, Vermeș, la I.A.S. Răcășdia și Măureni bătălia porumbului a și început­ raidul „Flamura* în opt consilii unice» Tuturor, profesori, elevi și studenți, SUCCES ÎN­ NOUL AN ȘCOLAR! Astăzi începe anul de învă­­țămînt 1987-1988. La sunetul clopoțelului, în cele 294 de unități școlare din Caraș-Se­­verin se prezintă peste 64 000 de elevi la cursurile de zi și aproape 4000 la seral. Cu e­­moție, cu dragoste, cu sete de învățătură. Desigur, cele mai mari emoții le au prichindeii din clasa I, cei peste 5700 de copii care pătrund pentru pri­ma oară pe porțile școlii, în lumea miraculoasă a științei și învățăturii. Dar, fără îndo­ială, cu aceleași sentimente vor intra „începători“ în clase și ceilalți ai ciclurilor și treptelor școlare : 6010 elevi într-a V-a, 4650 în clasa a IX-a, 1857 într-a XI-a sau stu­denții Institutului de subingi­­neri din Reșița. Sau cei 42 de profesori sau 39 de învățători proaspăt repartizați. Tuturor instituțiilor de în­­vățămînt li s-au asigurat con­diții adecvate, o haină cores­punzătoare acestui moment sărbătoresc. Intre noutățile care-i așteaptă pe elevi se nu­mără : o școală nouă — nr. 5 — în municipiu, alte spații și dotări moderne la Reșița, Ca­ransebeș, Măureni, Tirol, Glimboca etc. Trusele de agri­cultură, fizică, matematică, a­­parate audio-vizuale, mașini, mobilierul nou vor îmbogăți m­ulte cabinete, laboratoare, ateliere. Pe măsura bazei materiale moderne din majoritatea uni­tăților, noul an de învățămînt impune munca temeinică cadrelor didactice și a elevilor , pentru o­ nouă calitate a pre­dării­­ învățării, în noul an școlar, organiza­țiile­­ de partid, conducerile școlilor și cadrele didactice sunt hotărîte să sporească efi­ciența actului didactic, prin­­tr-o exigență fermă, printr-un control riguros al activității la clasă, al întregii munci școla­re. Cu ocazia consfătuirilor cadrelor didactice au fost de­plin clarificate principalele obiective ale acestui an școlar, așa încît sperăm că pretutin­deni Se va acționa corespun­zător, încă din prima zi, pen­tru împlinirea nobilei misiuni ce le revine.­­Tuturor, profesori, elevi, și studenți, le dorim deplin suc­ces în noul an de învățămînt I O nouă șarjă de fontă la Jurnalul nr. 1 reșițean.­­ In paginile 4—5 , un grupaj de informații despre succese ale siderugiștilor cărășeni. Producție fizică peste prevederile planului Acționînd pentru îndeplinirea integrală a planului produc­ției fizice la fiecare sortiment și recuperarea, începînd din aceas­tă lună, a restanțelor, colectivele de muncă din unitățile indus­triale cărășene raportează noi succese în întrecerea socialistă în întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului. Ele se con­cretizează în livrarea peste prevederile planului la zi a unor în­semnate cantități de produse. Dintre acestea, menționăm­ peste 142 000 tone huilă netă, 110 tone zinc și 225 tone plumb în con­centrate, peste 3200 tone oțel și 7000 tone fontă brută, 837 tone utilaj tehnologic pentru metalurgie, mobilă în valoare de peste 2,2 milione lei, mai bine de 2150 mc de cherestea și alte însem­nate­­ cantități de produse. IMPORTANTE ECONOMII . Concomitent cu eforturile sus­ținute depuse la fronturile de lucru din subteran și în carie­re, pentru sporirea producției de cărbune și minereuri, colectivele de muncă din Întreprinderile miniere ale județului nostru do­vedesc spirit gospodăresc pen­tru folosirea judicioasă a mate­rialelor necesare. La I.M. Moldova Nouă, de pildă, prin reducerea consumului de lemn de mină, combustibil și energie, cheltuie­lile materiale au fost reduse cu 7 lei la 1000 lei producție marfă, obținîndu-se în acest an econo­mii în valoare de peste 4,7 mili­oane lei. Tot pe această­ cale, e­­conomiile obținute la IM­ Boc­șa depășesc 1,1 milioane lei. Iar colectivele din cadrul întreprin­derii miniere de șisturi noase Anina, raportează bitumi­o eco­nomie de 8,1 milioane lei. Poluarea - o problemă de nerezolvat ? CINE TULBURĂ APELE Din nou despre poluarea ape­lor. De data aceasta, cu referire la Bîrzava și lacurile din jurul Reșiței, sursele de apă potabilă ale municipiului. Sperînd că, cei care, într-un fel sau altul, se fac răspunzători de degradarea sur­selor de apă vor simți consecin­țele — măcar morale — inevita­bile, pentru cei care provoacă asemenea prejudicii. • NE-AM EXPRIMAT, cu cî­­teva luni în urmă, într-un articol ,care deschidea această rubrică, îngrijorarea în legătură cu asigu­rarea (lipsa) unor dotări de pro­tecția atmosferei, absolut necesa­re, pentru noua cocserie a C.S.R. Astăzi revenim, cu aceeași îngri­jorare, aducînd în discuție stația de epurare, sau, mai bine zis, ce trebuie făcut și se întîrzie, pentru a elimina încărcarea gradului de poluare a Bîrzavei, odată cu da­rea în folosință a noii cocserii. La întocmirea proiectului s-a avut în vedere o stație de epu­rare după cea mai simplă soluție. Pînă la urmă, nu simplitatea so­luției deranjează, ci faptul că stația de epurare, așa cum e pro­iectată, nu asigură epurarea ape­lor industriale, care sînt astfel deversate — datorită ușurinței cu care reprezenta­n­­ț­i­i I.J.G.C.L. Caraș-Severin și-au dat avizul — în canalizarea municipiului, în felul acesta, e­­purarea ar trebui făcută de către stația municipiului, din zona Cli­nic , dar aceasta, pur și simplu, nu are capacitatea necesară. Pro­blema a fost sesizată încă în 1985. Atunci, s-a hotărît dotarea stației de epurare, de la viitoarea cocse­rie, cu treapta terțiară. In acest mod, apele industriale, bine epu­rate, vor fi deversate direct în Bîrzava. Timp de doi ani, însă, nimeni de la C.S.R. n-a mișcat un deget pentru schimbarea so­luției. Sigur, au de partea lor acte, aprobări ,și nu-i putem în­vinovăți prea mult. Deși sunt conștienți de consecințe, insistă pentru prima soluție, doar „par­”­ Dorina SGAVERDIA (Continuare in pag. a 6-<i) Ultimo ADO . La Ocna de Fier, regizoarea Felicia Cernăianu, de la studioul cinematografic „Alexandru Sal­ia“, din București, realizea­ Ulliiuld Ard.­ză un film documentar dedicat istoriei minieritului cârășan și colecției de mineralogie estetică a lui Constantin Gruescu. ----------------------■•La secția motoare diesel a I.C.M. Reșița, s-a încheiat montajul primului motor cu patru cilindri proiectat la Reșița. Aces­ta a fost expediat la filiala Timișoara a I.N.M.T., pentru testări și omologare. • Azi, la Turnu Ruieni, consemnăm un nou succes al construc­torilor hidroenergeticieni., brigada A.C.H. a străpuns suitorul castelului de echilibru al viitoarei hidrocentrale, lucrarea fiind condusă com­petent de ing. Oliviu Ioanițescu.

Next