Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-10-14 / nr. 40

Pag. 476 FOAIA POPORULUI Nr. 40 Știri economice. Roada în Câmpie. Din Tritiulde sus (Câmpia Ardealului) ni-se scrie, că anul acesta roada câmpului a fost îndestulitoare ; cucuruz este mult și bun. Oamenii s'au apucat de culesul cucuruzului; sămăna n’au putut din pricina secetei. Ni-se mai scrie apoi, că pe lângă boala de porci, bântue şi boala între galiţe. La unii le-au perit toate galiţele, nici baremi un puiu nu le-a rămas. Şcoala comercială din Giurgiu. Primim următoarele: Domnul ministru al cultelor şi instrucţiunii publice, autorizând înfiinţarea unei şcoale comerciale în localitate, am onoare a vă face cunoscut că inaugurarea ei va ave loc în ziua de 21 Septemvrie, orele 10 şi jumătate a. m., în localul gimnasiului şi totodată vă rog să binevoiţi a onora această solemnitate cu presenţa domnieivoastre. Binevoiţi a primi încredinţarea prea distinsei mele stime. Director: N. Droc Barcian. Scumpirea cărbunilor de peatră. După datele cele mai noue, cărbunii s-au scumpit anul acesta în mod simţitor. Însă la aceasta a dat ridicarea preţurilor cărbunilor din Prusia, după cam şi băile noastre au urcat preţurile. Deosebirea între preţul din anii trecuţi şi anul acesta să urcă de la o coroană, până la o coroană şi 70 bani, la maja metrică. Şcoala de artă ceramică din Tîrgu Jiu. Se aduce la cunoştinţa generală, că s’a înfiinţat în oraşul Tg-Jiu, România,cu autorizaţia şi subvenţia onor. minister al instrucţiunii publice o şcoală de artă ceramică (olărie artistică, porţelănărie, pictură şi sculptură). Şcoala va cuprinde două secţiuni: a) secţia elementară ; b) secţia artistică. In cea dintâiu se primesc şcolari absolvenţi ai şcoalei primare, precum şi cu una sau două clase secundare, în secţia artistică se primesc numai absolvenţi a 4 clase secundare şi escepţional cu 3 clase secundare, cari posed un talent vădit în desemn. Cursul secţiei elementare va dura 3 ani, a celei artistice 2—3 ani. Doritorii de a întră în această şcoală, se pot înscrie la direcţiunea gimnasiului din Tg-Jiu, de unde se pot lua şi informaţiunile necesare până cel mult la 1 Octomvrie a. c. Numărul locurilor disponibile fiind limitat, doritorii să grăbească cu înscrierea. Corpul profesoral e compus din d-nii: A. Diaconovici, I. Wiristl, I. Moisil, Stef. Bobancu, I. Popescu-Voiteşti, St. Ciucianu, un măiestru ceramier şi un ajutor. Pentru direcţiune: I. Moisil, directorul gimnasiului din T.-Jiu. A. Diaconovici, inginer şef al judeţului Gorj, întreagă. Dacă Floricii mi-e drag de Linu şi nu va ajunge bine, mie n’are să-'mi bage vină, ea are să plângă... E înspre seara de Sân-Georgiu. Toate fetele mai de ceva se adună la isvorul zînei din fundul grădinii lui Pătruţ Preda, se împletească cununi de floricele şi să lege buchete pentru a doua zi de mâne. Cununile de floricele erau destinate pe pălăriile flăcăilor cari le jucau în sărbătoarea de mâne, car’ buchetele se legau de chiotoarea cămeşilor şi atîrnau pe pieptul drăgălaş al fetelor. Era lucru curat ca lumina, ştia fiecine, că fiecare fată numai o cunună împletea şi aceea o trimitea pe cineva încrezut aceluia, cătră care trăgea inima sa, se înţelegea deci de sine, că fiecare fată în timpul care împletea la cununa sa, se uita chioriş la lucrul mânilor celorlalte fete şi se insuia să-şi însemne fiecare semn ce se putea distinge, ca să poată cunoaşte pe a cui pălărie ajunge, cătră care fecior îi trag gândurile. Nu era fecior de luat în seamă acela care în ziua de Sf. George nu avea cunună pe pălărie, cel puţin dacă pentru ochii lumii, ca se nu fie de rîs, se făcea bolnav sau îşi împletea singur o cunună. Privirile tuturor fetelor erau îndreptate spre cununa Floricii şi toate erau curioase se ştie cui o va trimite. Nu era deci mirare, dacă spre cununile altor fete nu erau îndreptate priviri toată atenţiunea fiind îndreptată sprealesul Floricii. Adunarea fetelor o sparseră junii cari veniră se le împrăuireze cu apă din isvorul Zînei; iară era fata care scăpa neudată; se întâmpla însă câteodată că şi fetele foloseau bine apa din un vas vărsându-o în capul câte unui june. Asupra Floricii nu făcu nici o impresiune plăcută acea împrăurire, căci între feciori era Todor ameţit de beutură şi-’şi da aerul de căpetenia feciorilor, car’ Linu — lipsea de astă-dată. (Va urma). Din traista cu poveţele. — Răspunsuri. — Abonent nr. 4607. Pentru a pute face societatea dela Reşiţa aceea despre ce ne scrii, trebue să aibă ântâia îngăduinţă dela stăpânire. Stăpânirea nu poate să-i dee îngăduinţă înainte de a întreba pe toţi cei interesaţi, aşadară: comuna sau comunele prin cari trece apa, comunitatea de avere, otarul etc. Dacă majoritatea dintre cei interesaţi e învoită, stăpânirea ,îi va da îngăduinţa. De aceea, puneţi-vă în înţelegere toate comunele interesate şi rugaţi comunicarea de avere să vă apere ca interesele. PARTEA ŞCOLARĂ LITERARĂ 9 Şcoalele din Sâlişte. Bravii noştri Sălişteni pe lângă alte bune şi folositoare aşezăminte, ce au, pot fi mândri în locul prim de şcoala lor. Şcoala capitală gr.-or. română din Sălişte, prevăzută cu puteri didactice dibace şi sîrguitoare, este model de şcoală românească. Ea este ca o stea lucitoare, care respăndeşte puternice raze de lumină şi cultură în jurul ei. Acest adevăr recunoscut l-a esprimat corpul înveţătoresc în devisa actului comemorativ (de aducere aminte), făcut cu ocasiunea visitării şcoalei de cătră I. P. Sa arehiepiscopul şi metropolitul nostru, Ioan Meţianu, la 21 Maiui c. Iată aceasta frumoasă devisă: »Cu semnul crucii a învins Constantin-cel-Mare pe duşmanii creştinismului, cu acelaş semn şcoala ortodoxă română din Selişte lucră la răspândirea culturei şi bunei stări morale şi materiale a poporului din loc şi jur«• Despre acest adevăr să pot încredinţa toţi aceia, cari vor ceti raportul general despre starea şcoalei din Selişte cu sfîrşitul anului şcol. trecut, publicat zilele aceste de directorul şcoalei Du- Imitru Lăpedat. Din acest raport să vede nu numai starea şcoalei şi progresele, ce ea a făcut, ci şi inştiinţele vrednicului corp învăţătoresc de-a o ridica tot mai mult şi a o ţine la înălţimea cuvenită. Extragem din acest raport următoarele date mai însămnate: Pe lângă şcoala de toate zilele corpul didactic a instruit şi în şcoala de repetiţiune economică şi în şcoala de meseriaşi. Cu începutul anului şcolar s’a deschis şi şcoala Froebeliană (asii). Corpul didactic s’a compus din 9 membri, (6 învăţători şi 3 învăţătoare) şi o instructoară la asii. Numărul elevilor înscrişi în şcoala de toate zilele a fost 475; la şcoala de repetiţie economică 106; la şcoala de meseriaşi 121; la asii 92 copii şi copile, în total deci 794. Biblioteca şcoalei are 1250 opuri şi 770 cor. în bani depuşi. Conferenţe învăţătoreşti s’au ţinut 20 0 nouă monografie. A apărut o nouă monografie sau descriere de comună. Părintele Const. Cothişel a scos în tipar monografia comunei Certege şi istoria bisericei gr.orientale din această comună, o broşură de 62. pag. în ea se face descrierea comunei din toate punctele de vedere, după cum arată cuprinsul cărţii, care e următorul: Poziţia şi numirea, împărţirea comunei, Drumurile, Casele de locuinţă, JClădiri publice şi întocmiri industriale, Mărimea şi împărţirea hotarului, Munţii şi văile, pădurile şi păşunatul, Clima, Productele, Vitele, Trecutul şi organisaţia comunei, Poporaţiunea comunei, Ocupaţia şi portul, Istoria bisericei greco-orientale române până la anul 1850, Dela 1850 până în present, Starea presentă. Este vrednic de laudă dl Const. Cobhişel pentru lucrarea sa. Constatând aceste, întrebări, că n'ar pute compune fiecare preot câte o astfel de monografie a comnnei sale ? Glumă ilustrată. Mama. (Cătră băiatul seu mai mare). Şi spui Georgiţă, că învăţătorul te-a lăudat pentru purtarea ta bună ? Georgiţă. Da, mamă, şi a zis se cer ori-şi-ce, că-mi va da, numai să mă port bine ? Mama. Şi tu ce ai cerut? Georgiţă. Am cerut să-mi dee vacanţă pe trei ani...