Foae sătească, 1840 (Anul 2, nr. 1-39)

1840-09-01 / nr. 22

Apul II. căstă Foaie offițil­ă e să odată te septămănă, într'o coală in focno, p tipografia Sfintei Mitropolii a Moldaviei. August 21, No. 17,853. Urmează a să trece toate cutracturile ce s'ar mnchie între gigant cu particulari, întărindusă cene pe forme în ființa îmbinor părți, sau a jiliior ce­lor rândui, iar tocmelile făcute pe Umene bre unui țigan; dacă acela după sprască­­ ar găci în condică legat aiure, să nu se în­­tărescă, cunoscândusă ca răsuflare; și la impul muncii să se ee acei țigani de la feți­­coe np'au mădișlinit formalitate, dacă ar imegați la aate cu contracturi în formaluite, pricinile ce au a se căuta la Domnescul di­­van, pe următoarte lună septembrie 1840. (10 pricini). 16. Septembrie. Răzășii de moșiile Lucenii, Grosăștii și Vane Săniștii din gurunui Vasluiu­­lui, neamul Corodescă Crișăn etc. și Molnințăsc, cu lordachi Enicivon și ai săi fragi curgători țin neamun Pegrugăsc., pentru părgi din acene moșii. vornicul Porgii Gheorgi scântie, cu lăcustorii de moșiia Jivăneștii din ținutul Tutovii, pen­­tru stricarea unei pături ai pe­ste moșie, i an, te preteștii. 17. Sist. Preotul Pabăl, Anecsariu Gărnoagă și ai lor. Urmași lui Ioan Chircotă fin satul fonteștii, cu Costandin leznescu, Toader Cristiian și anii urmași a lui vagini Ivănescu curgători țin vătrunul Mihăină, pentru părți pământ din moșiia Ivăneștii de la gâruiun Tugovii.­ ­” 22. Prepunerația se face în Iași la re­­dacție; în țănuturi pe la DD. Sameșii. Prețul pentru particulari este un galbăn pe ap. Prințipatului Moldachiei. - ----­­IAȘII I. SEPTEMVRIE laudio. Departamentul trevilor din văuntru. Deci aneată putere la cale făcută de cătră Nazirii a robilor Statului, stea ca știință. Așa precum cea mai mare parte din lingurarii oci a cârmuirii locale, prin vicleșugurile ce­m­entesc, să leagă penitru o bară prin contrac­­uri, la mai multe fugă cu moșii în munca ământului, adicăt la prășit, săcere și coasă­, urna și crani înainte; iar apoi la timpul luc­­rurii rămân neurmători din care pricină să asc senturi de rănuiri din partea contractieri­­lor. Spre isprănire iar acestora, Poniria au inființat o condică a întăriturilor în care se pub­lică spre ov­­

Next